Romania Sociala logo
Menu

Sondaj pe tema unirii Republicii Moldova cu România

autor:   12 August 2016  

Sebastian Fitzek

Fundația Universitară a Mării Negre (FUMN) a comandat o cercetare sociologică amplă, desfășurată în iulie 2016 cu privire la opțiunea de unificare sau de alipire a Republicii Moldova cu România. Din eșantionul de cercetare au făcut parte 1500 de respondenți din Republica Moldova. Peste 28% din populație s-au declarat pro-unire, aceștia reprezentând nucleul dur unionist. Sondajul ne mai arată că în condițiile în care unirea Republicii Moldova cu România ar duce la ruperea relațiilor de

control cu Rusia, la creșterea nivelului de educație, la îmbunătățirea sistemului medical și la transparență în justiție, atunci numărul votanților pro-uniune ar depăși procentul de 50%. Apelând la momentul unificării poporului german din anii 90’, peste 45% dintre respondenți au manifestat o atitudine pozitivă, în timp ce 22% consideră că unificarea cu România este singura soluție posibilă pentru integrarea în Uniunea Europeană. Din tabăra celor care nu-și doresc unirea, ponderea este de 47%, dintre care doar 4% ar opune rezistență sau ar lua parte la manifestări violente. În cazul partidelor, doar 29% dintre cetățeni ar vota cu partide anti-unioniste, 25% ar protesta, iar 35% nu s-ar implica în niciun demers. Întreaga cercetare a fost realizată de către compania de consultanță în afaceri Magneta Consulting.

Pentru a accesa graficele cercetării și a obține mai multe detalii vă rugăm să consultați următorul link: http://fumn.eu/sondaj-fumn-pe-tema-unirii-r-moldova-cu-romania-grafice/

Surse:

SONDAJ FUMN pe tema unirii R. Moldova cu România (GRAFICE)


http://consulting.md/



Facebook

Familia în destinul european. Un proiect creştin de redefinire a relaţiilor dintre familie şi stat

Papa Francisc a subliniat în enciclica sa „Laudato Si” că societatea actuală are o urgentă nevoie de „un umanism capabil să aducă împreună diferitele căi ale cunoaşterii, incluzând economia, în serviciul unei viziuni integrale” (LS 141). Altfel spus, acţiunea de a săvârşi binele presupune un efort comun şi nu dispersat, pentru că Domnul acţionează ...

Ce fel de democrație promovează Parlamentul european?

Am intrat în Uniunea Europeană. E cazul să ne asumăm responsabilitatea: ea va fi așa cum o vom construi noi cu toții Integrarea României în UE intră într-o nouă fază. Am fot cu toții entuziaști. Din întreaga Europă românii aveau cea mai ridicată încredere în noua alianță. Acum începem să vedem și problemele și ...

Indiferent ce se va întâmpla, să nu uităm că suntem profund datori Sorinei

În 24 iunie, în România socială, concludeam la o scurtă reflecţie asupra scandalului SORINA: ”Poate, în final, Sorina va fi ”luată”. Dar atunci noi românii ne-am simţi înfrânţi de o justiţie care nu mai este a noastră, ci capabilă de orice nedreptăţi în numele independenţei ei. Impactul moral va fi dezastros. Singura speranţă: nu ...

26 IUNIE- ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL.

26 IUNIE- ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL.La mulți ani ROMÂNIA! La mulți ani cetățeni ai României care respectați acest simbol sfânt, oriunde v-ați afla!

Mass-media şi construirea opiniei publice

În prezent, sunt revizuite nu numai teoriile clasice ale comunicării (spirala tăcerii, stabilirea ordinii de zi, paza la intrare, fluxul comunicării în două trepte ş.a) în acord cu tehnologia digitală, ci şi ipotezele despre relaţia dintre mass-media şi opinia publică. Este repusă în discuţie chiar problema de fond: influenţează mass-media construirea opiniei publice? Marco Dohle ...

O justiţie absolut incorectă dar definitivă este mai importantă decât soarta unui copil?

Sorina, o fetiță de 8 ani, este târâtă cu brutalitate în văzul multor martori, de o doamnă procuror și băgată cu forța într-o mașină neagră. Sorina țipă disperată: Mami, nu mă lăsa. Evenimentul este filmat și, la televizor, milioane de români sunt șocați și indignați. Asistăm la un eveniment care probabil ...

Gatekeeping: controlul informaţiilor mass-media

Teoria numită metaforic „Paza la intrare” (Gatekeeping) a fost prefigurată încă din primele decenii ale secolului trecut, a fost extinsă considerabil în numeroase cercetări de teren în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi a fost revizuită recent, în acord cu noilemedia. Repere Pentru prima dată, termenul de „gate keeper” a fost folosit ...

De ce România nu are un Proiect de Ţară?

Am citi cu mult interes studiile lui Vladimir Pasti şi Iulian Stănescu[1]. Ei constată că, după întreaga perioadă postcomunistă, nu avem o Agendă socială de dezvoltare. Eu aş spune mai apăsat: România nu are un PROIECT DE ȚARĂ. Sunt şi eu nemulţumit că partidele politice în disputele electorale nu luptă cu programe de dezvoltare social-economică ...