Romania Sociala logo
Menu

Sociologie vizuală – Expoziție în aer liber pe esplanada din Parcul „Titulescu” – Brașov, 2.10.2022 -23.10. 2023

autor:   2 October 2023  

A devenit o obișnuință ca studenții Facultății de Sociologie și Comunicare din cadrul Universității „Transilvania” din Brașov să onoreze deschiderea anului universitar prin realizarea unei expoziții de sociologie vizuală care să  cuprindă cele mai apreciate proiecte realizate în cadrul Cercului studențesc de cercetare științifică „Anton Golopenția”.

Aflată la a șasea ediție, expoziția în aer liber  ai cărei curatori sunt universitarii Cristian Bălăcescu și Ștefan Ungurean poate fi vizionată în perioada 2.10.2022 – 23.10.2023.

Ea se găsește pe esplanada din cadrul  Parcului „Titulescu” și  însumează  realizările studenților din anul I, de la specializarea „Asistență Socială” și „Comunicare și Relații publice” și reprezintă incursiuni în lumea satului („ Dincolo de gard ”) și în spațiul urban „Omul și orașul său” .

Un asemenea proiect implică, pentru student, dobândirea de cunoștințe legate de  metodologia cercetării. El are însă și alte mize. Acest lucru l-a înțeles studenta Sabina I. când mărturisește în fișa de observații a proiectului: Cred că nu am muncit niciodată atât de mult la un proiect, deși nu este neapărat ce mi-am dorit, am pus multă muncă, chiar dacă in final proiectul este reprezentat de o notă, cred că tot ce am realizat eu este mai mult decât „doar o notă”, este o experiență incredibilă”.

Ar fi vorba o inițiere în etnometodologie, înțeleasă drept „ corp de cunoştinţe ale simţului comun şi aranjarea procedurilor şi consideraţiilor ( a metodelor) prin mijloace prin care membrii obişnuiţi ai societăţii dau sens, îşi găsesc drumul şi acţionează în circumstanţe în care se află  ei înşişi”.  Ca atare, nu este deloc surprinzătoare afirmația  studentului Cristian Sorin H. : „Mi se pare uimitor cum într-o oră și puțin, poți cunoaște atât de multe lucruri despre o persoană.(…) .

Este apoi situația de a însușire a unei viziuni postmoderne de înțelegerea vieții, așa cum o  ilustrează Derrida:   „ A trăi, prin definiţie, nu se învaţă. Nu prin sine însuşi, de la viaţă prin viaţă. Numai de la un altul şi prin moarte. Sau, în tot cazul, de la celălalt aflat pe marginea vieţii”. Căci totul se reduce la o chestiune de justiție care ne obligă ca viața să fie dusă ,, dincolo de viaţa prezentă sau de fiinţarea-aici efectivă a ei, de efectivitatea sa empirică sau ontologică: nu către moarte, ci spre o supra-vieţuire, adică spre o urmare faţă de care viaţa şi moartea nu ar fi, ele însele, decât nişte urme şi nişte urme ale unor urme, o supravieţuire a cărei posibilitate vine din capul locului să disloce şi dez-ajusteze identitatea cu sine a prezentului viu şi a oricărei efectivităţi. Atunci există spirit. Spirite. Şi trebuie să contăm pe ele ”.

 

În acest cadrul se încadrează mărturisirea Anei Maria C. : „ Dacă acest proiect nu ar fi avut loc, iar eu nu aș fi făcut parte din el, probabil aș fi continuat să mă afund într-o superficialitate de care majoritatea adolescenților suferă în zilele noastre”.

Proiectul a reprezentat o provocare și pentru intervievat, așa cum reiese din fișa de observație a aceluiași Cristian Sorin H. „După oprirea înregistrării, domnul Ionel a venit mai aproape de mine și mi-a spus că a avut puține emoții, că nu a mai dat până acum un interviu, dar în același timp, mi-a mărturisit că s-a simțit extraordinar, și-a amintit de lucruri pe care aproape le uitase. Se vedea pe fața lui că este fericit”.

Nu de puține ori destăinuirile  se transformă în spovedanii despre muncă, sacrificiu, suferință, despre eroismul vieții cotidiene, dar și despre traume și capacitatea de a le face față, însoțite de o frapantă substanță sufletească, a limpezirii, a împăcării, în căutarea sensului a ceea ce a fost trăit. Nu  întâmplător, unii dintre intervievați „ajung” în  metafizic, mărturisindu-l pe Dumnezeu, spusele lor purtând pecetea unui profund simț filosofic. Poate că aici își are izvorul curajul de a recunoaște ce au trăit și ce au  simțit. Și de-aici derivă inevitabil autenticitatea omului și a destăinuirilor  sale.





Facebook

Sociologia literaturii în anii `80. O discuție cu Mihai Dinu Gheorghiu.

1. În prefața la Economia bunurilor simbolice a lui Bourdieu pe care ați tradus-o și publicat-o în 1986 (la editura Meridiane)  erați deja preocupat de receptarea discursului sociologic în sfera culturii „artistice”. Era o atitudine generată de situația din cultura românească a epocii sau un ecou al scrierilor lui Bourdieu ...

Alegeri haotice : noiembrie 2024. Nevroze și anomalii colective

Între normalitate și patologie  Și dacă am încerca să brodăm o serie de lecturi posibile despre turul întâi din campania electorală/noiembrie 2024 ? Ne-am gândit la o lectură comunicațională, în care să interpelăm interacțiuni și iritante în comunicare, în contextul de campanie electorală.  Și începem cu contextul. El a fost taxat de analiști ...

O discuție cu profesor Zoltan Rostas: incursiune „optzecistă” în lumea sociologilor interbelici

1. Domnule profesor, astăzi sunteți recunoscut ca autor de succes a numeroase cărți de istorie orală. Cum a ajuns să vă preocupe, în anii ’80, acest domeniu? Am invocat deseori momentul Congresul Internațional de Științe Istorice din 1980, dar rădăcinile le găsesc în apariția neîncrederii în sociologia cantitativistă, care a ajuns ...

Discuție cu un sociolog al științei din România anilor ` 80, profesorul american  Vasile Pirău[1]

1.       Dragă Vasile Pirău, ce făceai în 1987 ? Cum evolua pe atunci cariera ta ? Era apropierea unui filosof (prin formație) de sociologie, una de conjunctură sau avea radăcini intelectuale mai adânci ?  Când mă gândesc la anii dinainte de 1990 (anul când am plecat la studii in SUA), mi ...

DEZBATERE DE CARTE – Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023.

DEZBATERE DE CARTE Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023. Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice Departamentul de Sociologie, Asistență Socială și Resurse Umane 31 octombrie 2024 Dezbatere România în crizăDownload

Detectarea egoismului propriu și a egoismului altora

Este posibil ca, în anumite situații, comportamentul egoisit să fie bun și în alte situații să fie rău. Abraham Maslow Ne-am obișnuit să catalogăm egoismul ca fiind o caracteristică de personalitate negativă iar opusul său, altruismul, ca o virtute. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa. În acord cu rezultatele cercetărilor moderne din ...

Nostalgia, o emoție dulce-amăruie

Nostalgia consolidează relațiile sociale. Tim Wildschut Ne este dor de cineva drag ce nu mai este printre noi, ne este dor de părinții care s-au stins, de prietenii care nu mai sunt, de iubita sau iubitul care ne-a părăsit, sau de anii tinereții, de un eveniment fericit din trecut. Psihologii numesc o ...

Interviu cu Tudorel-Constantin Rusu, autorul volumului „Ethos, Pathos și Logos. Resurse ale oratoriei clasice în discursul pastoral”

Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH-USV) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava este unul din cele opt centre de orientare în cariera de cercetător înființate la nivelul celor opt Regiuni de Dezvoltare ale României și susținute prin programul PNRR. Acesta deservește Regiunea de ...