Romania Sociala logo
Menu

Semestrul European: analiza raportului de ţară pentru România – 5

autor:   4 April 2019   

Nicolae Taran

Raportul Comisiei Europene prejudiciază imaginea României

Aşa cum am argumentat în paginile anterioare prin evaluări şi studii de caz empirice, România a beneficiat în ultimii 8 ani de o creştere economică solidă. Această creştere a atins un nivel maxim în 2017, când produsul intern brut a crescut cu 7,0%. Anul trecut, însă, rata creşterii economice s-a redus la 4,1% în special datorită scăderii competitivităţii producţiei destinate consumului intern şi extern. Cu toate acestea, România a obţinut performanţe remarcabile în ultimii ani. Astfel, produsul intern brut a crescut în această perioadă, cu 35,1%, consumul privat, cu 38,5%, investiţiile, cu 22,1%, exporturile, cu 205,5%, iar importurile, cu 194,5%. Drept urmare, România a înregistrat cea mai mare creştere a produsului intern brut şi a consumului privat per capita comparativ cu celelalte state din UE şi a devenit cea mai dinamică şi cea mai deschisă economie din UE în ceea ce priveşte creşterea exporturilor şi a importurilor.

Nota bene, economia României s-a dovedit a fi deosebit de stabilă în această perioadă. Într-un clasament al statelor din UE alcătuit în funcţie de numărul de depăşiri ale unor praguri de risc reglementate prin procedura MIP în perioada 2010 – 2017, România ocupă locul doi cu doar 14 depăşiri, fiind devansată de Cehia cu 13 depăşiri. În al treilea rând, voi menţiona faptul că economia României este cea mai puţin îndatorată economie din UE, în condiţiile care nivelul datoriei guvernamentale a coborât sub 34% din PIB, iar datoriile consolidate ale sectorului privat au atins cel mai mic nivel din ultimul deceniu (50% din PIB). Nu în ultimul rând, voi menţiona că în ponderea în PIB a excedentului brut de exploatare din companiile româneşti este cea mai ridicat din UE, iar ponderile în PIB ale costurilor salariale şi ale impozitelor nete pe produs sunt cele mai mici din UE.

Aceste performanţe remarcabile au fost grevate de o serie de riscuri emergente, cel mai persistent dintre acestea fiind poziţia investiţională internaţională netă (activele externe nete) care a înregistrat în mod sistematic niveluri mai mari decât pragul critic (-35% din PIB). Cu toate acestea, nivelul acestui indicator de risc a scăzut constant în ultimii 8 ani datorită ritmului alert al creşterii economice. În plus, economia României a fost afectată în anul trecut de creştera deficitului de cont curent de la 2,2% în 2017 la 4,7% din PIB în 2018, precum şi de creşterea costului unitar al muncii de la 8% în 2017 la 13,1% în anul trecut.

Din păcate, performanţele care au generat stabilitate economică şi prosperitate nu au fost luate în considerare de autorii Raportului privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor economice (PCDE) al Comisiei Europene referitor la România. De fapt, autorii raportului supradimensionează riscul generat de tendinţa de creştere a deficitului de cont curent pentru a lansa un furibund atac ideologic împotriva executivului român sub pretextul că politica sa de reducere a poverii fiscale şi de creştere a salariilor şi pensiilor reprezintă un risc extrem pentru economia României. În primul rând, autorii raportului „ne avertizează” că procesul de creştere economică din România nu este sustenabil deoarece este un model de creştere bazat pe consum excesiv, un model care va fi bulversat de politica de reducere a fiscalităţii şi de creştere a salariilor promovată de guvern. În al doilea rând, ei susţin, invocând o prognoză defetistă publicată de CE acum trei ani, că deficitul bugetar a scăpat de sub control şi, datorită acestui fapt, datoria publică va depăşi pragul critic de 60% din PIB în 2029. În al treilea rând, autorii raportului susţin, fără a folosi argumente logice sau empirice, că România a devenit extrem de vulnerabilă la „şocuri care pot apărea”. În sfârşit, în raport se insistă asupra unui pretins pericol al accentuării sărăciei şi excluderii sociale, deoarece guvernul măreşte pensiile şi salariile în loc să finanţeze programe de eradicare a sărăciei.

În paginile anterioare am analizat cât mai obiectiv posibil acest raport. Nu ştiu în ce măsură am reuşit. Ştiu însă că acest document sentenţios, plin de clişee ideologice şi de aserţiuni defetiste, va prejudicia în mod grav imaginea şi interesele României. Pentru că acest document nu este un raport de audit, ci un discurs proagandistic care „pune la zid” guvernul României şi denaturează în mod inacceptabil realitatea.

Aşa cum am arătat la început, responsabilitatea punerii în circulaţie a acestui „artefact” propagandistic revine membrilor CE. În mod normal ei ar fi trebuit să nu permită publicarea acestui document. Dar au făcut-o. Nu este nici prima dată şi, probabil, nici ultima dată. Nu-mi rămâne decât să sper că parlamentarii români de la Bruxelles vor analiza în Parlamentul European modul în care îşi fac datoria membrii CE. Dacă nu ei, atunci cine? Şi dacă nu acum, atunci când?

_________________________________________

Surse:

1. Comisia Europeană. Raportul de ţară privind România, inclusiv un bilanț aprofundat referitor la prevenirea și corectarea dezechilibrelor economice

(https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/2019-european-semester-country-report-romania_ro.pdf).

2. Eurostat (https://ec.europa.eu/eurostat); 3. Ibidem; 4. Ibidem; 5. Ibidem, 6. Comisia Europeană, Raportul de ţară din 2019 privind România, p.4; 7. Eurostat: 8. Comisia Europeană, Raportul de ţară din 2019  privind România, p.4; 9. Ibidem, p.31; 10. Ibidem, p.28; 11. Ibidem; 12. International Monetary Fond (http://www.imf.org); 13. Comisia Europeană, Raportul de ţară din 2019 privind România, p.28; 14. Ibidem, p.25;15. Eurostat: 16. Ibidem.



Facebook

Apariție editorială: Septimiu Chelcea – OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare

Ne face plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare, apărută la Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion C. Brătianu” (București, 2020, 424 de pagini). Cartea include două părți. În prima parte este analizată opinia publică. Cele cinci capitole (Opinia publică: o perspectivă ...

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească, Asociația Română de Sociologie, Expert Projects, Iași. Revista a fost înfiinţată în 1936 de reputatul sociolog român Dimitrie Gusti, membru al Academiei Române din anul 1919 și președinte al Academiei Române (1944-1946). Revista a fost desfiinţată în 1946 de regimul comunist ...

Sociologia românească și sociologia occidentală

România s-a gândit mereu pe sine ca o parte a societății occidentale. România, o societate occidentală, dar în curs de dezvoltare, de lichidare a decalajul față de modelul occidental. Această viziune se regăsește, însă doar parțial, și în relația sociologiei românești cu sociologia occidentală. Cu un decalaj doar de câteva decenii, ...

O boală veche : filoxenia

În urmă cu peste un secol și jumătate, gazetarul Mihai Eminescu, umilit peste măsură de temenelele autorităților românești din Acel timp, față de un Occident care suferea de complexe de superioritate (glazurate de megalomanie egolatră) cu nimic diferite de cele de astăzi, făcând un succint examen al etiologiei lipsei de ...

Interviu cu Iuliana Precupețu, coordonatoarea proiectului AMASE finanțat de Norway Grants și UEFISCDI

Iuliana Precupețu, cercetător științific I în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, este coordonatoarea proiectului  AMASE A multidimensional approach to social exclusion in later life – health consequences for ageing populations finanțat de Norway Grants și UEFISCDI pentru perioada 1.09.2020–31.08.2023. Buna ziua si felicitări pentru câștigarea proiectului! Cum ...

Opțiuni politice în fața alegerilor din decembrie

Urmează, posibil, alegerile. Cum se prezintă partidele, ce propun ele electoratului ? La ce ne așteptăm noi, alegătorii ? România e de mult timp în criză. Sistemul nostru politic se confruntă acum, înainte de alegeri, cu o criză medicală care pare a sintetiza fondul profund al crizei României din ultima perioadă. ...

Starea socială a României: tranziție și post-tranziție

Am fost solicitat să particip la Volumul IX al Istoriei României al Academiei Române cu două capitole: Starea socială a României în perioada socialistă și Starea socială a României în tranziție și post-tranziție. Despre perioada de după 1989 s-a scris mult, dar analize globale sunt foarte rare. E o perioadă foarte ...

Cozile de azi și cozile de ieri

Coada ca microsocietate Coada sau rândul sunt forme concentrate de microsocietate, a căror menire este ordonarea și raționalizarea spațiului și a timpului de așteptare. Ele sunt forme de relaționare socială, dar și de control social; ele funcționează după reguli impuse, controlate, sau sunt autoreglate de cei care își așteaptă rândul. Nerespectarea ...