Romania Sociala logo
Menu

SOCIOLOGIA REDIVIVA

autor:   23 June 2016   

Septimiu Chelcea

rediviva50 DE ANI DE LA REINSTITUȚIONALIZAREA SOCIOLOGIEI ÎN ROMÂNIA, București, Editura Universității din București, 2016 (172 pagini, 30 lei) – Maria Voinea, Ioan Mărginean, Septimiu Chelcea (eds.)

Motto

Sociologi propriu-ziși nu sunt decât cei cărora învățătura de carte le folosește pentru a judeca și teoretiza ei înșiși, pe seamă proprie, până la nivelul unor soluții practice, fenomenele noi pe care viața socială ni le pune mereu în față.

Henri H. Stahl

Am ales ca motto pentru acest volum de amintiri prilejuit de împlinirea a 50 de ani de la reinstituționalizarea învățământului sociologic în România un citat din Teoria și practica investigațiilor sociale de Henri H. Stahl (1974, p. 9) pentru că, dacă nu toți, cei mai mulți dintre absolvenții primei promoții de sociologi îl consideră pe Henri H. Stahl adevăratul lor profesor.

La reinstituționalizarea învățământului sociologic, profesorii de atunci, ca și studenții din primul an, trăiau sentimentul reînnoirii societății, încrezători că au datoria să contribuie la umanizarea societății comuniste, la rezolvarea problemelor sociale. Eram convinși că sociologia avea o funcție critică.

Nu era vorba despre o critică a sistemului politic, ci mai degrabă semnalarea unor „disfuncționalități” sau a unor „discordanțe” între ceea ce propaganda comunistă trâmbița – omul  ca valoare supremă – și ce găseam noi în cercetările sociologice de teren.

Editorii

 

Cuprinsul

Cuvânt înainte

Capitolul 1.  Cadrele didactice își amintesc

Ion Drăgan, Remember. La semicentenarul redeschiderii învățământului sociologic în România ■ Gheorghe Vlăduțescu, Mai din margine ■ Ion Bulborea, Renașterea sociologiei ■ Andrei Stănoiu, Cel mai mult am învățat, împreună cu studenții, din cercetările sociologice de teren ■ Septimiu Chelcea, Mai pe larg, din interior.

Capitolul 2.  Gânduri și amintiri ale studenților din prima promoție de sociologi

Gheorghe Crasnea, Amintiri din anii studenției ■ Ioan Mărginean, Începuturile unui nou parcurs al sociologiei românești ■ Vasile Secăreș, A fost odată ca niciodată … ■ Florica Vasiliu, Șansa trăirii unui nou început ■ Maria Voinea, Amintiri și gânduri despre studenție ■ Șerban Cionoff, Elogiu sociologiei militans.

Album foto. Profesori și studenți ai primei promoții de sociologi.

Capitolul 3. Miron Constantinescu și reluarea învățământului sociologic

                     la Universitatea din București

Ștefan Bosomitu, Călin Cotoi, Iancu Filipescu. Reinstituționalizarea învățământului sociologic și rolul lui Miron Constantinescu în acest proces ■ Dan Căldărușe, Cornel Constantinescu, Aurel Curdov, Sandu Dumitru, Maria Larionescu, Ioan Mărginean, Andrei Stănoiu, Maria Voinea, Evocări și evaluări.

Capitolul 4. Contribuții ale absolvenților primei promoții de sociologi la volumul Studii și cercetări ale tinerilor sociologi (1970)

Cuvânt înainte de Miron Constantinescu ■ Lucica Tobă, Exercițiul profesional – moment al integrării industrial-urbane a forței de muncă ■ Maria Ghiță (Voinea), Procesul de modernizare a unor localități rurale din județul Olt ■ Ion Mihăilescu (student), Deplasarea forței de muncă spre Slatina prin mijloacele de transport în comun ■ Abraham Dorel, Aspecte funcționale ale televiziunii.

Anexe



Facebook

Familia în destinul european. Un proiect creştin de redefinire a relaţiilor dintre familie şi stat

Papa Francisc a subliniat în enciclica sa „Laudato Si” că societatea actuală are o urgentă nevoie de „un umanism capabil să aducă împreună diferitele căi ale cunoaşterii, incluzând economia, în serviciul unei viziuni integrale” (LS 141). Altfel spus, acţiunea de a săvârşi binele presupune un efort comun şi nu dispersat, pentru că Domnul acţionează ...

Ce fel de democrație promovează Parlamentul european?

Am intrat în Uniunea Europeană. E cazul să ne asumăm responsabilitatea: ea va fi așa cum o vom construi noi cu toții Integrarea României în UE intră într-o nouă fază. Am fot cu toții entuziaști. Din întreaga Europă românii aveau cea mai ridicată încredere în noua alianță. Acum începem să vedem și problemele și ...

Indiferent ce se va întâmpla, să nu uităm că suntem profund datori Sorinei

În 24 iunie, în România socială, concludeam la o scurtă reflecţie asupra scandalului SORINA: ”Poate, în final, Sorina va fi ”luată”. Dar atunci noi românii ne-am simţi înfrânţi de o justiţie care nu mai este a noastră, ci capabilă de orice nedreptăţi în numele independenţei ei. Impactul moral va fi dezastros. Singura speranţă: nu ...

26 IUNIE- ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL.

26 IUNIE- ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL.La mulți ani ROMÂNIA! La mulți ani cetățeni ai României care respectați acest simbol sfânt, oriunde v-ați afla!

Mass-media şi construirea opiniei publice

În prezent, sunt revizuite nu numai teoriile clasice ale comunicării (spirala tăcerii, stabilirea ordinii de zi, paza la intrare, fluxul comunicării în două trepte ş.a) în acord cu tehnologia digitală, ci şi ipotezele despre relaţia dintre mass-media şi opinia publică. Este repusă în discuţie chiar problema de fond: influenţează mass-media construirea opiniei publice? Marco Dohle ...

O justiţie absolut incorectă dar definitivă este mai importantă decât soarta unui copil?

Sorina, o fetiță de 8 ani, este târâtă cu brutalitate în văzul multor martori, de o doamnă procuror și băgată cu forța într-o mașină neagră. Sorina țipă disperată: Mami, nu mă lăsa. Evenimentul este filmat și, la televizor, milioane de români sunt șocați și indignați. Asistăm la un eveniment care probabil ...

Gatekeeping: controlul informaţiilor mass-media

Teoria numită metaforic „Paza la intrare” (Gatekeeping) a fost prefigurată încă din primele decenii ale secolului trecut, a fost extinsă considerabil în numeroase cercetări de teren în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi a fost revizuită recent, în acord cu noilemedia. Repere Pentru prima dată, termenul de „gate keeper” a fost folosit ...

De ce România nu are un Proiect de Ţară?

Am citi cu mult interes studiile lui Vladimir Pasti şi Iulian Stănescu[1]. Ei constată că, după întreaga perioadă postcomunistă, nu avem o Agendă socială de dezvoltare. Eu aş spune mai apăsat: România nu are un PROIECT DE ȚARĂ. Sunt şi eu nemulţumit că partidele politice în disputele electorale nu luptă cu programe de dezvoltare social-economică ...