Romania Sociala logo
Menu

SOCIOLOGIA REDIVIVA

autor:   23 June 2016   

Septimiu Chelcea

rediviva50 DE ANI DE LA REINSTITUȚIONALIZAREA SOCIOLOGIEI ÎN ROMÂNIA, București, Editura Universității din București, 2016 (172 pagini, 30 lei) – Maria Voinea, Ioan Mărginean, Septimiu Chelcea (eds.)

Motto

Sociologi propriu-ziși nu sunt decât cei cărora învățătura de carte le folosește pentru a judeca și teoretiza ei înșiși, pe seamă proprie, până la nivelul unor soluții practice, fenomenele noi pe care viața socială ni le pune mereu în față.

Henri H. Stahl

Am ales ca motto pentru acest volum de amintiri prilejuit de împlinirea a 50 de ani de la reinstituționalizarea învățământului sociologic în România un citat din Teoria și practica investigațiilor sociale de Henri H. Stahl (1974, p. 9) pentru că, dacă nu toți, cei mai mulți dintre absolvenții primei promoții de sociologi îl consideră pe Henri H. Stahl adevăratul lor profesor.

La reinstituționalizarea învățământului sociologic, profesorii de atunci, ca și studenții din primul an, trăiau sentimentul reînnoirii societății, încrezători că au datoria să contribuie la umanizarea societății comuniste, la rezolvarea problemelor sociale. Eram convinși că sociologia avea o funcție critică.

Nu era vorba despre o critică a sistemului politic, ci mai degrabă semnalarea unor „disfuncționalități” sau a unor „discordanțe” între ceea ce propaganda comunistă trâmbița – omul  ca valoare supremă – și ce găseam noi în cercetările sociologice de teren.

Editorii

 

Cuprinsul

Cuvânt înainte

Capitolul 1.  Cadrele didactice își amintesc

Ion Drăgan, Remember. La semicentenarul redeschiderii învățământului sociologic în România ■ Gheorghe Vlăduțescu, Mai din margine ■ Ion Bulborea, Renașterea sociologiei ■ Andrei Stănoiu, Cel mai mult am învățat, împreună cu studenții, din cercetările sociologice de teren ■ Septimiu Chelcea, Mai pe larg, din interior.

Capitolul 2.  Gânduri și amintiri ale studenților din prima promoție de sociologi

Gheorghe Crasnea, Amintiri din anii studenției ■ Ioan Mărginean, Începuturile unui nou parcurs al sociologiei românești ■ Vasile Secăreș, A fost odată ca niciodată … ■ Florica Vasiliu, Șansa trăirii unui nou început ■ Maria Voinea, Amintiri și gânduri despre studenție ■ Șerban Cionoff, Elogiu sociologiei militans.

Album foto. Profesori și studenți ai primei promoții de sociologi.

Capitolul 3. Miron Constantinescu și reluarea învățământului sociologic

                     la Universitatea din București

Ștefan Bosomitu, Călin Cotoi, Iancu Filipescu. Reinstituționalizarea învățământului sociologic și rolul lui Miron Constantinescu în acest proces ■ Dan Căldărușe, Cornel Constantinescu, Aurel Curdov, Sandu Dumitru, Maria Larionescu, Ioan Mărginean, Andrei Stănoiu, Maria Voinea, Evocări și evaluări.

Capitolul 4. Contribuții ale absolvenților primei promoții de sociologi la volumul Studii și cercetări ale tinerilor sociologi (1970)

Cuvânt înainte de Miron Constantinescu ■ Lucica Tobă, Exercițiul profesional – moment al integrării industrial-urbane a forței de muncă ■ Maria Ghiță (Voinea), Procesul de modernizare a unor localități rurale din județul Olt ■ Ion Mihăilescu (student), Deplasarea forței de muncă spre Slatina prin mijloacele de transport în comun ■ Abraham Dorel, Aspecte funcționale ale televiziunii.

Anexe



Facebook

Cultură şi calitatea vieţii 1918-2018. Câteva reflecţii

Cultura, alături de economie şi politică, este parte a condiţiilor de viaţă din societate. Valorile modelează aspiraţiile oamenilor pentru o viaţă (mai) bună, ceea ce este o sursă a variaţiei calităţii vieţii în spaţiu şi timp. Cultura creează nevoi pe care comunitatea le consideră esenţiale pentru bunăstarea ei. Lectura, vizionarea spectacolelor de teatru sau film, ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Soluţia de ultimă instanţă

Dacă analizăm datele din tabelul de mai sus, vom observa că finanţarea pierderilor acumulate în băncile „too big to fail” prin majorarea nesustenabilă a datoriilor guvernamentale a reprezentat soluţia de ultimă instanţă utilizată de Fed, BCE şi BCJ după aproape două decenii de „altruism monetar”. Evident, aceste „naţionalizări” de credite putrede, practicate în mod sistematic ...

Alin Gavreliuc, Psihologia socială și dinamica personalității. Acumulări, sinteze, perspectve, Iași, Editura Polirom, 2019 (519 p.)

Lectura sagace a cărţii domnului Alin Gavreliuc, profesor la Universitatea de Vest din Timişoara, va dezvălui rosturile psihologiei sociale, care în viziunea autorului sunt acelea de a ne ajuta „Să rămînem şi să sporim calitatea noastră de oameni: discernămîntul, ancorat într‑o serie de atitudini şi valori netranzacţionale, precum renunţarea la sine pentru celălalt, cultivarea libertăţii, ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Două decenii pierdute

După cum este cunoscut, economia Zonei Euro (ZE) a fost grav afectată de implozia economico-financiară din 2008. Din această cauză, ZE a înregistrat în ultimul deceniu o creştere economică cu mult sub aşteptări. Într-adevăr, dacă analizăm la nivel mondial dinamica produsului intern brut (PIB) cuantificat în dolari internaţionali, vom constata ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Se mai poate salva Zona Euro?

Aşa cum rezultă din studiul de caz anterior, solvabilitatea guvernului francez este în acest moment extrem de precară datorită nivelului nesustenabil al datoriilor acumulate. Guvernul francez s-a împotmolit, deci, în datorii. Şi în aceeaşi situaţie se află şi guvernele din Grecia, Portugalia, Italia, Belgia, Cipru şi Spania. În toate aceste ţări, reducerea datoriilor guvernamentale nu ...

Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc

În luna decembrie 2018 a apărut cartea lui Sebastian Țoc, cercetător ICCV, Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc, București, Editura Pro Universitaria. Cartea își propune să explice cum factorii socio-familiali și cei școlari influențează în diverse contexte rezultatele educaționale ale elevilor. Fiind compusă din cinci capitole, introducere și concluzii, lucrarea ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Studiu de caz: datoria publică a Franţei

Dar cum poate fi validată afirmaţia că guvernele menţionate sunt înglodate în datorii? Evident, printr-un studiu de caz ipotetic. Să presupunem, deci, că executivul de la Paris va decide ameliorarea semnificativă a bonităţii sale financiare prin diminuarea nivelului datoriei publice de la 100% la 50% din PIB. Să presupunem, de asemenea, că Franţa va înregistra ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 6. Salariaţii din sectorul public: de la percepţia falsă la realitatea statului minimal

Creşterea numărului de salariaţi din sectorul public al economiei reprezintă o problemă crucială în cazul ţării noastre. Deşi foarte mulţi compatrioţi cred că numărul de salariaţi din învăţământ, sănătate, apărare şi administraţia publică este mult prea mare, această percepţie, indusă în mod sistematic de anumiţi lideri de opinie, este complet falsă, întrucât locuitorii ţării noastre beneficiază ...