Romania Sociala logo
Menu

Semestrul European: analiza raportului de ţară pentru România – 4

autor:   1 April 2019  

Competitivitatea şi politica fiscal-bugetară

Cele mai defetiste aserţiuni din Raportul privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor economice (PCDE) al Comisiei Europene referitor la România care vizează politica fiscală laxă a executivului român sunt următoarele: „Deciziile guvernului privind salariile din sectorul public şi a salariului minim au avut un rol major în creşterea riscurilor pentru competitivitatea costurilor. De asemenea, orientarea bugetară expansionistă limitează posibilităţile de amortizare a şocurilor potenţiale. Persistenţa acestor tendinţe poate afecta şi mai mult încrederea actorilor economici, poate reduce capacitatea de a se adapta la şocurile care pot apărea pe plan intern sau care se pot propaga în străinătate şi poate afecta nevoile crescânde de finanţare externă a economiei, astfel cum sunt măsurate de deficitul extern în curs de deteriorare”. (14)

Voi analiza în continuare acest mesaj prin care suntem avertizaţi că România este afectată de multiple riscuri majore: creşterea „ad hoc” a salariilor de către guvern va avea „un rol major în creşterea riscurilor pentru competitivitatea costurilor”;  „orientarea bugetară expansionistă limitează capacitatea de amortizare a şocurilor potenţiale”; „persistenţa acestor tendinţe…poate afecta… nevoile crescânde de finanţare externă a economiei, astfel cum sunt măsurate de deficitul extern în curs de deteriorare”. Să estimăm, deci, cât de „competitive” sau necompetitive sunt costurile salariale (CS), excedentului brut de exploatare (EBE) şi impozitele nete pe produs (INP) din România comparativ cu Germania, Franţa şi ţările foste comuniste care au aderat la UE.

Datele din tabelul precedent nu confirmă, însă, supoziţiile din raport referitoare la impactul negativ al politicilor fiscal-bugetare de creştere a salariilor şi a pensiilor asupra costurilor salariale şi EBE. Dimpotrivă, România beneficiază în acest moment de trei avantaje comparative evidente în raport cu toate celelalte state din UE, cu excepţia Irlandei: cea mai scăzută pondere a costurilor salariale, cea mai ridicată pondere a EBE şi cea mai scăzută pondere a INP în PIB. (15) Desigur, aceste avantaje sunt cotrabalansate de productivitatea extrem de redusă a resurselor materiale, calculată ca un raport între produsul intern brut cuantificat în PPS şi cantităţile de materii prime, materiale şi combustibili utilizate la nivel naţional.

PRM – productivitatea resurselor materiale, RM – resurse materiale (materii prime, materiale, combustibili). Sursa: Eurostat.

Într-adevăr, datele anterioare reflectă un fapt evident: Bulgaria şi România sunt în acest moment ţările cu cel mai scăzut nivel de dezvoltare tehnologică din UE. Asfel, dacă la nivelul UE nivelul PRM era în 2017 de 2,22 PPS per kg resurse materiale, nivelul acestui indicator reprezenta doar o treime din acest nivel în cazul Bulgariei şi României. În opinia mea, această subdezvoltare tehnologică reprezintă, alături de sporul natural negativ, de migraţia forţei de muncă calificate şi de nivelul demotivant al salariilor, cele mai grave riscuri care afectează România. În zadar se vor construi autostrăzi şi drumuri expres, dacă nu se vor soluţiona în timp real aceste probleme reziduale!

În opinia mea, politicile bugetar-fiscale ale executivului român reprezintă adevărate baloane de oxigen pentru România, deoarece reprezintă o strategie de tip tăierea nodului gordian. Pentru că în primul deceniu al acestui secol, România a fost grav afectată de o regresie vicioasă, declanşată de exodulul  forţei de muncă calificate în ţările cu economie dezvoltată din UE, dar şi în SUA, Canada şi Australia, unde salariile şi şansele de afirmare profesională erau net superioare celor din ţara natală. Și astfel, forţa de muncă a devenit în România o resursă tot mai rară. Din această cauză, România a regresat în ceea ce priveşte creşterea nivelului de dezvoltare tehnologică şi al productivităţii muncii, capitalului şi resurselor materiale. Însă, politicile fiscal-bugetare din ultimii doi ani au contribuit, într-o anumită măsură, la creşterea motivaţiei pentru muncă în rândul tinerilor şi pentru repatrierea forţei de muncă calificate. Cu toate acestea, costurile salariale nu au crescut prohibitiv datorită acestor politici.

În 2010, costurile salariale medii din România cuantificate în euro erau la nivelul a  23,0% din media UE, iar în acest moment ele reprezintă 33,0%. Mai mult, în 2010, costurile salariale medii din România reprezentau 17,5% din costurile salariale medii din Franţa, iar în prezent doar 25%. Dar chiar şi aşa, aceste salarii au devenit atractive pentru români, deoarece puterea de cumpărare a monedei comune europene este de două ori mai mare în România comparativ cu Franţa sau Germania. Rezultă, deci, că aceste salarii sunt la fel de atractive şi pentru salariaţii români din companiile multinaţionale cu capital străin, dar şi pentru proprietarii acestor companii.

CSA – costuri salariale anuale. Sursa: Eurostat.

În opinia mea, studiul de caz anterior infirmă fără echivoc teza autorilor raportului despre aşa-zisul impact negativ al creşterii salariilor din România asupra „competitivităţii costurilor”. După cum la fel de falsă este şi teza privind creşterea nevoilor de finanţare externă datorită unui deficit de cont curent în „curs de deteriorare”. Într-adevăr, deficitul de cont curent din România  a depăşit anul trecut cu 0,7%  pragul critic (-4% din PIB). Dar în acelaşi an, PIIN s-a redresat semnificativ reducându-se de la –67,2% în 2012 la –44,8% în 2018. De asemenea, datoria externă netă s-a redus de la 20,0% în 2007 la 17,9% din PIB în 2018. (16)

___________________________________

Surse:

1. Comisia Europeană. Raportul de ţară privind România, inclusiv un bilanț aprofundat referitor la prevenirea și corectarea dezechilibrelor economice

(https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/2019-european-semester-country-report-romania_ro.pdf).

2. Eurostat (https://ec.europa.eu/eurostat); 3. Ibidem; 4. Ibidem; 5. Ibidem, 6. Comisia Europeană, Raportul de ţară din 2019 privind România, p.4; 7. Eurostat: 8. Comisia Europeană, Raportul de ţară din 2019  privind România, p.4; 9. Ibidem, p.31; 10. Ibidem, p.28; 11. Ibidem; 12. International Monetary Fond (http://www.imf.org); 13. Comisia Europeană, Raportul de ţară din 2019 privind România, p.28; 14. Ibidem, p.25;15. Eurostat: 16. Ibidem.



Facebook

Vin alegerile. Ce președinte să alegem?

“Poziția președintelui țării în sistemul nostru politic. Anul viitor vom alege un nou președinte pentru 5 ani, de fapt pentru 10 ani. O perioadă lungă de putere. În discuțiile publice, tema poziției noului președintelui ocupă deja unul dintre locurile centrale. Firește, pentru științele sociale această temă are o importanță specială. Noi ...

Compasiunea de sine

Iubește-te pe tine însuți, pentru a putea să-l iubești pe aproapele tău. Avem compasiune pentru persoanele aflate în dificultate, care au suferit o pierdere sau au eșuat într-o acțiune onorabilă. Compasiunea este un veritabil liant social: a nu rămâne indiferent față de suferința altora, a fi gata să îi ajuți consolidează coeziunea ...

România în criză

Tema crizei sociale a izbucnit în gândirea actuală. Deși timid, criza Covid și apoi criza Ucrainei, s-au extins rapid. Cum este tratată în sociologie? Surpriză, în enciclopediile și dicționarele sociologice occidentale pe care le am la îndemână aproape că nu există. Primul capitol al acestei cărți este dedicat acestei întrebări: există ...

De ce să omorâm viitorul?

În zorii actualelor tehnologii, visătorii au fost entuziasmați de ideea că ele vor putea fi utilizate în schimbarea radicală a condiției umane. S-au gândit imediat la eliminarea sărăciei din viața oamenilor, la universalizarea informației și comunicării, la atingerea, peste tot în lume, a unui  grad de cunoaștere eliberator, la eliminarea ...

O propunere naivă. Ce putem învăța de la președinții de până acum

"Poziția președintelui țării în sistemul nostru politic. Anul viitor vom alege un nou președinte pentru 5 ani, de fapt pentru 10 ani. O perioadă lungă de putere. În discuțiile publice, tema poziției noului președintelui ocupă deja unul dintre locurile centrale. Firește, pentru științele sociale această temă are o importanță specială. ...

Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) în contextul crizei actuale

Dacă vrem să evaluăm activitatea unui institut de cercetare, cum este Institutul de Cercetare a Calității Vieții, e necesar mai întâi să limpezim două probleme epistemologice care domină discuțiile actuale. Ambele afectează direct funcționarea institutului nostru.     Sociologia ca știință universalistă sau a ”locului” Adesea, discutând cu colegi din diferite domenii alei  ...

Pilulele fericirii și lanțul medicalizării

Painkiller : Scăpați de durere, atingeți plăcerea! În august 2023, a fost mediatizat episodul de la Vama veche, când un tânar, conducea mașina în stare avansată de consum de drog, și a accidentat mortal alți doi tineri în plină stațiune de vacanța. S-a aflat astfel că grupuri de tineri aflați în ...

Curajul de a cuvânta într-o lume globală

Teama de a nu fi judecat, ostracizat sau sancționat datorită opiniilor personale afectează dezvoltarea individuală. Atunci când individul este forțat să se conformeze unor standarde artificial impuse din exterior și să poarte cu el o mască pentru a fi acceptat, are loc o fractură la nivelul societății dar și a ...