Romania Sociala logo
Menu

Semestrul European: analiza raportului de ţară pentru România – 5

autor:   4 April 2019  

Raportul Comisiei Europene prejudiciază imaginea României

Aşa cum am argumentat în paginile anterioare prin evaluări şi studii de caz empirice, România a beneficiat în ultimii 8 ani de o creştere economică solidă. Această creştere a atins un nivel maxim în 2017, când produsul intern brut a crescut cu 7,0%. Anul trecut, însă, rata creşterii economice s-a redus la 4,1% în special datorită scăderii competitivităţii producţiei destinate consumului intern şi extern. Cu toate acestea, România a obţinut performanţe remarcabile în ultimii ani. Astfel, produsul intern brut a crescut în această perioadă, cu 35,1%, consumul privat, cu 38,5%, investiţiile, cu 22,1%, exporturile, cu 205,5%, iar importurile, cu 194,5%. Drept urmare, România a înregistrat cea mai mare creştere a produsului intern brut şi a consumului privat per capita comparativ cu celelalte state din UE şi a devenit cea mai dinamică şi cea mai deschisă economie din UE în ceea ce priveşte creşterea exporturilor şi a importurilor.

Nota bene, economia României s-a dovedit a fi deosebit de stabilă în această perioadă. Într-un clasament al statelor din UE alcătuit în funcţie de numărul de depăşiri ale unor praguri de risc reglementate prin procedura MIP în perioada 2010 – 2017, România ocupă locul doi cu doar 14 depăşiri, fiind devansată de Cehia cu 13 depăşiri. În al treilea rând, voi menţiona faptul că economia României este cea mai puţin îndatorată economie din UE, în condiţiile care nivelul datoriei guvernamentale a coborât sub 34% din PIB, iar datoriile consolidate ale sectorului privat au atins cel mai mic nivel din ultimul deceniu (50% din PIB). Nu în ultimul rând, voi menţiona că în ponderea în PIB a excedentului brut de exploatare din companiile româneşti este cea mai ridicat din UE, iar ponderile în PIB ale costurilor salariale şi ale impozitelor nete pe produs sunt cele mai mici din UE.

Aceste performanţe remarcabile au fost grevate de o serie de riscuri emergente, cel mai persistent dintre acestea fiind poziţia investiţională internaţională netă (activele externe nete) care a înregistrat în mod sistematic niveluri mai mari decât pragul critic (-35% din PIB). Cu toate acestea, nivelul acestui indicator de risc a scăzut constant în ultimii 8 ani datorită ritmului alert al creşterii economice. În plus, economia României a fost afectată în anul trecut de creştera deficitului de cont curent de la 2,2% în 2017 la 4,7% din PIB în 2018, precum şi de creşterea costului unitar al muncii de la 8% în 2017 la 13,1% în anul trecut.

Din păcate, performanţele care au generat stabilitate economică şi prosperitate nu au fost luate în considerare de autorii Raportului privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor economice (PCDE) al Comisiei Europene referitor la România. De fapt, autorii raportului supradimensionează riscul generat de tendinţa de creştere a deficitului de cont curent pentru a lansa un furibund atac ideologic împotriva executivului român sub pretextul că politica sa de reducere a poverii fiscale şi de creştere a salariilor şi pensiilor reprezintă un risc extrem pentru economia României. În primul rând, autorii raportului „ne avertizează” că procesul de creştere economică din România nu este sustenabil deoarece este un model de creştere bazat pe consum excesiv, un model care va fi bulversat de politica de reducere a fiscalităţii şi de creştere a salariilor promovată de guvern. În al doilea rând, ei susţin, invocând o prognoză defetistă publicată de CE acum trei ani, că deficitul bugetar a scăpat de sub control şi, datorită acestui fapt, datoria publică va depăşi pragul critic de 60% din PIB în 2029. În al treilea rând, autorii raportului susţin, fără a folosi argumente logice sau empirice, că România a devenit extrem de vulnerabilă la „şocuri care pot apărea”. În sfârşit, în raport se insistă asupra unui pretins pericol al accentuării sărăciei şi excluderii sociale, deoarece guvernul măreşte pensiile şi salariile în loc să finanţeze programe de eradicare a sărăciei.

În paginile anterioare am analizat cât mai obiectiv posibil acest raport. Nu ştiu în ce măsură am reuşit. Ştiu însă că acest document sentenţios, plin de clişee ideologice şi de aserţiuni defetiste, va prejudicia în mod grav imaginea şi interesele României. Pentru că acest document nu este un raport de audit, ci un discurs proagandistic care „pune la zid” guvernul României şi denaturează în mod inacceptabil realitatea.

Aşa cum am arătat la început, responsabilitatea punerii în circulaţie a acestui „artefact” propagandistic revine membrilor CE. În mod normal ei ar fi trebuit să nu permită publicarea acestui document. Dar au făcut-o. Nu este nici prima dată şi, probabil, nici ultima dată. Nu-mi rămâne decât să sper că parlamentarii români de la Bruxelles vor analiza în Parlamentul European modul în care îşi fac datoria membrii CE. Dacă nu ei, atunci cine? Şi dacă nu acum, atunci când?

_________________________________________

Surse:

1. Comisia Europeană. Raportul de ţară privind România, inclusiv un bilanț aprofundat referitor la prevenirea și corectarea dezechilibrelor economice

(https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/2019-european-semester-country-report-romania_ro.pdf).

2. Eurostat (https://ec.europa.eu/eurostat); 3. Ibidem; 4. Ibidem; 5. Ibidem, 6. Comisia Europeană, Raportul de ţară din 2019 privind România, p.4; 7. Eurostat: 8. Comisia Europeană, Raportul de ţară din 2019  privind România, p.4; 9. Ibidem, p.31; 10. Ibidem, p.28; 11. Ibidem; 12. International Monetary Fond (http://www.imf.org); 13. Comisia Europeană, Raportul de ţară din 2019 privind România, p.28; 14. Ibidem, p.25;15. Eurostat: 16. Ibidem.



Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...