Romania Sociala logo
Menu

Sondaj pe tema unirii Republicii Moldova cu România

autor:   12 August 2016  

Sebastian Fitzek

Fundația Universitară a Mării Negre (FUMN) a comandat o cercetare sociologică amplă, desfășurată în iulie 2016 cu privire la opțiunea de unificare sau de alipire a Republicii Moldova cu România. Din eșantionul de cercetare au făcut parte 1500 de respondenți din Republica Moldova. Peste 28% din populație s-au declarat pro-unire, aceștia reprezentând nucleul dur unionist. Sondajul ne mai arată că în condițiile în care unirea Republicii Moldova cu România ar duce la ruperea relațiilor de

control cu Rusia, la creșterea nivelului de educație, la îmbunătățirea sistemului medical și la transparență în justiție, atunci numărul votanților pro-uniune ar depăși procentul de 50%. Apelând la momentul unificării poporului german din anii 90’, peste 45% dintre respondenți au manifestat o atitudine pozitivă, în timp ce 22% consideră că unificarea cu România este singura soluție posibilă pentru integrarea în Uniunea Europeană. Din tabăra celor care nu-și doresc unirea, ponderea este de 47%, dintre care doar 4% ar opune rezistență sau ar lua parte la manifestări violente. În cazul partidelor, doar 29% dintre cetățeni ar vota cu partide anti-unioniste, 25% ar protesta, iar 35% nu s-ar implica în niciun demers. Întreaga cercetare a fost realizată de către compania de consultanță în afaceri Magneta Consulting.

Pentru a accesa graficele cercetării și a obține mai multe detalii vă rugăm să consultați următorul link: http://fumn.eu/sondaj-fumn-pe-tema-unirii-r-moldova-cu-romania-grafice/

Surse:

SONDAJ FUMN pe tema unirii R. Moldova cu România (GRAFICE)


http://consulting.md/



Facebook

„Femei în noapte”. Lumea în care am intrat

Ieri am văzut un film serial, Women in Night. De regulă filmele mă relaxează și aproape le uit. Acesta a fost o excepție. M-a tulburat cum rar mi se întâmplă. La terminarea filmului m-am simțit bolnav. Fragmente ale filmului m-au obsedat toată noaptea.  O agenție olandeză: se aranja participarea unui grup ...

Avem o problemă: ce facem cu creșterea perioadei de viață?

Crizele creează probleme noi, dar și pune în centrul atenției problemele latente.   Eram puști și mă pasionau cărțile științifico-fantastice. Am citit o carte despre conflictul mașinilor cu oamenii. Stăteam sub un pom și în minte îmi compuneam și eu o poveste pe această temă. „Povestea” mea mi-o aduc aminte. O hală imensă ...

Sensibilitatea sociologică. În timp ce…

În stare de urgență sanitară (pandemia cu coronavirus obligă), focul actualității pune la încercare sensibilitatea sociologică. Sociologul încearcă să practice gîndirea vie și să descifreze jocul de umbră și lumină a «anormalității». Sau  poate a unei «noi normalități », care ar putea fi prelungită.  Ce se simte, ce se vede ...

COVID 19 și ce va fi după: Digitalizarea

Auzim tot mai des vehiculată sintagma „după COVID 19 lumea nu va mai arăta la fel ca înainte”. Este un adevăr incontestabil, care implică schimbări în bine, dar nu numai. Crizele provocă pagube umane sau/și materiale și aduc multă suferință pe diverse paliere ale vieții. Efortul de a găsi soluții ...

Să reînvățăm alfabetul empatiei

În plină euforie a globalizării cotată, deja, ca ”mișcare istorică ireversibilă” coronavirus a trimis la coșul de gunoi al prognozelor toate așteptările globaliștilor: o anonimă epidemie a evoluat, fulgerător, către stadiul de pandemie, sfidând vremelnicele alcătuiri ale limitelor de decizie ale tuturor autorităților de pe toate continentele! După cum se știe, Globalizarea, ca proiect, și-a propus ...

Drepturi și responsabilități în contextul pandemiei COVID-19

La data de 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a semnalat faptul că infecția cu virusul COVID-19, identificat pentru prima dată în decembrie 2019 la Wuhan - China, a atins nivelul unei pandemii. În ultimul deceniu, OMS a declarat stare de pandemie în alte cinci situații de urgență pentru sănătatea publică: „gripa porcină” ...

Recenzie: Vlad Ovidiu Cioacă, Viața cotidiană în România comunistă, Ed. Beladi & Sitech, Craiova, 2019

Prof.univ.dr. Stefan Buzărnescu; Asist.univ.dr. Liliana Gabriela Ilie Schimbarea de paradigmă ideologică din Decembrie 1989, dincolo de controversele inevitabile, a generat scrieri de factură impresionistă și continuă să genereze și astăzi, după trei decenii, scrieri de profiluri foarte deosebite: de la mărturii ale participanților nemijlociți la Eveniment, la pretinse analize ”obiective” ale ...

Profesiune de credință. Să stai acasă nu e chiar așa de rău!

Restez chez vous! Stay at home! State a casa! Quedata en casa!  Trăim timpuri excepționale. Neliniște, uimire, siderație. În situația asta de criză sanitară mondială,  produsă de pandemia cu coronavirus, ni se spune în toate limbile: Stați acasă. Asta pentru că  virusul se mișcă odată cu noi, și riscăm să-l infectăm ...