Romania Sociala logo
Menu

Semestrul European: analiza raportului de ţară pentru România – 5

autor:   4 April 2019   

Nicolae Taran

Raportul Comisiei Europene prejudiciază imaginea României

Aşa cum am argumentat în paginile anterioare prin evaluări şi studii de caz empirice, România a beneficiat în ultimii 8 ani de o creştere economică solidă. Această creştere a atins un nivel maxim în 2017, când produsul intern brut a crescut cu 7,0%. Anul trecut, însă, rata creşterii economice s-a redus la 4,1% în special datorită scăderii competitivităţii producţiei destinate consumului intern şi extern. Cu toate acestea, România a obţinut performanţe remarcabile în ultimii ani. Astfel, produsul intern brut a crescut în această perioadă, cu 35,1%, consumul privat, cu 38,5%, investiţiile, cu 22,1%, exporturile, cu 205,5%, iar importurile, cu 194,5%. Drept urmare, România a înregistrat cea mai mare creştere a produsului intern brut şi a consumului privat per capita comparativ cu celelalte state din UE şi a devenit cea mai dinamică şi cea mai deschisă economie din UE în ceea ce priveşte creşterea exporturilor şi a importurilor.

Nota bene, economia României s-a dovedit a fi deosebit de stabilă în această perioadă. Într-un clasament al statelor din UE alcătuit în funcţie de numărul de depăşiri ale unor praguri de risc reglementate prin procedura MIP în perioada 2010 – 2017, România ocupă locul doi cu doar 14 depăşiri, fiind devansată de Cehia cu 13 depăşiri. În al treilea rând, voi menţiona faptul că economia României este cea mai puţin îndatorată economie din UE, în condiţiile care nivelul datoriei guvernamentale a coborât sub 34% din PIB, iar datoriile consolidate ale sectorului privat au atins cel mai mic nivel din ultimul deceniu (50% din PIB). Nu în ultimul rând, voi menţiona că în ponderea în PIB a excedentului brut de exploatare din companiile româneşti este cea mai ridicat din UE, iar ponderile în PIB ale costurilor salariale şi ale impozitelor nete pe produs sunt cele mai mici din UE.

Aceste performanţe remarcabile au fost grevate de o serie de riscuri emergente, cel mai persistent dintre acestea fiind poziţia investiţională internaţională netă (activele externe nete) care a înregistrat în mod sistematic niveluri mai mari decât pragul critic (-35% din PIB). Cu toate acestea, nivelul acestui indicator de risc a scăzut constant în ultimii 8 ani datorită ritmului alert al creşterii economice. În plus, economia României a fost afectată în anul trecut de creştera deficitului de cont curent de la 2,2% în 2017 la 4,7% din PIB în 2018, precum şi de creşterea costului unitar al muncii de la 8% în 2017 la 13,1% în anul trecut.

Din păcate, performanţele care au generat stabilitate economică şi prosperitate nu au fost luate în considerare de autorii Raportului privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor economice (PCDE) al Comisiei Europene referitor la România. De fapt, autorii raportului supradimensionează riscul generat de tendinţa de creştere a deficitului de cont curent pentru a lansa un furibund atac ideologic împotriva executivului român sub pretextul că politica sa de reducere a poverii fiscale şi de creştere a salariilor şi pensiilor reprezintă un risc extrem pentru economia României. În primul rând, autorii raportului „ne avertizează” că procesul de creştere economică din România nu este sustenabil deoarece este un model de creştere bazat pe consum excesiv, un model care va fi bulversat de politica de reducere a fiscalităţii şi de creştere a salariilor promovată de guvern. În al doilea rând, ei susţin, invocând o prognoză defetistă publicată de CE acum trei ani, că deficitul bugetar a scăpat de sub control şi, datorită acestui fapt, datoria publică va depăşi pragul critic de 60% din PIB în 2029. În al treilea rând, autorii raportului susţin, fără a folosi argumente logice sau empirice, că România a devenit extrem de vulnerabilă la „şocuri care pot apărea”. În sfârşit, în raport se insistă asupra unui pretins pericol al accentuării sărăciei şi excluderii sociale, deoarece guvernul măreşte pensiile şi salariile în loc să finanţeze programe de eradicare a sărăciei.

În paginile anterioare am analizat cât mai obiectiv posibil acest raport. Nu ştiu în ce măsură am reuşit. Ştiu însă că acest document sentenţios, plin de clişee ideologice şi de aserţiuni defetiste, va prejudicia în mod grav imaginea şi interesele României. Pentru că acest document nu este un raport de audit, ci un discurs proagandistic care „pune la zid” guvernul României şi denaturează în mod inacceptabil realitatea.

Aşa cum am arătat la început, responsabilitatea punerii în circulaţie a acestui „artefact” propagandistic revine membrilor CE. În mod normal ei ar fi trebuit să nu permită publicarea acestui document. Dar au făcut-o. Nu este nici prima dată şi, probabil, nici ultima dată. Nu-mi rămâne decât să sper că parlamentarii români de la Bruxelles vor analiza în Parlamentul European modul în care îşi fac datoria membrii CE. Dacă nu ei, atunci cine? Şi dacă nu acum, atunci când?

_________________________________________

Surse:

1. Comisia Europeană. Raportul de ţară privind România, inclusiv un bilanț aprofundat referitor la prevenirea și corectarea dezechilibrelor economice

(https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/2019-european-semester-country-report-romania_ro.pdf).

2. Eurostat (https://ec.europa.eu/eurostat); 3. Ibidem; 4. Ibidem; 5. Ibidem, 6. Comisia Europeană, Raportul de ţară din 2019 privind România, p.4; 7. Eurostat: 8. Comisia Europeană, Raportul de ţară din 2019  privind România, p.4; 9. Ibidem, p.31; 10. Ibidem, p.28; 11. Ibidem; 12. International Monetary Fond (http://www.imf.org); 13. Comisia Europeană, Raportul de ţară din 2019 privind România, p.28; 14. Ibidem, p.25;15. Eurostat: 16. Ibidem.



Facebook

Gusti: O persoană „înclinată spre compromis pentru un profit meschin” și un „utopic naiv”? Sau o personalitate „reformatoare” de talie unică în istorie?

Pe 13 februarie se împlinesc 140 de ani de la nașterea profesorului Dimitrie Gusti. Am în față cartea lui Bogdan Bucur, Sociologia proastei guvernări în România interbelică. Enorm de multe informații, doar cum poate realiza un istoric serios. O carte foarte bună care trebuie să fie citită nu numai de istorici, ...

Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV): la 30 de ani. Un institut unic în lume?

Împlinirea unei vârste este un moment emoționant. Oamenii și instituțiile construite de ei sunt sisteme vii. Se marchează momentul „nașterii” și o trecere în revistă a ce au făcut în viața lor ființele vii. Nașterea lor este un moment important, dar doar ca o virtualitate. Viața cuiva este umplută cu ce a făcut, faptele ...

Pensiile speciale

În ultima perioadă pensiile speciale au devenit obiect de preocupare în societate. Principala problemă este modul de calcul şi de aici niveluri exagerat de mari are prestaţiilor, depăşindu-se în unele cazuri chiar nivelul salariului.  Fără a intra în detalii privind categoriile de beneficiari şi calculul actual al pensiilor speciale (aceste informaţii ...

Eminescu, oglinda unei stagnări sociale istorice?

Miercuri 15 ianuarie 2020 se  împlinesc 170 de ani de la nașterea poetului național, Mihai Eminescu. O curgere temporală semnificativă, în a cărei vâltoare genialitatea eminesciană nu și-a erodat influența, ba dimpotrivă și-a amplificat profunzimea, și-a redesenat corespondența în viitorul atâtor generații, devenind șocant de actuală astăzi, mai ales în exprimarea sa ideologică, pornind de la ...

ICCV aniversează 30 de ani de la înfiinţare

Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române vă invită să participați miercuri, 29 ianuarie, orele 10.00, la evenimentul dedicat împlinirii a 30 de ani de la înfiinţarea instituției, în 2 ianuarie 1990.  La evenimentul aniversar ICCV-30 de ani, care se va desfășura în Aula Academiei Române (Calea Victoriei ...

De ce se spune despre canadieni că ar fi fericiți?

Întrebarea și tematica sunt legitime, în măsura în care Canada se plasează constant pe primele locuri din lume la indicele de fericire și la indicele de calitate a vieții. Cum trăiesc de aproape 40 de ani în Canada, mă întreb cum aș putea povesti „fericirea din Canada”? Desigur nu voi putea evita unghiul privilegiat ...

Imaginarul național Realism magic

La Montreal auzi încă povești despre celebra Nadia Comăneci. Cum Nadia a luat nota 10 la Olimpicile de la Montreal, în 1976. Cum Nadia și-a executat perfect programul, dovedindu-se o gimnastă perfectă. Cum la numai 14 ani, 1,50 metru înălțime și 39 de kg  Nadia a fost perfect stăpîna pe ea. Pînă și tabloul de ...

România deleuziană. Fragmentul XXXVI despre milă (II)

Motto „ Milă voiesc iar nu jertfă” ( Matei, 9/13) Mila față în față cu Legea: Să ne ducem la textul evanghelic pentru a înțelege problema în cauză. „Şi au adus la El fariseii şi cărturarii pe o femeie, prinsă în adulter şi, aşezând-o în mijloc, Au zis Lui: Învăţătorule, ...