Romania Sociala logo
Menu

Și la noi, ca în alte țări membre ale UE!

autor:   22 May 2016  

Septimiu Chelcea

Prea adesea aud spunându-se: „La noi, ca la nimeni!” și „Numai la noi se poate întâmpla așa ceva!”. M-am întrebat de fiecare dată cât de informați sunt cei care strâmbă din nas. Și mie îmi displac multe lucruri care se petrec în țara noastră, dar nu spun „Vreau o țară ca afară!”, ci „Vreau o Românie demnă, în rând cu cele mai dezvoltate țări din Uniunea Europeană!”.

Să ne gândim la sistemul de învățământ. Principala acuză este legată de slaba corelare între programele școlare și universitare și piața muncii. Școala nu pregătește forța de muncă de care este nevoie. Dar știe cineva cum va arăta piața muncii peste trei sau cinci ani? Când tinerii de azi, foarte probabil, în cursul vieții active își vor schimba de mai multe ori profesia, pentru care dintre profesii ar trebui să fie pregătiți încă de pe băncile liceelor și universităților? Pentru prima, pentru a doua sau pentru a „n”-a profesie?! Eu cred că rostul școlii este acela de a-i învăța pe tineri să învețe! Calificarea pentru cel care a învățat să învețe și este corespunzător motivat se dobândește rapid la locul de muncă.

Percepția tinerilor din România despre adecvarea sistemului de învățământ la piața muncii

Conform datelor din Eurobarometrul special „European Youth in 2016”, tinerii (cu vârsta între 16 și 30 de ani) din România consideră în proporție de 59% că pregătirea, educația școlară și universitară, nu sunt adaptate la piața muncii. Să nu ne grăbim să spunem că numai la noi opinia majoritară a tinerilor referitoare la sistemul de învățământ este negativă. Și în alte opt țări din UE opinia majoritară este negativă: Ungaria (54%), Franța (57%), Slovenia (59%), Estonia (58%), Cipru (62%), Bulgaria (62%), Grecia (74%). Firește că nu trebuie să ne bucurăm că nu suntem singura țară din UE în care tinerii se raportează critic la sistemul de învățământ, cu atât mai mult cu cât la nivelul celor 28 de state din UE, opinia tinerilor este pozitivă (media: 59%). Suntem încă departe de Suedia, unde 81% dintre tinerii intervievați se declară total de acord că în țara lor sistemul de învățământ este bine adaptat pieței muncii. În România, 39% dintre cei cuprinși în anchetă apreciază că sistemul de învățământ este bine adaptat pieței muncii.

Locul opiniei în cunoaștere

Platon a opus opinia (gr. doxa) cunoaşterii autentice (gr. logos). În dialogul Menon se arată că deosebirea dintre una şi alta o reprezintă „legătura cauzală”. Părerile „o iau la picior şi zboară astfel din sufletul omului; de aceea şi preţul lor nu-i prea mare cât timp nu le legi cu lanţul unui raţionament” (Platon, 393-388/1996, p. 385). Deşi „adevărata părere nu-i mai puţin folositoare decât ştiinţa”, aceasta din urmă este preţuită mai mult. Oamenii politici cârmuiesc bine statele călăuziţi de „părerea cea dreaptă” şi „spun adevărul, însă fără să-şi dea seama de cele ce spun” (ibidem). În Republica, Platon a remarcat cel dintâi locul dorinţelor cetăţenilor în sistemul de guvernare. Întrucât cetăţenii nu pot înţelege complexitatea actului de guvernare, casta conducătorilor nu ar trebui să ia în considerare atitudinile maselor, incapabile de o cunoaştere autentică a vieţii sociale. Singuri filosofii ar fi capabili să fundamenteze regulile guvernării. În aceeaşi lucrare, Platon a arătat că opinia are un domeniu diferit de cel al ştiinţei şi a plasat opiniile între cunoaştere şi necunoaştere.

Citez din Republica (360 î.e.n./1998, p. 478):

– Opinia n-ar fi, deci, nici necunoaştere, nici cunoaştere?

– Se pare că nu.

– Dar oare ea este în afara acestora, depăşind fie cunoaşterea prin claritate, fie necunoaşterea prin neclaritate?

– Deloc.

– Aşadar, opinia ţi se pare a fi mai întunecată decât cunoaşterea, dar mai luminoasă decât necunoaşterea?

– Chiar aşa.

– Atunci ea se află în intervalul cuprins de cele două?

– Da.

Platon nu s-a înșelat când a plasat locul opiniilor între cunoaștere și necunoaștere. Dacă lucrurile stau așa – și sunt convins că așa stau –, să preluăm cu prudență datele din Eurobarometrul special „European Youth in 2016”, ca și din oricare alt sondaj de opinie.

Notă

Eurobarometrul special „European Youth in 2016” a fost realizat în perioada 9-25 aprilie 2016 pe un eșantion de 10294 de tineri (cu vârsta de 16-30 de ani) din cele 28 de țări membre în UE. Producerea datelor s-a făcut prin interviu  face-to face.

 

Bibliografie

Platon (1996), „Menon”, în Dialoguri (pp. 347-388). Bucureşti: Editura IRI.

Platon  [360 î.e.n.]  (1998), Republica. Bucureşti: Editura Teora.

http://www.europarl.europa.eu/pdf/eurobarometre/2016/eye2016/eb85_1_eye_2016_analytical_overview_en.pdf.



Facebook

Familia în destinul european. Un proiect creştin de redefinire a relaţiilor dintre familie şi stat

Papa Francisc a subliniat în enciclica sa „Laudato Si” că societatea actuală are o urgentă nevoie de „un umanism capabil să aducă împreună diferitele căi ale cunoaşterii, incluzând economia, în serviciul unei viziuni integrale” (LS 141). Altfel spus, acţiunea de a săvârşi binele presupune un efort comun şi nu dispersat, pentru că Domnul acţionează ...

Ce fel de democrație promovează Parlamentul european?

Am intrat în Uniunea Europeană. E cazul să ne asumăm responsabilitatea: ea va fi așa cum o vom construi noi cu toții Integrarea României în UE intră într-o nouă fază. Am fot cu toții entuziaști. Din întreaga Europă românii aveau cea mai ridicată încredere în noua alianță. Acum începem să vedem și problemele și ...

Indiferent ce se va întâmpla, să nu uităm că suntem profund datori Sorinei

În 24 iunie, în România socială, concludeam la o scurtă reflecţie asupra scandalului SORINA: ”Poate, în final, Sorina va fi ”luată”. Dar atunci noi românii ne-am simţi înfrânţi de o justiţie care nu mai este a noastră, ci capabilă de orice nedreptăţi în numele independenţei ei. Impactul moral va fi dezastros. Singura speranţă: nu ...

26 IUNIE- ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL.

26 IUNIE- ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL.La mulți ani ROMÂNIA! La mulți ani cetățeni ai României care respectați acest simbol sfânt, oriunde v-ați afla!

Mass-media şi construirea opiniei publice

În prezent, sunt revizuite nu numai teoriile clasice ale comunicării (spirala tăcerii, stabilirea ordinii de zi, paza la intrare, fluxul comunicării în două trepte ş.a) în acord cu tehnologia digitală, ci şi ipotezele despre relaţia dintre mass-media şi opinia publică. Este repusă în discuţie chiar problema de fond: influenţează mass-media construirea opiniei publice? Marco Dohle ...

O justiţie absolut incorectă dar definitivă este mai importantă decât soarta unui copil?

Sorina, o fetiță de 8 ani, este târâtă cu brutalitate în văzul multor martori, de o doamnă procuror și băgată cu forța într-o mașină neagră. Sorina țipă disperată: Mami, nu mă lăsa. Evenimentul este filmat și, la televizor, milioane de români sunt șocați și indignați. Asistăm la un eveniment care probabil ...

Gatekeeping: controlul informaţiilor mass-media

Teoria numită metaforic „Paza la intrare” (Gatekeeping) a fost prefigurată încă din primele decenii ale secolului trecut, a fost extinsă considerabil în numeroase cercetări de teren în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi a fost revizuită recent, în acord cu noilemedia. Repere Pentru prima dată, termenul de „gate keeper” a fost folosit ...

De ce România nu are un Proiect de Ţară?

Am citi cu mult interes studiile lui Vladimir Pasti şi Iulian Stănescu[1]. Ei constată că, după întreaga perioadă postcomunistă, nu avem o Agendă socială de dezvoltare. Eu aş spune mai apăsat: România nu are un PROIECT DE ȚARĂ. Sunt şi eu nemulţumit că partidele politice în disputele electorale nu luptă cu programe de dezvoltare social-economică ...