Romania Sociala logo
Menu

Și la noi, ca în alte țări membre ale UE!

autor:   22 May 2016  

Septimiu Chelcea

Prea adesea aud spunându-se: „La noi, ca la nimeni!” și „Numai la noi se poate întâmpla așa ceva!”. M-am întrebat de fiecare dată cât de informați sunt cei care strâmbă din nas. Și mie îmi displac multe lucruri care se petrec în țara noastră, dar nu spun „Vreau o țară ca afară!”, ci „Vreau o Românie demnă, în rând cu cele mai dezvoltate țări din Uniunea Europeană!”.

Să ne gândim la sistemul de învățământ. Principala acuză este legată de slaba corelare între programele școlare și universitare și piața muncii. Școala nu pregătește forța de muncă de care este nevoie. Dar știe cineva cum va arăta piața muncii peste trei sau cinci ani? Când tinerii de azi, foarte probabil, în cursul vieții active își vor schimba de mai multe ori profesia, pentru care dintre profesii ar trebui să fie pregătiți încă de pe băncile liceelor și universităților? Pentru prima, pentru a doua sau pentru a „n”-a profesie?! Eu cred că rostul școlii este acela de a-i învăța pe tineri să învețe! Calificarea pentru cel care a învățat să învețe și este corespunzător motivat se dobândește rapid la locul de muncă.

Percepția tinerilor din România despre adecvarea sistemului de învățământ la piața muncii

Conform datelor din Eurobarometrul special „European Youth in 2016”, tinerii (cu vârsta între 16 și 30 de ani) din România consideră în proporție de 59% că pregătirea, educația școlară și universitară, nu sunt adaptate la piața muncii. Să nu ne grăbim să spunem că numai la noi opinia majoritară a tinerilor referitoare la sistemul de învățământ este negativă. Și în alte opt țări din UE opinia majoritară este negativă: Ungaria (54%), Franța (57%), Slovenia (59%), Estonia (58%), Cipru (62%), Bulgaria (62%), Grecia (74%). Firește că nu trebuie să ne bucurăm că nu suntem singura țară din UE în care tinerii se raportează critic la sistemul de învățământ, cu atât mai mult cu cât la nivelul celor 28 de state din UE, opinia tinerilor este pozitivă (media: 59%). Suntem încă departe de Suedia, unde 81% dintre tinerii intervievați se declară total de acord că în țara lor sistemul de învățământ este bine adaptat pieței muncii. În România, 39% dintre cei cuprinși în anchetă apreciază că sistemul de învățământ este bine adaptat pieței muncii.

Locul opiniei în cunoaștere

Platon a opus opinia (gr. doxa) cunoaşterii autentice (gr. logos). În dialogul Menon se arată că deosebirea dintre una şi alta o reprezintă „legătura cauzală”. Părerile „o iau la picior şi zboară astfel din sufletul omului; de aceea şi preţul lor nu-i prea mare cât timp nu le legi cu lanţul unui raţionament” (Platon, 393-388/1996, p. 385). Deşi „adevărata părere nu-i mai puţin folositoare decât ştiinţa”, aceasta din urmă este preţuită mai mult. Oamenii politici cârmuiesc bine statele călăuziţi de „părerea cea dreaptă” şi „spun adevărul, însă fără să-şi dea seama de cele ce spun” (ibidem). În Republica, Platon a remarcat cel dintâi locul dorinţelor cetăţenilor în sistemul de guvernare. Întrucât cetăţenii nu pot înţelege complexitatea actului de guvernare, casta conducătorilor nu ar trebui să ia în considerare atitudinile maselor, incapabile de o cunoaştere autentică a vieţii sociale. Singuri filosofii ar fi capabili să fundamenteze regulile guvernării. În aceeaşi lucrare, Platon a arătat că opinia are un domeniu diferit de cel al ştiinţei şi a plasat opiniile între cunoaştere şi necunoaştere.

Citez din Republica (360 î.e.n./1998, p. 478):

– Opinia n-ar fi, deci, nici necunoaştere, nici cunoaştere?

– Se pare că nu.

– Dar oare ea este în afara acestora, depăşind fie cunoaşterea prin claritate, fie necunoaşterea prin neclaritate?

– Deloc.

– Aşadar, opinia ţi se pare a fi mai întunecată decât cunoaşterea, dar mai luminoasă decât necunoaşterea?

– Chiar aşa.

– Atunci ea se află în intervalul cuprins de cele două?

– Da.

Platon nu s-a înșelat când a plasat locul opiniilor între cunoaștere și necunoaștere. Dacă lucrurile stau așa – și sunt convins că așa stau –, să preluăm cu prudență datele din Eurobarometrul special „European Youth in 2016”, ca și din oricare alt sondaj de opinie.

Notă

Eurobarometrul special „European Youth in 2016” a fost realizat în perioada 9-25 aprilie 2016 pe un eșantion de 10294 de tineri (cu vârsta de 16-30 de ani) din cele 28 de țări membre în UE. Producerea datelor s-a făcut prin interviu  face-to face.

 

Bibliografie

Platon (1996), „Menon”, în Dialoguri (pp. 347-388). Bucureşti: Editura IRI.

Platon  [360 î.e.n.]  (1998), Republica. Bucureşti: Editura Teora.

http://www.europarl.europa.eu/pdf/eurobarometre/2016/eye2016/eb85_1_eye_2016_analytical_overview_en.pdf.



Facebook

Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV): la 30 de ani. Un institut unic în lume?

Împlinirea unei vârste este un moment emoționant. Oamenii și instituțiile construite de ei sunt sisteme vii. Se marchează momentul „nașterii” și o trecere în revistă a ce au făcut în viața lor ființele vii. Nașterea lor este un moment important, dar doar ca o virtualitate. Viața cuiva este umplută cu ce a făcut, faptele ...

Răcnetocrația – ca ipostază a iohanizării

După finalizarea celor cinci ani de Certocrație neobăsistă, dezvoltată creator „pas cu pas” sub auspiciile „lucrului bine făcut”, fostul și actualul (eternul?!) nostru Prezident, neștiind încotroceni s-o apuce, a dat buzna în noul cincinal al tranziției, de la socialismul multilateral dezvoltat la capitalismul multilateral dezolant, în uralele entuziaste ale celor ...

Eminescu, oglinda unei stagnări sociale istorice?

Miercuri 15 ianuarie 2020 se  împlinesc 170 de ani de la nașterea poetului național, Mihai Eminescu. O curgere temporală semnificativă, în a cărei vâltoare genialitatea eminesciană nu și-a erodat influența, ba dimpotrivă și-a amplificat profunzimea, și-a redesenat corespondența în viitorul atâtor generații, devenind șocant de actuală astăzi, mai ales în exprimarea sa ideologică, pornind de la ...

Reorganizarea Ministerului Muncii: punct de vedere al ICCV & ARS

La începutul lunii decembrie 2019, ICCV si ARS au înaintat Ministerului Muncii un punct de vedere asupra proiectului de HG privind reorganizarea Ministerului. Publicăm, pe aceasta cale, conținutul documentului respectiv, la care ICCV si ARS nu au primit niciun răspuns. Punctul de vedere al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) ...

De ce se spune despre canadieni că ar fi fericiți?

Întrebarea și tematica sunt legitime, în măsura în care Canada se plasează constant pe primele locuri din lume la indicele de fericire și la indicele de calitate a vieții. Cum trăiesc de aproape 40 de ani în Canada, mă întreb cum aș putea povesti „fericirea din Canada”? Desigur nu voi putea evita unghiul privilegiat ...

O întrebare: ce fel de cârmaci, ce fel de comandant?

Circulă în ultimul timp o filozofie sintetizată în dictonul: statul de drept. Formularea este normală, dar riscă să fie banală şi, extinsă, chiar periculoasă. Cu toţii vrem justiţie, desigur. Nu orice justiţie, ci bună, corectă. Statul are misiunea de a crea legi şi de a acţiona pentru impunerea lor. Nu există un stat care ...

România deleuziană. Fragmentul XXXVI despre milă (II)

Motto „ Milă voiesc iar nu jertfă” ( Matei, 9/13) Mila față în față cu Legea: Să ne ducem la textul evanghelic pentru a înțelege problema în cauză. „Şi au adus la El fariseii şi cărturarii pe o femeie, prinsă în adulter şi, aşezând-o în mijloc, Au zis Lui: Învăţătorule, ...

Academia Română a acordat premiul „Mircea Florian” categoria filosofie sociologului Alfred Bulai

Academia Română a organizat în data de 12 decembrie 2019, ceremonia de decernare a premiilor pentru cele mai reprezentative creații științifice și culturale realizate în anul 2017. Evenimentul s-a desfășurat în Aula Academiei Române, începând cu ora 11.00 și a fost condus de Acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, în prezența Biroului Prezidiului și a ...