Romania Sociala logo
Menu

Sociologie vizuală – Expoziție în aer liber pe esplanada din Parcul „Titulescu” – Brașov, 2.10.2022 -23.10. 2023

autor:   2 October 2023  

A devenit o obișnuință ca studenții Facultății de Sociologie și Comunicare din cadrul Universității „Transilvania” din Brașov să onoreze deschiderea anului universitar prin realizarea unei expoziții de sociologie vizuală care să  cuprindă cele mai apreciate proiecte realizate în cadrul Cercului studențesc de cercetare științifică „Anton Golopenția”.

Aflată la a șasea ediție, expoziția în aer liber  ai cărei curatori sunt universitarii Cristian Bălăcescu și Ștefan Ungurean poate fi vizionată în perioada 2.10.2022 – 23.10.2023.

Ea se găsește pe esplanada din cadrul  Parcului „Titulescu” și  însumează  realizările studenților din anul I, de la specializarea „Asistență Socială” și „Comunicare și Relații publice” și reprezintă incursiuni în lumea satului („ Dincolo de gard ”) și în spațiul urban „Omul și orașul său” .

Un asemenea proiect implică, pentru student, dobândirea de cunoștințe legate de  metodologia cercetării. El are însă și alte mize. Acest lucru l-a înțeles studenta Sabina I. când mărturisește în fișa de observații a proiectului: Cred că nu am muncit niciodată atât de mult la un proiect, deși nu este neapărat ce mi-am dorit, am pus multă muncă, chiar dacă in final proiectul este reprezentat de o notă, cred că tot ce am realizat eu este mai mult decât „doar o notă”, este o experiență incredibilă”.

Ar fi vorba o inițiere în etnometodologie, înțeleasă drept „ corp de cunoştinţe ale simţului comun şi aranjarea procedurilor şi consideraţiilor ( a metodelor) prin mijloace prin care membrii obişnuiţi ai societăţii dau sens, îşi găsesc drumul şi acţionează în circumstanţe în care se află  ei înşişi”.  Ca atare, nu este deloc surprinzătoare afirmația  studentului Cristian Sorin H. : „Mi se pare uimitor cum într-o oră și puțin, poți cunoaște atât de multe lucruri despre o persoană.(…) .

Este apoi situația de a însușire a unei viziuni postmoderne de înțelegerea vieții, așa cum o  ilustrează Derrida:   „ A trăi, prin definiţie, nu se învaţă. Nu prin sine însuşi, de la viaţă prin viaţă. Numai de la un altul şi prin moarte. Sau, în tot cazul, de la celălalt aflat pe marginea vieţii”. Căci totul se reduce la o chestiune de justiție care ne obligă ca viața să fie dusă ,, dincolo de viaţa prezentă sau de fiinţarea-aici efectivă a ei, de efectivitatea sa empirică sau ontologică: nu către moarte, ci spre o supra-vieţuire, adică spre o urmare faţă de care viaţa şi moartea nu ar fi, ele însele, decât nişte urme şi nişte urme ale unor urme, o supravieţuire a cărei posibilitate vine din capul locului să disloce şi dez-ajusteze identitatea cu sine a prezentului viu şi a oricărei efectivităţi. Atunci există spirit. Spirite. Şi trebuie să contăm pe ele ”.

 

În acest cadrul se încadrează mărturisirea Anei Maria C. : „ Dacă acest proiect nu ar fi avut loc, iar eu nu aș fi făcut parte din el, probabil aș fi continuat să mă afund într-o superficialitate de care majoritatea adolescenților suferă în zilele noastre”.

Proiectul a reprezentat o provocare și pentru intervievat, așa cum reiese din fișa de observație a aceluiași Cristian Sorin H. „După oprirea înregistrării, domnul Ionel a venit mai aproape de mine și mi-a spus că a avut puține emoții, că nu a mai dat până acum un interviu, dar în același timp, mi-a mărturisit că s-a simțit extraordinar, și-a amintit de lucruri pe care aproape le uitase. Se vedea pe fața lui că este fericit”.

Nu de puține ori destăinuirile  se transformă în spovedanii despre muncă, sacrificiu, suferință, despre eroismul vieții cotidiene, dar și despre traume și capacitatea de a le face față, însoțite de o frapantă substanță sufletească, a limpezirii, a împăcării, în căutarea sensului a ceea ce a fost trăit. Nu  întâmplător, unii dintre intervievați „ajung” în  metafizic, mărturisindu-l pe Dumnezeu, spusele lor purtând pecetea unui profund simț filosofic. Poate că aici își are izvorul curajul de a recunoaște ce au trăit și ce au  simțit. Și de-aici derivă inevitabil autenticitatea omului și a destăinuirilor  sale.





Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...