Romania Sociala logo
Menu

Sociologii români pentru Proiectul de Țară Post-criză

autor:   23 November 2021  

S-a încheiat Conferința internațională ”Inegalitățile sociale și calitatea Vieții”, Noiembrie 15-19, 2021, organizată de Institutul de Cercetare a Calității Vieții și Asociația Română de Sociologie. 

S-au înscris 125 participanți, 102 comunicări dintre care 25 din alte țări: Canada, Cehia, Danemarca, Italia, Norvegia, Olanda, Polonia, Spania,  Spania, UK, USA, Belarus.

Ce putem spune acum este că a fost cu mult peste așteptări.

În finalul Conferinței, s-a desfășurat o masă rotundă pe tema Starea actuală a societății românești și perspective. La masa rotundă, moderată de Cătălin Zamfir, au fost invitați ca vorbitori speciali Ilie Bădescu, Vladimir Pasti, și Cosmin Marina, vicepreședinte al Camerei de comerț și Industrie a Bucureștiului. Și-au exprimat opinii și alți participanți: Elena Zamfir, Simona Ilie, Manuela Sofia Stănculescu, Daniel Nițoi, Cornelia Prioteasa.

A existat un larg consens asupra estimării stării actuale  României: ne confruntăm cu o criză profundă, rezultat al acumulării crizei în cei 32 de ani ai tranziției, agravată exploziv de criza medicală. La criza social-economice și politice a României se adaugă și o criză de viziune, viitorul să vină pese noi, bine sau rău, găsindu-se într-o stare de confuzie. În prezent nu știm cum să controlăm propriul nostru viitor.

De la începutul tranziției, a fost clar obiectivul României: a se realiza o societate prosperă și echilibrată, integrată într-o Europă unită. Dar se resimte lipsa unei viziuni strategice  a ce trebuie făcut pentru a se realiza stare socială a României pe care o dorim. Există de aceea riscul de a ne înfunda într-o ”subdezvoltare durabilă”, vom avea, în cel mai bun caz, o evoluție ”târâș grăpiș”, ”perpetuându-se prezentul” crizei actuale,  eșuând într-un ”capitalism dependent”.

Acționăm pentru a răspunde la problemele curente, dar suntem incapabili de a acționa pentru a realiza viitorul pe care l-am dori. Dacă continuăm ca până acum, există riscul să reproducem prezentul actual în viitor,  împingându-ne la periferia Europei. A devenit însă, mai grav, riscul unei crize dure din care Europa nu știm cum ar putea să ne scotă.

Trebuie să reconsiderăm ce înțelegem printr-un program de dezvoltare națională. Dezvoltarea socială este diferită de creșterea economică. Experiența de până acum pare să probeze mai degrabă riscul ca creșterea economică să nu se convertească în dezvoltare socială.

Asistăm la explozia inegalităților sociale care face ca binele economic să se despartă de binele social. Am crezut că, în fine, după 32 de ani, sărăcia instaurată în anii 90 începe să scadă semnificativ. Criza actuală ne șochează riscul unei noi explozii ca sărăcia să cuprindă majoritatea populației, pe fondul adâncirii prăpastiei dintre bogați și săraci.

Realizăm că ne confruntă și cu o altă problemă care credeam că e rezolvată: criza instituțională: instituții slabe și pătrunse de confuzie, vulnerabile la corupție. O demoralizare instituțională: ”totul iese pe dos”.

Am construit un nou sistem de administrare. Dar și aici există posibile probleme pe care ignorarea lor ne blochează. Una dintre ele este concentrarea excesivă pe procedură. Excesul procedural creează birocrație și ignorarea importanței acordate eficienței. Obsesia procedurală poate genera programe slab eficiente, dar corecte procedural. Birocratizarea duce la risipa banului public și, paradoxal, oferă noi posibilități de corupție.

Modului defectuos în care criza coronavirus a fot administrată a produs o adâncirea a discrepanței între guvernare și populație. Stilul autoritar al administrării crizei medicale a deteriorat șansa creării unui parteneriat guvernare/ populație. Neîncrederea în administrarea crizei coronavirus a pus sub semnul întrebării însăși principiul democrației.

Integrarea europeană este o oportunitate vitală pentru România. Dar, ca orice proces de constituire, dă semne de disfuncționalități: preluarea modelelor europene este importantă, dar nu birocratică și formală, ci organică. România nu trebuie să fie un primitor pasiv, ci unul activ, selectiv și creativ. Integrarea pasivă poate crea a miza excesiv pe suportul extern. 

Colaborarea politicului cu instituțiile internaționale și europene este o resursă importantă. Dar există și un risc: depărtarea guvernării de populație, subminarea funcționării democrației. Împingerea în subdezvoltare a capacității interne.

Am intrat într-o Europă binevoitoare și suportivă, dar și ea este și dominată de competiție. Dacă ignorăm competiția în care intrăm, putem ușor să cădem victimă. Criza actuală accentuează inevitabil competiția europeană, devine mai ascuțită. Trebuie să creștem capacitatea noastră de a participa la competiție.

Trebuie să utilizăm oportunitățile externe, dar este contraproductiv să mizăm naiv și necritic pe el. Resursa principală a dezvoltării noastre este cea internă.

Înregistrăm o stare colectivă de oboseală, demoralizare, accentuată de lipsa de încredere în factorul politic național și internațional. Devine dominantă percepției că țara merge într-o  direcție greșită

Strategia care a dominat tranziția și-a epuizat resursele, incapabilă de a asigura ieșirea din criză. E nevoie de o schimbare de perspectivă: în locul filozofiei ”economia face societatea” la ”societatea face economia”. Starea socială a României, ignorată, s-a degradat îngrijorător. Este nevoie de un nou proiect de țară, în care societatea românească în ansamblul său trebuie să fie obiectivul dezvoltării. Numai astfel putem asigura o dezvoltare social – economică durabilă. 

Solicităm noua guvernare să ia în considerare cu toată responsabilitatea istorică a lansa un program de dezvoltare social-economic, un proiect de țară.

Noi, sociologii români, ne angajăm să sprijinim cu competența noastră depășirea actualei crize și promovarea dezvoltării sociale și economice coerentă și durabilă a țării.

În actuala criză politică, considerăm că este responsabilitatea noastră, a sociologilor români, să contribuim la realizarea unui climat de colaborare colectivă a tuturor forțelor social-politice de promovare a interesului național.

De la începutul tranziției sociologii au fost solicitați să-și aducă contribuția la construirea unei noi societăți. Sociologi au fost solicitați să ocupe posturi importante: miniștri, parlamentari, consilieri, directori în administrație. Sociologii români au realizat ample programe de cercetare a problemelor fundamentale ale țării: calitatea vieții/ standardul de viață, politicile sociale, teoria și metodologia schimbării sociale proiectate, profilul și dificultățile societății românești în tranziție, problemele critice ale societății românești în tranziție: sărăcia, situația copiilor, egalitatea de șanse, inegalitatea socială, situația social-economică a romilor, politica de suport pentru persoanele cu dizabilități.

Sociologii au contribuit la realizarea strategiei și programele antisărăcie și promovare a incluziunii sociale  (strategia prezidențială adoptată în 1998) și a planului național antisărăcie și promovare a incluziunii sociale a guvernului României (2003).

În timp, politicul s-a depărtat ănsă progresiv de sociologia românească. În ultimii 15 ani sociologia a fost împinsă spre marginea problemelor sociale, ”grupurile vulnerabile”, căutându-se expertiza sociologică în afară. Datorită lipsei de suport politic și financiar, sociologia românească a putut cu greu să abordeze problemele globale naționale.

Pentru ieșirea din actuala criză, este vitală refacerea parteneriatului guvernării cu sociologia românească. 

Colectivul prezent a decis să creare un Grup de reflectie care să sprijine cu competența realizarea unui program de dezvoltare socială, economică și culturală a țării, cristalizărea Proiectului de țară post-criză.

În numele grupului de inițiativă,

Academician Cătălin Zamfir, director al

Institutului de Cercetare a Calității Vieții



Facebook

Geopolitica în clar obscur

Prima etapă pentru a lichida un popor este de a-i șterge memoria.  Distrugeți cărțile, cultura și istoria sa. Apoi faceți în așa fel să se scrie alte cărți, fabricați o altă cultură, inventați o altă istorie. Și astfel această națiune va începe să uite ceea ce a fost.  Lupta omului împotriva puterii ...

O discuție cu prof. univ.  Livia Popescu (Dordea) pe marginea unui articol publicat în 1981

Livia, ai publicat în 1981 un articol  despre preferințele de lectură ale adolescenților dintr-un centru de reeducare. Ce te-a făcut ca în anii când în România se edifica de zor „societatea socialistă multilateral dezvoltată”  să te apleci ca cercetător asupra unui grup social marginal ? După primul an și jumătate de ...

Bilanțul unui serial

În perioada  aprilie 2024 –  martie 2025 am publicat pe site-ul  www.romaniasociala.ro un număr de 10 interviuri cu tot atâția componenți ai unei generații de sociologi care s-a format prin studii de specialitate absolvite în anii `70 ai secolului trecut[1]. În fapt, intervalul deceniului menționat acoperă mai puțin decât cei ...

Destin și o viață de om – Constantin Schifirneț

România Socială vă prezintă volumul "Destin și o viață de om" al profesorului și cercetătorului Constantin Schifirneț, apărut la Editura Universității de Vest din Timișoara, în 2024. Acest volum este o incursiune autobiografică ce îmbină experiențele personale ale autorului cu analiza contextelor culturale, sociale și politice ale epocilor pe care le-a ...

Interviu cu Elena-Otilia ȚÎROIU despre volumul: Cultura organizațională din mediul școlar și comportamentul social al elevilor, Craiova: Editura Beladi, 2025

Vă rog să vă prezentați pe scurt, stimată doamnă Elena-Otilia ȚÎROIU.  Sunt profesor învățământ primar, absolventă a Școlii Normale ,,Carol I” Câmpulung, județul Argeș (Liceul Pedagogic), cu o vechime de 32 de ani în învățământul românesc, participând pas cu pas din anul 1993 la toate transformările care au avut loc în ...

Învățământul profesional și economia în România. De ce sistemul dual este o soluție limitată?

Introducere: într-un sistem de învățământ cu pierderi foarte mari, formarea inițială profesională poate fi soluția. Conform statisticilor disponibile și deja bine cunoscute, România suferă de eșecuri și pierderi cronice ale sistemului de învățământ, pierderi care se repercutează asupra multor dimensiuni ale vieții noastre economice, sociale și politice, inclusiv asupra stabilității democratice. ...

Elitele politice la rotativa istoriei. Alegerile din 2024 – revista de științe politice Polis nr. 1 din 2025

În urmă cu 30 de ani, revista de științe politice Polis dedica un întreg număr rolului jucat de elitele politice și intelectuale în societate (Polis nr. 4/1995). În editorialul Întoarcerea conceptelor din exil, Călin Anastasiu scria despre contaminarea ideologică a științelor sociale în perioada comunistă și despre interzicerea conceptului sociologic ...

Religie, actori religioși şi practici religioase în rândul romilor din România

După 1989 numeroase apariții editoriale academice au vizat și problematica unuia dintre celei mai numeroase grupuri etnice minoritare din România – populația romă.  Chiar dacă cercetările despre romi au fost abordate din perspective trans- și interdisciplinare, încă sunt subiecte care atrag cititori, atât cei specialiști, cât și publicul profan. Volumul ...