Romania Sociala logo
Menu

Și la noi, ca în alte țări membre ale UE!

autor:   22 May 2016  

Septimiu Chelcea

Prea adesea aud spunându-se: „La noi, ca la nimeni!” și „Numai la noi se poate întâmpla așa ceva!”. M-am întrebat de fiecare dată cât de informați sunt cei care strâmbă din nas. Și mie îmi displac multe lucruri care se petrec în țara noastră, dar nu spun „Vreau o țară ca afară!”, ci „Vreau o Românie demnă, în rând cu cele mai dezvoltate țări din Uniunea Europeană!”.

Să ne gândim la sistemul de învățământ. Principala acuză este legată de slaba corelare între programele școlare și universitare și piața muncii. Școala nu pregătește forța de muncă de care este nevoie. Dar știe cineva cum va arăta piața muncii peste trei sau cinci ani? Când tinerii de azi, foarte probabil, în cursul vieții active își vor schimba de mai multe ori profesia, pentru care dintre profesii ar trebui să fie pregătiți încă de pe băncile liceelor și universităților? Pentru prima, pentru a doua sau pentru a „n”-a profesie?! Eu cred că rostul școlii este acela de a-i învăța pe tineri să învețe! Calificarea pentru cel care a învățat să învețe și este corespunzător motivat se dobândește rapid la locul de muncă.

Percepția tinerilor din România despre adecvarea sistemului de învățământ la piața muncii

Conform datelor din Eurobarometrul special „European Youth in 2016”, tinerii (cu vârsta între 16 și 30 de ani) din România consideră în proporție de 59% că pregătirea, educația școlară și universitară, nu sunt adaptate la piața muncii. Să nu ne grăbim să spunem că numai la noi opinia majoritară a tinerilor referitoare la sistemul de învățământ este negativă. Și în alte opt țări din UE opinia majoritară este negativă: Ungaria (54%), Franța (57%), Slovenia (59%), Estonia (58%), Cipru (62%), Bulgaria (62%), Grecia (74%). Firește că nu trebuie să ne bucurăm că nu suntem singura țară din UE în care tinerii se raportează critic la sistemul de învățământ, cu atât mai mult cu cât la nivelul celor 28 de state din UE, opinia tinerilor este pozitivă (media: 59%). Suntem încă departe de Suedia, unde 81% dintre tinerii intervievați se declară total de acord că în țara lor sistemul de învățământ este bine adaptat pieței muncii. În România, 39% dintre cei cuprinși în anchetă apreciază că sistemul de învățământ este bine adaptat pieței muncii.

Locul opiniei în cunoaștere

Platon a opus opinia (gr. doxa) cunoaşterii autentice (gr. logos). În dialogul Menon se arată că deosebirea dintre una şi alta o reprezintă „legătura cauzală”. Părerile „o iau la picior şi zboară astfel din sufletul omului; de aceea şi preţul lor nu-i prea mare cât timp nu le legi cu lanţul unui raţionament” (Platon, 393-388/1996, p. 385). Deşi „adevărata părere nu-i mai puţin folositoare decât ştiinţa”, aceasta din urmă este preţuită mai mult. Oamenii politici cârmuiesc bine statele călăuziţi de „părerea cea dreaptă” şi „spun adevărul, însă fără să-şi dea seama de cele ce spun” (ibidem). În Republica, Platon a remarcat cel dintâi locul dorinţelor cetăţenilor în sistemul de guvernare. Întrucât cetăţenii nu pot înţelege complexitatea actului de guvernare, casta conducătorilor nu ar trebui să ia în considerare atitudinile maselor, incapabile de o cunoaştere autentică a vieţii sociale. Singuri filosofii ar fi capabili să fundamenteze regulile guvernării. În aceeaşi lucrare, Platon a arătat că opinia are un domeniu diferit de cel al ştiinţei şi a plasat opiniile între cunoaştere şi necunoaştere.

Citez din Republica (360 î.e.n./1998, p. 478):

– Opinia n-ar fi, deci, nici necunoaştere, nici cunoaştere?

– Se pare că nu.

– Dar oare ea este în afara acestora, depăşind fie cunoaşterea prin claritate, fie necunoaşterea prin neclaritate?

– Deloc.

– Aşadar, opinia ţi se pare a fi mai întunecată decât cunoaşterea, dar mai luminoasă decât necunoaşterea?

– Chiar aşa.

– Atunci ea se află în intervalul cuprins de cele două?

– Da.

Platon nu s-a înșelat când a plasat locul opiniilor între cunoaștere și necunoaștere. Dacă lucrurile stau așa – și sunt convins că așa stau –, să preluăm cu prudență datele din Eurobarometrul special „European Youth in 2016”, ca și din oricare alt sondaj de opinie.

Notă

Eurobarometrul special „European Youth in 2016” a fost realizat în perioada 9-25 aprilie 2016 pe un eșantion de 10294 de tineri (cu vârsta de 16-30 de ani) din cele 28 de țări membre în UE. Producerea datelor s-a făcut prin interviu  face-to face.

 

Bibliografie

Platon (1996), „Menon”, în Dialoguri (pp. 347-388). Bucureşti: Editura IRI.

Platon  [360 î.e.n.]  (1998), Republica. Bucureşti: Editura Teora.

http://www.europarl.europa.eu/pdf/eurobarometre/2016/eye2016/eb85_1_eye_2016_analytical_overview_en.pdf.



Facebook

Stânga și gândirea critică

Nu abordăm aici social democrația din țările nordice, ca stat protectionist reper. Nu abordăm nici statutul PSD, Partidului Social Democrat din Romania, asociat de opoziție cu ciuma roșie, printr-o tactică de discreditare politică radicală. Ne întrebăm care sunt noile idei de stânga? Ce forme ia gândirea critică a intelectualului din ...

Confruntări și conspiraționism

Complot, conspirație, negaționism, dușmanii din umbră, virusul ucigaș. Iată cîteva cuvinte care au animat dialogul între nația română și decidenți. Pe timpul pandemiei covid, dialogul a fost mediat de televiziune.  Dar a fost sau nu a fost pandemie ? Pandemia presupune o mortalitate de 12 %, iar procentul de mortalitate ...

Romii: între ONG-uri și Uniunea Europeană

Ieri a explodat o problemă gravă: șeful unui important clan mafiot a fost asasinat. Îngrijorarea vine din reacția predictibilă: se anunță un adevărat război între grupurile mafiote. Mafioți din diaspora declară că se vor întoarce în România pentru a participa la războiul dintre clanuri. Cele mai multe clanuri sunt ale ...

Țara nu are nevoie de așa ceva

Octombrie 2010. Drumul dinspre București spre Alba Iulia. Turneu cu un spectacol de teatru. Printre alții, în același microbuz, Claudiu Bleonț, Ion Haiduc, Sebastian Papaiani, actori tineri și mai puțin tineri deopotrivă. Pe tot parcursul acestui proiect îl vânam pe OMUL, Sebastian Papaiani. Veneam uneori la repetiții și cu 2 ...

Cuvinte noi Ce ne spun ele despre epocă?

Noi și vocabularul Limba este un organism viu care se reinventează în contact cu realitatea ; ea semnifică și interpretează lumea în care trăim. Este fascinant să descoperim într-un dicționar, cum fiecare cuvînt își are propria sa poveste; fiecare cuvânt are o istorie și o arheologie cu straturi suprapuse de sensuri. ...

Efectele crizei coronavirus forțează mariajul digitalizare–învățare: panaceu sau cal troian?

Motto: ”Pe termen lung, sufetul capătă culorile gândurilor tale”. Marcus Aurelius, Împărat roman. ”Suntem ceea ce gândim” Buddha. Cea mai importantă lecție a crizei Coronavirus este că digitalizarea trebuie folosită la maximum pentru eficientizarea majorității aspectelor din viața socială, mai puțin pentru cel mai important aspect uman: educația copiilor noștri. Venită ca o mănușă pentru ...

30 de ani de la Revoluția din 1989. Avem o democrație consolidată?

La Revoluția română, în stradă, oamenii voiau liberate. Dar nu se simțeau oamenii liberi și sub Ceaușescu? În familie, pe stradă, în viața de zi cu zi oamenii erau destul de liberi. Dar nu public, în mass-media sau la ședințele politice. Dacă nu ne plăcea cum este condusă țara, era ...

România deleuziană. Fragmentul XXXVIII despre literatură și credință: „Studentul” (Cehov) și „Evanghelia după Marcu” (Borges). Lecturi posibile (VI)

„The Denial of Saint Peter”, ( Theodoor Rombouts, 1597-1637), Liechtenstein Museum  xxx „Studentul” ( Cehov). După mărturisirea chiar a lui Cehov,  „Studentul” este cea mai îndrăgită din scrierile sale de proză scurtă. Acțiunea se petrece în marele post al Paștelui de Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor. În acea zi Ivan Velikopolski, student la ...