Romania Sociala logo
Menu

Semestrul European: analiza raportului de ţară pentru România – 5

autor:   4 April 2019  

Raportul Comisiei Europene prejudiciază imaginea României

Aşa cum am argumentat în paginile anterioare prin evaluări şi studii de caz empirice, România a beneficiat în ultimii 8 ani de o creştere economică solidă. Această creştere a atins un nivel maxim în 2017, când produsul intern brut a crescut cu 7,0%. Anul trecut, însă, rata creşterii economice s-a redus la 4,1% în special datorită scăderii competitivităţii producţiei destinate consumului intern şi extern. Cu toate acestea, România a obţinut performanţe remarcabile în ultimii ani. Astfel, produsul intern brut a crescut în această perioadă, cu 35,1%, consumul privat, cu 38,5%, investiţiile, cu 22,1%, exporturile, cu 205,5%, iar importurile, cu 194,5%. Drept urmare, România a înregistrat cea mai mare creştere a produsului intern brut şi a consumului privat per capita comparativ cu celelalte state din UE şi a devenit cea mai dinamică şi cea mai deschisă economie din UE în ceea ce priveşte creşterea exporturilor şi a importurilor.

Nota bene, economia României s-a dovedit a fi deosebit de stabilă în această perioadă. Într-un clasament al statelor din UE alcătuit în funcţie de numărul de depăşiri ale unor praguri de risc reglementate prin procedura MIP în perioada 2010 – 2017, România ocupă locul doi cu doar 14 depăşiri, fiind devansată de Cehia cu 13 depăşiri. În al treilea rând, voi menţiona faptul că economia României este cea mai puţin îndatorată economie din UE, în condiţiile care nivelul datoriei guvernamentale a coborât sub 34% din PIB, iar datoriile consolidate ale sectorului privat au atins cel mai mic nivel din ultimul deceniu (50% din PIB). Nu în ultimul rând, voi menţiona că în ponderea în PIB a excedentului brut de exploatare din companiile româneşti este cea mai ridicat din UE, iar ponderile în PIB ale costurilor salariale şi ale impozitelor nete pe produs sunt cele mai mici din UE.

Aceste performanţe remarcabile au fost grevate de o serie de riscuri emergente, cel mai persistent dintre acestea fiind poziţia investiţională internaţională netă (activele externe nete) care a înregistrat în mod sistematic niveluri mai mari decât pragul critic (-35% din PIB). Cu toate acestea, nivelul acestui indicator de risc a scăzut constant în ultimii 8 ani datorită ritmului alert al creşterii economice. În plus, economia României a fost afectată în anul trecut de creştera deficitului de cont curent de la 2,2% în 2017 la 4,7% din PIB în 2018, precum şi de creşterea costului unitar al muncii de la 8% în 2017 la 13,1% în anul trecut.

Din păcate, performanţele care au generat stabilitate economică şi prosperitate nu au fost luate în considerare de autorii Raportului privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor economice (PCDE) al Comisiei Europene referitor la România. De fapt, autorii raportului supradimensionează riscul generat de tendinţa de creştere a deficitului de cont curent pentru a lansa un furibund atac ideologic împotriva executivului român sub pretextul că politica sa de reducere a poverii fiscale şi de creştere a salariilor şi pensiilor reprezintă un risc extrem pentru economia României. În primul rând, autorii raportului „ne avertizează” că procesul de creştere economică din România nu este sustenabil deoarece este un model de creştere bazat pe consum excesiv, un model care va fi bulversat de politica de reducere a fiscalităţii şi de creştere a salariilor promovată de guvern. În al doilea rând, ei susţin, invocând o prognoză defetistă publicată de CE acum trei ani, că deficitul bugetar a scăpat de sub control şi, datorită acestui fapt, datoria publică va depăşi pragul critic de 60% din PIB în 2029. În al treilea rând, autorii raportului susţin, fără a folosi argumente logice sau empirice, că România a devenit extrem de vulnerabilă la „şocuri care pot apărea”. În sfârşit, în raport se insistă asupra unui pretins pericol al accentuării sărăciei şi excluderii sociale, deoarece guvernul măreşte pensiile şi salariile în loc să finanţeze programe de eradicare a sărăciei.

În paginile anterioare am analizat cât mai obiectiv posibil acest raport. Nu ştiu în ce măsură am reuşit. Ştiu însă că acest document sentenţios, plin de clişee ideologice şi de aserţiuni defetiste, va prejudicia în mod grav imaginea şi interesele României. Pentru că acest document nu este un raport de audit, ci un discurs proagandistic care „pune la zid” guvernul României şi denaturează în mod inacceptabil realitatea.

Aşa cum am arătat la început, responsabilitatea punerii în circulaţie a acestui „artefact” propagandistic revine membrilor CE. În mod normal ei ar fi trebuit să nu permită publicarea acestui document. Dar au făcut-o. Nu este nici prima dată şi, probabil, nici ultima dată. Nu-mi rămâne decât să sper că parlamentarii români de la Bruxelles vor analiza în Parlamentul European modul în care îşi fac datoria membrii CE. Dacă nu ei, atunci cine? Şi dacă nu acum, atunci când?

_________________________________________

Surse:

1. Comisia Europeană. Raportul de ţară privind România, inclusiv un bilanț aprofundat referitor la prevenirea și corectarea dezechilibrelor economice

(https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/2019-european-semester-country-report-romania_ro.pdf).

2. Eurostat (https://ec.europa.eu/eurostat); 3. Ibidem; 4. Ibidem; 5. Ibidem, 6. Comisia Europeană, Raportul de ţară din 2019 privind România, p.4; 7. Eurostat: 8. Comisia Europeană, Raportul de ţară din 2019  privind România, p.4; 9. Ibidem, p.31; 10. Ibidem, p.28; 11. Ibidem; 12. International Monetary Fond (http://www.imf.org); 13. Comisia Europeană, Raportul de ţară din 2019 privind România, p.28; 14. Ibidem, p.25;15. Eurostat: 16. Ibidem.



Facebook

Geopolitica în clar obscur

Prima etapă pentru a lichida un popor este de a-i șterge memoria.  Distrugeți cărțile, cultura și istoria sa. Apoi faceți în așa fel să se scrie alte cărți, fabricați o altă cultură, inventați o altă istorie. Și astfel această națiune va începe să uite ceea ce a fost.  Lupta omului împotriva puterii ...

O discuție cu prof. univ.  Livia Popescu (Dordea) pe marginea unui articol publicat în 1981

Livia, ai publicat în 1981 un articol  despre preferințele de lectură ale adolescenților dintr-un centru de reeducare. Ce te-a făcut ca în anii când în România se edifica de zor „societatea socialistă multilateral dezvoltată”  să te apleci ca cercetător asupra unui grup social marginal ? După primul an și jumătate de ...

Bilanțul unui serial

În perioada  aprilie 2024 –  martie 2025 am publicat pe site-ul  www.romaniasociala.ro un număr de 10 interviuri cu tot atâția componenți ai unei generații de sociologi care s-a format prin studii de specialitate absolvite în anii `70 ai secolului trecut[1]. În fapt, intervalul deceniului menționat acoperă mai puțin decât cei ...

Destin și o viață de om – Constantin Schifirneț

România Socială vă prezintă volumul "Destin și o viață de om" al profesorului și cercetătorului Constantin Schifirneț, apărut la Editura Universității de Vest din Timișoara, în 2024. Acest volum este o incursiune autobiografică ce îmbină experiențele personale ale autorului cu analiza contextelor culturale, sociale și politice ale epocilor pe care le-a ...

Interviu cu Elena-Otilia ȚÎROIU despre volumul: Cultura organizațională din mediul școlar și comportamentul social al elevilor, Craiova: Editura Beladi, 2025

Vă rog să vă prezentați pe scurt, stimată doamnă Elena-Otilia ȚÎROIU.  Sunt profesor învățământ primar, absolventă a Școlii Normale ,,Carol I” Câmpulung, județul Argeș (Liceul Pedagogic), cu o vechime de 32 de ani în învățământul românesc, participând pas cu pas din anul 1993 la toate transformările care au avut loc în ...

Învățământul profesional și economia în România. De ce sistemul dual este o soluție limitată?

Introducere: într-un sistem de învățământ cu pierderi foarte mari, formarea inițială profesională poate fi soluția. Conform statisticilor disponibile și deja bine cunoscute, România suferă de eșecuri și pierderi cronice ale sistemului de învățământ, pierderi care se repercutează asupra multor dimensiuni ale vieții noastre economice, sociale și politice, inclusiv asupra stabilității democratice. ...

Elitele politice la rotativa istoriei. Alegerile din 2024 – revista de științe politice Polis nr. 1 din 2025

În urmă cu 30 de ani, revista de științe politice Polis dedica un întreg număr rolului jucat de elitele politice și intelectuale în societate (Polis nr. 4/1995). În editorialul Întoarcerea conceptelor din exil, Călin Anastasiu scria despre contaminarea ideologică a științelor sociale în perioada comunistă și despre interzicerea conceptului sociologic ...

Religie, actori religioși şi practici religioase în rândul romilor din România

După 1989 numeroase apariții editoriale academice au vizat și problematica unuia dintre celei mai numeroase grupuri etnice minoritare din România – populația romă.  Chiar dacă cercetările despre romi au fost abordate din perspective trans- și interdisciplinare, încă sunt subiecte care atrag cititori, atât cei specialiști, cât și publicul profan. Volumul ...