Romania Sociala logo
Menu

Sociologie vizuală – Expoziție în aer liber pe esplanada din Parcul „Titulescu” – Brașov, 2.10.2022 -23.10. 2023

autor:   2 October 2023  

A devenit o obișnuință ca studenții Facultății de Sociologie și Comunicare din cadrul Universității „Transilvania” din Brașov să onoreze deschiderea anului universitar prin realizarea unei expoziții de sociologie vizuală care să  cuprindă cele mai apreciate proiecte realizate în cadrul Cercului studențesc de cercetare științifică „Anton Golopenția”.

Aflată la a șasea ediție, expoziția în aer liber  ai cărei curatori sunt universitarii Cristian Bălăcescu și Ștefan Ungurean poate fi vizionată în perioada 2.10.2022 – 23.10.2023.

Ea se găsește pe esplanada din cadrul  Parcului „Titulescu” și  însumează  realizările studenților din anul I, de la specializarea „Asistență Socială” și „Comunicare și Relații publice” și reprezintă incursiuni în lumea satului („ Dincolo de gard ”) și în spațiul urban „Omul și orașul său” .

Un asemenea proiect implică, pentru student, dobândirea de cunoștințe legate de  metodologia cercetării. El are însă și alte mize. Acest lucru l-a înțeles studenta Sabina I. când mărturisește în fișa de observații a proiectului: „Cred că nu am muncit niciodată atât de mult la un proiect, deși nu este neapărat ce mi-am dorit, am pus multă muncă, chiar dacă in final proiectul este reprezentat de o notă, cred că tot ce am realizat eu este mai mult decât „doar o notă”, este o experiență incredibilă”.

Ar fi vorba o inițiere în etnometodologie, înțeleasă drept „ corp de cunoştinţe ale simţului comun şi aranjarea procedurilor şi consideraţiilor ( a metodelor) prin mijloace prin care membrii obişnuiţi ai societăţii dau sens, îşi găsesc drumul şi acţionează în circumstanţe în care se află  ei înşişi”.  Ca atare, nu este deloc surprinzătoare afirmația  studentului Cristian Sorin H. : „Mi se pare uimitor cum într-o oră și puțin, poți cunoaște atât de multe lucruri despre o persoană.(…) ”.

Este apoi situația de a însușire a unei viziuni postmoderne de înțelegerea vieții, așa cum o  ilustrează Derrida:   „ A trăi, prin definiţie, nu se învaţă. Nu prin sine însuşi, de la viaţă prin viaţă. Numai de la un altul şi prin moarte. Sau, în tot cazul, de la celălalt aflat pe marginea vieţii”. Căci totul se reduce la o chestiune de justiție care ne obligă ca viața să fie dusă ,, dincolo de viaţa prezentă sau de fiinţarea-aici efectivă a ei, de efectivitatea sa empirică sau ontologică: nu către moarte, ci spre o supra-vieţuire, adică spre o urmare faţă de care viaţa şi moartea nu ar fi, ele însele, decât nişte urme şi nişte urme ale unor urme, o supravieţuire a cărei posibilitate vine din capul locului să disloce şi dez-ajusteze identitatea cu sine a prezentului viu şi a oricărei efectivităţi. Atunci există spirit. Spirite. Şi trebuie să contăm pe ele ”.

 

În acest cadrul se încadrează mărturisirea Anei Maria C. : „ Dacă acest proiect nu ar fi avut loc, iar eu nu aș fi făcut parte din el, probabil aș fi continuat să mă afund într-o superficialitate de care majoritatea adolescenților suferă în zilele noastre”.

Proiectul a reprezentat o provocare și pentru intervievat, așa cum reiese din fișa de observație a aceluiași Cristian Sorin H. „După oprirea înregistrării, domnul Ionel a venit mai aproape de mine și mi-a spus că a avut puține emoții, că nu a mai dat până acum un interviu, dar în același timp, mi-a mărturisit că s-a simțit extraordinar, și-a amintit de lucruri pe care aproape le uitase. Se vedea pe fața lui că este fericit”.

Nu de puține ori destăinuirile  se transformă în spovedanii despre muncă, sacrificiu, suferință, despre eroismul vieții cotidiene, dar și despre traume și capacitatea de a le face față, însoțite de o frapantă substanță sufletească, a limpezirii, a împăcării, în căutarea sensului a ceea ce a fost trăit. Nu  întâmplător, unii dintre intervievați „ajung” în  metafizic, mărturisindu-l pe Dumnezeu, spusele lor purtând pecetea unui profund simț filosofic. Poate că aici își are izvorul curajul de a recunoaște ce au trăit și ce au  simțit. Și de-aici derivă inevitabil autenticitatea omului și a destăinuirilor  sale.





Facebook

Geta Mitrea (coord.) (2026). Asistența socială în România modernă: provocări, resurse europene și răspunsuri comunitare pentru copil și familie. Editura Pro Universitaria, București

Felicitări pentru publicarea volumului! Cartea pe care ați coordonat-o aduce în prim plan diferite aspecte ale asistenței sociale contemporane. Ce v-ați propus prin acest volum? Prin acest volum mi-am propus, în primul rând, să arăt cum răspunde asistența socială din România schimbărilor prin care trece familia: migrația părinților, rolul tot mai mare ...

Decretul nr. 770/1966 și politicile demografice în România comunistă. Perspective asupra controlului social și biopolitic

Miercuri, 14 octombrie 2026, Institutul de Cercetare a Calității Vieții și Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului ale Academiei Române au organizat Conferința științifică dedicată Decretului nr. 770/1966 și politicilor demografice din România comunistă care a reunit cercetători științifici din domeniul istoriei, sociologiei și demografiei, într-un demers interdisciplinar menit să analizeze implicațiile ...

Interviu cu Horia MIHAI – Sărăcia: conceptualizare și ameliorare. Editura Pro Universitaria București

Felicitări pentru publicarea volumului! Cartea abordează un subiect de mare actualitate pentru politicile sociale din România.. În carte menționați precaritatea lucrătorilor. Vă rugăm să ne spuneți care au fost premizele publicării acestui volum? Ipoteza principală a volumului este aceea conform căreia menținerea unor salarii mici și a unei forțe de muncă ieftine ...

Interviu cu Nicoleta Mereș-Cojocaru, câștigătoarea premiului internațional Hans-Uwe Otto

În cadrul evenimentului științific The International Social Work & Society Academy (TISSA), Varșovia în perioada 28 august-2 septembrie, 2026, doamna Nicoleta Mereș - Cojocaru a primit Premiul „Hans-Uwe Otto” pentru lucrarea „Structural Neglect in Elderly Care: A Comparative Analysis of Public and Private Home Care Social Services in Romania”. Cu o ...

Interviu cu Manuela Iftimoaei, director general adjunct al AFIN IFN S.A.

AFIN singura instituţie financiară socială înregistrată la BNR, cu acţionariat majoritar românesc. Vă rugăm să ne spuneți cum a luat naștere această idee! Manuela Iftimoaei: AFIN a apărut ca răspuns la accesul limitat la finanțare pentru sectorul economiei sociale din România. Ne adresăm întreprinderilor sociale atestate în conformitate cu Legea nr. ...

Recenzie: Dumitru Otovescu și Cristina Otovescu (coord.), Sociologia contemporană. Domenii de studiu și concepte reprezentative, vol. I–II, Craiova, Editura Beladi, 2025, p. 1152

Sergiu-Lucian Raiu Lector univ. dr. Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava Facultatea de Istorie, Geografie și Științe Sociale Universitarul Dumitru Otovescu, după cum ne-a obișnuit, printr-un demers de anvergură, de această dată împreună cu fiica domniei sale, Cristina Otovescu oferă sociologiei românești din nou o amplă lucrare de sinteză: Sociologia contemporană. Domenii de studiu ...

O zi la Academie despre România lui 2030

Pe 27 octombrie 2026, Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române a găzduit evenimentul dedicat Zilei Naționale a Sustenabilității, cu titlul „România la orizontul anului 2030”, organizat de Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) și Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer” ale Academiei Române, împreună cu Departamentul pentru ...

Conferința științifică „Decretul nr. 770/1966 și politicile demografice în Româniacomunistă. Perspective asupra controlului social și biopolitic”

Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST), în parteneriat cu Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV), organizează, miercuri, 14 octombrie 2026, conferința științifică internațională „Decretul nr. 770/1966 și politicile demografice în România comunistă. Perspective asupra controlului social și biopolitic” (Decree No. 770/1966 and Demographic Policies in Communist Romania. Perspectives on ...