Romania Sociala logo
Menu

Ștefan Boncu și Andrei Holman (coord.). „Cum gândim în viața de zi cu zi”

autor:   14 August 2019  

În volumul coordonat de Ștefan Boncu și Andrei Holman, profesori în Departamentul de psihologie din Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației ( Universitatea „Al. I Cuza” din Iași), 43 de cercetători științifici și profesori din centrele universitare București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara și-au reunit competențele pentru a explica, pe baza studiilor teoretice și a cercetărilor empirice, un fenomen banal la prima vedere: gândirea cotidiană. A rezultat o lucrare de un real interes pentru specialiștii în științele socio-umaniste, dar și pentru un public mai larg, animat de autocunoaștere și de cunoașterea celorlalți.

Studiile cuprinse în acest volum sunt grupate judicios în șapte capitole: 1) Cum gândim despre propria persoană; 2) Cum gândim despre alţii; 3) Cum gândim despre sine în comparaţie cu alţii; 4) Cum gândim despre trecut; 5); Cum gândim despre viitor; 6) Cum (şi cât) gândim despre acţiunile din prezent; 7) Cum (nu) gândim când ne alegem comportamentele. La aceste șapte capitole se adaugă – ca introducere – studiul coordonatorilor (Cogniția socială: mecanisme și deformări ale gândirii din cotidian) și studiul profesorilor clujeni Petru Iluț și Cristina Tîrhaș (Virtuți și limite ale cunoașterii cotidiene: o reevaluare). În limitele semnalării unei apariții editoriale, în cele ce urmează mă voi referi doar la aceste două studii și voi face o apreciere de ansamblu a întregii lucrări.

Premisa de bază a întregului volum de studii este clar formulată de coordonatori: „Gândirea cotidiană nu este infailibilă. Eroarea este omenească şi, poate, cu atât mai normală când este vorba de cunoaşterea oamenilor, din cauza mizei ridicate a aprecierilor despre noi înşine, a marii complexităţi a operaţiilor implicate în aceste operaţii şi, în fine, datorită faptului că putem cunoaşte doar parţial mecanismele propriei minţi” (p. 11). Eroarea în percepția sinelui și a altora face parte din normalitatea statistică. Poate fi, deci, estimată, explicată științific și corijată. Autorii anterior citați consideră că trei ar fi sursele distorsiunii gândirii cotidiene: a) motivația noastră de a avea o imagine pozitivă despre noi înșine; b) multitudinea factorilor care ar trebui luați în considerare în analiza propriei persoane și a celorlalți despășește capacitatea noastră intelectuală spontană și deseori disponibilitatea de cunoaștere corectă, fapt ce conduce la suprasimplificări, la aplicarea unor scheme de gândire superficiale, la utilizarea unor euristici care determină concluzii îndepărtate uneori de logica faptelor; c) insuficienta cunoaștere a proceselor psihice reale, care ne generează reacțiile, emoțiile și comportamentele.

Ce de-al doilea studiu din introducerea lucrării, cel al profesorilor Petru Iluț și Cristina Tîrhaș propune o reevaluare a raportului dintre cunoașterea comună și cunoașterea științifică a fenomelelor și proceselor psihosociale. După precizările terminologice de rigoare, autorii fixează reperele epistemologice ale demersului lor (analiza critică a constructivismului social și a postmodernismului), ajungând la următoarea concluzie: „Gânditorii și cercetătorii de azi admit că ideea reflectării în oglinda minții noastre a lumii așa cum este ea de fapt, a fotografierii acesteia, reprezintă o himeră. Dar dacă nu avem o imagine perfectă a ei, subiectivitatea umană fiind mereu prezentă, nu înseamnă că efortul de cunoaştere este zadarnic. Sub anumite aspecte, pe anumite dimensiuni, putem ajunge la adevăruri valide” (p. 19). Observația celor doi distinși profesori clujeni este deplin fundamentată: „Cu toate că şi în domeniul cunoaşterii socioumanului există diferenţe cruciale între simţul comun şi ştiinţă, distanţa dintre ele este mai mică şi zona lor de intersecţie este foarte întinsă. Apropierea mai mare dintre comun şi ştiinţific în cunoaşterea socioumanului este dată de faptul că, fiind vorba de sociouman, cunoaşterea comună „este la ea acasă”, având puternice atuuri epistemice şi ajungând la rezultate mult mai pertinente faţă de prezenţa ei în alte domenii. Ceea ce face ca foarte multe constatări şi judecăţi de la nivelul cunoaşterii cotidiene să constituie puncte de plecare şi referinţe interpretative în cercetări sistematice” (p. 21).

Mi se pare demnă de remarcat inspirația de care dau dovadă semnatarii studiului de a introduce în discursul lor academic exemple din modul de gândire cotidiană, fapt ce conferă distinctivitate studiului lor și arată o excelentă cunoaștere a psihologiei poporului român. Câteva exemple din „spusele de mare consensualitate”, aproape antinomice: „Capul plecat sabia nu-l taie” și opusul acestui proverb „Mai bine mori ca un leu dcât să trăiești ca un câine” sau „Nu tot ce zboară se mănâncă” și contrariul „Dacă vrei, poți” – formulă atât de frecvent invocată în mass-media tradițională și atât de prezentă în comunicarea online. Afirmațiile pereche sunt contrare, dar la nivelul gândirii cotidiene sun considerate adevărate de către una și aceeași persoană. Este vorba de „versatilitatea cognitiv-cotidiană”, de abilitatea indivizilor de a se adapta situațiilor sociale concrete, complexe și în schimbare rapidă (p. 25).

În finalul semnalării noii apariții editoriale, îmi permit să apreciez că volumul colectiv Cum gândim în viața de zi cu zi reprezintă o reușită: gândirea cotidiană este analizată din multiple unghiuri de vedere și sunt prezentate cu acribie progresele înregistrate de psihologie și științele conexe în ultimile două, trei decenii. Pentru prima dată în literatura psihologică de la noi, lucrarea recent apărută aduce în discuție, într-o manieră riguroasă și în același timp accesibilă chiar și nespecialiștilor, gândirea cotidiană. Consider că această lucrare deschide noi orizonturi de cercetare științifică și de reflecție cetățenească. Este, în opinia mea, o carte de „psihologie publică”. Și încă una de foarte bună calitate.   



Facebook

Vin alegerile. Ce președinte să alegem?

“Poziția președintelui țării în sistemul nostru politic. Anul viitor vom alege un nou președinte pentru 5 ani, de fapt pentru 10 ani. O perioadă lungă de putere. În discuțiile publice, tema poziției noului președintelui ocupă deja unul dintre locurile centrale. Firește, pentru științele sociale această temă are o importanță specială. Noi ...

Compasiunea de sine

Iubește-te pe tine însuți, pentru a putea să-l iubești pe aproapele tău. Avem compasiune pentru persoanele aflate în dificultate, care au suferit o pierdere sau au eșuat într-o acțiune onorabilă. Compasiunea este un veritabil liant social: a nu rămâne indiferent față de suferința altora, a fi gata să îi ajuți consolidează coeziunea ...

România în criză

Tema crizei sociale a izbucnit în gândirea actuală. Deși timid, criza Covid și apoi criza Ucrainei, s-au extins rapid. Cum este tratată în sociologie? Surpriză, în enciclopediile și dicționarele sociologice occidentale pe care le am la îndemână aproape că nu există. Primul capitol al acestei cărți este dedicat acestei întrebări: există ...

De ce să omorâm viitorul?

În zorii actualelor tehnologii, visătorii au fost entuziasmați de ideea că ele vor putea fi utilizate în schimbarea radicală a condiției umane. S-au gândit imediat la eliminarea sărăciei din viața oamenilor, la universalizarea informației și comunicării, la atingerea, peste tot în lume, a unui  grad de cunoaștere eliberator, la eliminarea ...

O propunere naivă. Ce putem învăța de la președinții de până acum

"Poziția președintelui țării în sistemul nostru politic. Anul viitor vom alege un nou președinte pentru 5 ani, de fapt pentru 10 ani. O perioadă lungă de putere. În discuțiile publice, tema poziției noului președintelui ocupă deja unul dintre locurile centrale. Firește, pentru științele sociale această temă are o importanță specială. ...

Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) în contextul crizei actuale

Dacă vrem să evaluăm activitatea unui institut de cercetare, cum este Institutul de Cercetare a Calității Vieții, e necesar mai întâi să limpezim două probleme epistemologice care domină discuțiile actuale. Ambele afectează direct funcționarea institutului nostru.     Sociologia ca știință universalistă sau a ”locului” Adesea, discutând cu colegi din diferite domenii alei  ...

Pilulele fericirii și lanțul medicalizării

Painkiller : Scăpați de durere, atingeți plăcerea! În august 2023, a fost mediatizat episodul de la Vama veche, când un tânar, conducea mașina în stare avansată de consum de drog, și a accidentat mortal alți doi tineri în plină stațiune de vacanța. S-a aflat astfel că grupuri de tineri aflați în ...

Curajul de a cuvânta într-o lume globală

Teama de a nu fi judecat, ostracizat sau sancționat datorită opiniilor personale afectează dezvoltarea individuală. Atunci când individul este forțat să se conformeze unor standarde artificial impuse din exterior și să poarte cu el o mască pentru a fi acceptat, are loc o fractură la nivelul societății dar și a ...