Romania Sociala logo
Menu

Semestrul European: analiza raportului de ţară pentru România – 4

autor:   1 April 2019   

Nicolae Taran

Competitivitatea şi politica fiscal-bugetară

Cele mai defetiste aserţiuni din Raportul privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor economice (PCDE) al Comisiei Europene referitor la România care vizează politica fiscală laxă a executivului român sunt următoarele: „Deciziile guvernului privind salariile din sectorul public şi a salariului minim au avut un rol major în creşterea riscurilor pentru competitivitatea costurilor. De asemenea, orientarea bugetară expansionistă limitează posibilităţile de amortizare a şocurilor potenţiale. Persistenţa acestor tendinţe poate afecta şi mai mult încrederea actorilor economici, poate reduce capacitatea de a se adapta la şocurile care pot apărea pe plan intern sau care se pot propaga în străinătate şi poate afecta nevoile crescânde de finanţare externă a economiei, astfel cum sunt măsurate de deficitul extern în curs de deteriorare”. (14)

Voi analiza în continuare acest mesaj prin care suntem avertizaţi că România este afectată de multiple riscuri majore: creşterea „ad hoc” a salariilor de către guvern va avea „un rol major în creşterea riscurilor pentru competitivitatea costurilor”;  „orientarea bugetară expansionistă limitează capacitatea de amortizare a şocurilor potenţiale”; „persistenţa acestor tendinţe…poate afecta… nevoile crescânde de finanţare externă a economiei, astfel cum sunt măsurate de deficitul extern în curs de deteriorare”. Să estimăm, deci, cât de „competitive” sau necompetitive sunt costurile salariale (CS), excedentului brut de exploatare (EBE) şi impozitele nete pe produs (INP) din România comparativ cu Germania, Franţa şi ţările foste comuniste care au aderat la UE.

Datele din tabelul precedent nu confirmă, însă, supoziţiile din raport referitoare la impactul negativ al politicilor fiscal-bugetare de creştere a salariilor şi a pensiilor asupra costurilor salariale şi EBE. Dimpotrivă, România beneficiază în acest moment de trei avantaje comparative evidente în raport cu toate celelalte state din UE, cu excepţia Irlandei: cea mai scăzută pondere a costurilor salariale, cea mai ridicată pondere a EBE şi cea mai scăzută pondere a INP în PIB. (15) Desigur, aceste avantaje sunt cotrabalansate de productivitatea extrem de redusă a resurselor materiale, calculată ca un raport între produsul intern brut cuantificat în PPS şi cantităţile de materii prime, materiale şi combustibili utilizate la nivel naţional.

PRM – productivitatea resurselor materiale, RM – resurse materiale (materii prime, materiale, combustibili). Sursa: Eurostat.

Într-adevăr, datele anterioare reflectă un fapt evident: Bulgaria şi România sunt în acest moment ţările cu cel mai scăzut nivel de dezvoltare tehnologică din UE. Asfel, dacă la nivelul UE nivelul PRM era în 2017 de 2,22 PPS per kg resurse materiale, nivelul acestui indicator reprezenta doar o treime din acest nivel în cazul Bulgariei şi României. În opinia mea, această subdezvoltare tehnologică reprezintă, alături de sporul natural negativ, de migraţia forţei de muncă calificate şi de nivelul demotivant al salariilor, cele mai grave riscuri care afectează România. În zadar se vor construi autostrăzi şi drumuri expres, dacă nu se vor soluţiona în timp real aceste probleme reziduale!

În opinia mea, politicile bugetar-fiscale ale executivului român reprezintă adevărate baloane de oxigen pentru România, deoarece reprezintă o strategie de tip tăierea nodului gordian. Pentru că în primul deceniu al acestui secol, România a fost grav afectată de o regresie vicioasă, declanşată de exodulul  forţei de muncă calificate în ţările cu economie dezvoltată din UE, dar şi în SUA, Canada şi Australia, unde salariile şi şansele de afirmare profesională erau net superioare celor din ţara natală. Și astfel, forţa de muncă a devenit în România o resursă tot mai rară. Din această cauză, România a regresat în ceea ce priveşte creşterea nivelului de dezvoltare tehnologică şi al productivităţii muncii, capitalului şi resurselor materiale. Însă, politicile fiscal-bugetare din ultimii doi ani au contribuit, într-o anumită măsură, la creşterea motivaţiei pentru muncă în rândul tinerilor şi pentru repatrierea forţei de muncă calificate. Cu toate acestea, costurile salariale nu au crescut prohibitiv datorită acestor politici.

În 2010, costurile salariale medii din România cuantificate în euro erau la nivelul a  23,0% din media UE, iar în acest moment ele reprezintă 33,0%. Mai mult, în 2010, costurile salariale medii din România reprezentau 17,5% din costurile salariale medii din Franţa, iar în prezent doar 25%. Dar chiar şi aşa, aceste salarii au devenit atractive pentru români, deoarece puterea de cumpărare a monedei comune europene este de două ori mai mare în România comparativ cu Franţa sau Germania. Rezultă, deci, că aceste salarii sunt la fel de atractive şi pentru salariaţii români din companiile multinaţionale cu capital străin, dar şi pentru proprietarii acestor companii.

CSA – costuri salariale anuale. Sursa: Eurostat.

În opinia mea, studiul de caz anterior infirmă fără echivoc teza autorilor raportului despre aşa-zisul impact negativ al creşterii salariilor din România asupra „competitivităţii costurilor”. După cum la fel de falsă este şi teza privind creşterea nevoilor de finanţare externă datorită unui deficit de cont curent în „curs de deteriorare”. Într-adevăr, deficitul de cont curent din România  a depăşit anul trecut cu 0,7%  pragul critic (-4% din PIB). Dar în acelaşi an, PIIN s-a redresat semnificativ reducându-se de la –67,2% în 2012 la –44,8% în 2018. De asemenea, datoria externă netă s-a redus de la 20,0% în 2007 la 17,9% din PIB în 2018. (16)

___________________________________

Surse:

1. Comisia Europeană. Raportul de ţară privind România, inclusiv un bilanț aprofundat referitor la prevenirea și corectarea dezechilibrelor economice

(https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/2019-european-semester-country-report-romania_ro.pdf).

2. Eurostat (https://ec.europa.eu/eurostat); 3. Ibidem; 4. Ibidem; 5. Ibidem, 6. Comisia Europeană, Raportul de ţară din 2019 privind România, p.4; 7. Eurostat: 8. Comisia Europeană, Raportul de ţară din 2019  privind România, p.4; 9. Ibidem, p.31; 10. Ibidem, p.28; 11. Ibidem; 12. International Monetary Fond (http://www.imf.org); 13. Comisia Europeană, Raportul de ţară din 2019 privind România, p.28; 14. Ibidem, p.25;15. Eurostat: 16. Ibidem.



Facebook

Despre infracționalitate în contextul pandemiei COVID-19

Structurile internaționale din domeniul ordinii și securității publice, precum Organizația Națiunilor Unite (ONU), Organizația Internațională a Forțelor de Poliție (INTERPOL) și Oficiul European de Poliție (EUROPOL), semnalează faptul că în contextul pandemiei COVID-19, ne confruntăm cu noi forme de activități criminale, aflate în continuă creștere numerică. Suntem avertizați cu privire la faptul că grupările infracționale ...

Recenzie: Vlad Ovidiu Cioacă, Viața cotidiană în România comunistă, Ed. Beladi & Sitech, Craiova, 2019

Prof.univ.dr. Stefan Buzărnescu; Asist.univ.dr. Liliana Gabriela Ilie Schimbarea de paradigmă ideologică din Decembrie 1989, dincolo de controversele inevitabile, a generat scrieri de factură impresionistă și continuă să genereze și astăzi, după trei decenii, scrieri de profiluri foarte deosebite: de la mărturii ale participanților nemijlociți la Eveniment, la pretinse analize ”obiective” ale ...

„Femei în noapte”. Lumea în care am intrat

Ieri am văzut un film serial, Women in Night. De regulă filmele mă relaxează și aproape le uit. Acesta a fost o excepție. M-a tulburat cum rar mi se întâmplă. La terminarea filmului m-am simțit bolnav. Fragmente ale filmului m-au obsedat toată noaptea.  O agenție olandeză: se aranja participarea unui grup ...

Avem o problemă: ce facem cu creșterea perioadei de viață?

Crizele creează probleme noi, dar și pune în centrul atenției problemele latente.   Eram puști și mă pasionau cărțile științifico-fantastice. Am citit o carte despre conflictul mașinilor cu oamenii. Stăteam sub un pom și în minte îmi compuneam și eu o poveste pe această temă. „Povestea” mea mi-o aduc aminte. O hală imensă ...

Sensibilitatea sociologică. În timp ce…

În stare de urgență sanitară (pandemia cu coronavirus obligă), focul actualității pune la încercare sensibilitatea sociologică. Sociologul încearcă să practice gîndirea vie și să descifreze jocul de umbră și lumină a «anormalității». Sau  poate a unei «noi normalități », care ar putea fi prelungită.  Ce se simte, ce se vede ...

COVID 19 și ce va fi după: Digitalizarea

Auzim tot mai des vehiculată sintagma „după COVID 19 lumea nu va mai arăta la fel ca înainte”. Este un adevăr incontestabil, care implică schimbări în bine, dar nu numai. Crizele provocă pagube umane sau/și materiale și aduc multă suferință pe diverse paliere ale vieții. Efortul de a găsi soluții ...

Să reînvățăm alfabetul empatiei

În plină euforie a globalizării cotată, deja, ca ”mișcare istorică ireversibilă” coronavirus a trimis la coșul de gunoi al prognozelor toate așteptările globaliștilor: o anonimă epidemie a evoluat, fulgerător, către stadiul de pandemie, sfidând vremelnicele alcătuiri ale limitelor de decizie ale tuturor autorităților de pe toate continentele! După cum se știe, Globalizarea, ca proiect, și-a propus ...

Drepturi și responsabilități în contextul pandemiei COVID-19

La data de 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a semnalat faptul că infecția cu virusul COVID-19, identificat pentru prima dată în decembrie 2019 la Wuhan - China, a atins nivelul unei pandemii. În ultimul deceniu, OMS a declarat stare de pandemie în alte cinci situații de urgență pentru sănătatea publică: „gripa porcină” ...