Romania Sociala logo
Menu

Semestrul European: analiza raportului de ţară pentru România – 4

autor:   1 April 2019  

Competitivitatea şi politica fiscal-bugetară

Cele mai defetiste aserţiuni din Raportul privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor economice (PCDE) al Comisiei Europene referitor la România care vizează politica fiscală laxă a executivului român sunt următoarele: „Deciziile guvernului privind salariile din sectorul public şi a salariului minim au avut un rol major în creşterea riscurilor pentru competitivitatea costurilor. De asemenea, orientarea bugetară expansionistă limitează posibilităţile de amortizare a şocurilor potenţiale. Persistenţa acestor tendinţe poate afecta şi mai mult încrederea actorilor economici, poate reduce capacitatea de a se adapta la şocurile care pot apărea pe plan intern sau care se pot propaga în străinătate şi poate afecta nevoile crescânde de finanţare externă a economiei, astfel cum sunt măsurate de deficitul extern în curs de deteriorare”. (14)

Voi analiza în continuare acest mesaj prin care suntem avertizaţi că România este afectată de multiple riscuri majore: creşterea „ad hoc” a salariilor de către guvern va avea „un rol major în creşterea riscurilor pentru competitivitatea costurilor”;  „orientarea bugetară expansionistă limitează capacitatea de amortizare a şocurilor potenţiale”; „persistenţa acestor tendinţe…poate afecta… nevoile crescânde de finanţare externă a economiei, astfel cum sunt măsurate de deficitul extern în curs de deteriorare”. Să estimăm, deci, cât de „competitive” sau necompetitive sunt costurile salariale (CS), excedentului brut de exploatare (EBE) şi impozitele nete pe produs (INP) din România comparativ cu Germania, Franţa şi ţările foste comuniste care au aderat la UE.

Datele din tabelul precedent nu confirmă, însă, supoziţiile din raport referitoare la impactul negativ al politicilor fiscal-bugetare de creştere a salariilor şi a pensiilor asupra costurilor salariale şi EBE. Dimpotrivă, România beneficiază în acest moment de trei avantaje comparative evidente în raport cu toate celelalte state din UE, cu excepţia Irlandei: cea mai scăzută pondere a costurilor salariale, cea mai ridicată pondere a EBE şi cea mai scăzută pondere a INP în PIB. (15) Desigur, aceste avantaje sunt cotrabalansate de productivitatea extrem de redusă a resurselor materiale, calculată ca un raport între produsul intern brut cuantificat în PPS şi cantităţile de materii prime, materiale şi combustibili utilizate la nivel naţional.

PRM – productivitatea resurselor materiale, RM – resurse materiale (materii prime, materiale, combustibili). Sursa: Eurostat.

Într-adevăr, datele anterioare reflectă un fapt evident: Bulgaria şi România sunt în acest moment ţările cu cel mai scăzut nivel de dezvoltare tehnologică din UE. Asfel, dacă la nivelul UE nivelul PRM era în 2017 de 2,22 PPS per kg resurse materiale, nivelul acestui indicator reprezenta doar o treime din acest nivel în cazul Bulgariei şi României. În opinia mea, această subdezvoltare tehnologică reprezintă, alături de sporul natural negativ, de migraţia forţei de muncă calificate şi de nivelul demotivant al salariilor, cele mai grave riscuri care afectează România. În zadar se vor construi autostrăzi şi drumuri expres, dacă nu se vor soluţiona în timp real aceste probleme reziduale!

În opinia mea, politicile bugetar-fiscale ale executivului român reprezintă adevărate baloane de oxigen pentru România, deoarece reprezintă o strategie de tip tăierea nodului gordian. Pentru că în primul deceniu al acestui secol, România a fost grav afectată de o regresie vicioasă, declanşată de exodulul  forţei de muncă calificate în ţările cu economie dezvoltată din UE, dar şi în SUA, Canada şi Australia, unde salariile şi şansele de afirmare profesională erau net superioare celor din ţara natală. Și astfel, forţa de muncă a devenit în România o resursă tot mai rară. Din această cauză, România a regresat în ceea ce priveşte creşterea nivelului de dezvoltare tehnologică şi al productivităţii muncii, capitalului şi resurselor materiale. Însă, politicile fiscal-bugetare din ultimii doi ani au contribuit, într-o anumită măsură, la creşterea motivaţiei pentru muncă în rândul tinerilor şi pentru repatrierea forţei de muncă calificate. Cu toate acestea, costurile salariale nu au crescut prohibitiv datorită acestor politici.

În 2010, costurile salariale medii din România cuantificate în euro erau la nivelul a  23,0% din media UE, iar în acest moment ele reprezintă 33,0%. Mai mult, în 2010, costurile salariale medii din România reprezentau 17,5% din costurile salariale medii din Franţa, iar în prezent doar 25%. Dar chiar şi aşa, aceste salarii au devenit atractive pentru români, deoarece puterea de cumpărare a monedei comune europene este de două ori mai mare în România comparativ cu Franţa sau Germania. Rezultă, deci, că aceste salarii sunt la fel de atractive şi pentru salariaţii români din companiile multinaţionale cu capital străin, dar şi pentru proprietarii acestor companii.

CSA – costuri salariale anuale. Sursa: Eurostat.

În opinia mea, studiul de caz anterior infirmă fără echivoc teza autorilor raportului despre aşa-zisul impact negativ al creşterii salariilor din România asupra „competitivităţii costurilor”. După cum la fel de falsă este şi teza privind creşterea nevoilor de finanţare externă datorită unui deficit de cont curent în „curs de deteriorare”. Într-adevăr, deficitul de cont curent din România  a depăşit anul trecut cu 0,7%  pragul critic (-4% din PIB). Dar în acelaşi an, PIIN s-a redresat semnificativ reducându-se de la –67,2% în 2012 la –44,8% în 2018. De asemenea, datoria externă netă s-a redus de la 20,0% în 2007 la 17,9% din PIB în 2018. (16)

___________________________________

Surse:

1. Comisia Europeană. Raportul de ţară privind România, inclusiv un bilanț aprofundat referitor la prevenirea și corectarea dezechilibrelor economice

(https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/2019-european-semester-country-report-romania_ro.pdf).

2. Eurostat (https://ec.europa.eu/eurostat); 3. Ibidem; 4. Ibidem; 5. Ibidem, 6. Comisia Europeană, Raportul de ţară din 2019 privind România, p.4; 7. Eurostat: 8. Comisia Europeană, Raportul de ţară din 2019  privind România, p.4; 9. Ibidem, p.31; 10. Ibidem, p.28; 11. Ibidem; 12. International Monetary Fond (http://www.imf.org); 13. Comisia Europeană, Raportul de ţară din 2019 privind România, p.28; 14. Ibidem, p.25;15. Eurostat: 16. Ibidem.



Facebook

Sociologia literaturii în anii `80. O discuție cu Mihai Dinu Gheorghiu.

1. În prefața la Economia bunurilor simbolice a lui Bourdieu pe care ați tradus-o și publicat-o în 1986 (la editura Meridiane)  erați deja preocupat de receptarea discursului sociologic în sfera culturii „artistice”. Era o atitudine generată de situația din cultura românească a epocii sau un ecou al scrierilor lui Bourdieu ...

Alegeri haotice : noiembrie 2024. Nevroze și anomalii colective

Între normalitate și patologie  Și dacă am încerca să brodăm o serie de lecturi posibile despre turul întâi din campania electorală/noiembrie 2024 ? Ne-am gândit la o lectură comunicațională, în care să interpelăm interacțiuni și iritante în comunicare, în contextul de campanie electorală.  Și începem cu contextul. El a fost taxat de analiști ...

O discuție cu profesor Zoltan Rostas: incursiune „optzecistă” în lumea sociologilor interbelici

1. Domnule profesor, astăzi sunteți recunoscut ca autor de succes a numeroase cărți de istorie orală. Cum a ajuns să vă preocupe, în anii ’80, acest domeniu? Am invocat deseori momentul Congresul Internațional de Științe Istorice din 1980, dar rădăcinile le găsesc în apariția neîncrederii în sociologia cantitativistă, care a ajuns ...

Discuție cu un sociolog al științei din România anilor ` 80, profesorul american  Vasile Pirău[1]

1.       Dragă Vasile Pirău, ce făceai în 1987 ? Cum evolua pe atunci cariera ta ? Era apropierea unui filosof (prin formație) de sociologie, una de conjunctură sau avea radăcini intelectuale mai adânci ?  Când mă gândesc la anii dinainte de 1990 (anul când am plecat la studii in SUA), mi ...

DEZBATERE DE CARTE – Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023.

DEZBATERE DE CARTE Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023. Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice Departamentul de Sociologie, Asistență Socială și Resurse Umane 31 octombrie 2024 Dezbatere România în crizăDownload

Detectarea egoismului propriu și a egoismului altora

Este posibil ca, în anumite situații, comportamentul egoisit să fie bun și în alte situații să fie rău. Abraham Maslow Ne-am obișnuit să catalogăm egoismul ca fiind o caracteristică de personalitate negativă iar opusul său, altruismul, ca o virtute. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa. În acord cu rezultatele cercetărilor moderne din ...

Nostalgia, o emoție dulce-amăruie

Nostalgia consolidează relațiile sociale. Tim Wildschut Ne este dor de cineva drag ce nu mai este printre noi, ne este dor de părinții care s-au stins, de prietenii care nu mai sunt, de iubita sau iubitul care ne-a părăsit, sau de anii tinereții, de un eveniment fericit din trecut. Psihologii numesc o ...

Interviu cu Tudorel-Constantin Rusu, autorul volumului „Ethos, Pathos și Logos. Resurse ale oratoriei clasice în discursul pastoral”

Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH-USV) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava este unul din cele opt centre de orientare în cariera de cercetător înființate la nivelul celor opt Regiuni de Dezvoltare ale României și susținute prin programul PNRR. Acesta deservește Regiunea de ...