Romania Sociala logo
Menu

Ștefan Boncu și Andrei Holman (coord.). „Cum gândim în viața de zi cu zi”

autor:   14 August 2019  

În volumul coordonat de Ștefan Boncu și Andrei Holman, profesori în Departamentul de psihologie din Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației ( Universitatea „Al. I Cuza” din Iași), 43 de cercetători științifici și profesori din centrele universitare București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara și-au reunit competențele pentru a explica, pe baza studiilor teoretice și a cercetărilor empirice, un fenomen banal la prima vedere: gândirea cotidiană. A rezultat o lucrare de un real interes pentru specialiștii în științele socio-umaniste, dar și pentru un public mai larg, animat de autocunoaștere și de cunoașterea celorlalți.

Studiile cuprinse în acest volum sunt grupate judicios în șapte capitole: 1) Cum gândim despre propria persoană; 2) Cum gândim despre alţii; 3) Cum gândim despre sine în comparaţie cu alţii; 4) Cum gândim despre trecut; 5); Cum gândim despre viitor; 6) Cum (şi cât) gândim despre acţiunile din prezent; 7) Cum (nu) gândim când ne alegem comportamentele. La aceste șapte capitole se adaugă – ca introducere – studiul coordonatorilor (Cogniția socială: mecanisme și deformări ale gândirii din cotidian) și studiul profesorilor clujeni Petru Iluț și Cristina Tîrhaș (Virtuți și limite ale cunoașterii cotidiene: o reevaluare). În limitele semnalării unei apariții editoriale, în cele ce urmează mă voi referi doar la aceste două studii și voi face o apreciere de ansamblu a întregii lucrări.

Premisa de bază a întregului volum de studii este clar formulată de coordonatori: „Gândirea cotidiană nu este infailibilă. Eroarea este omenească şi, poate, cu atât mai normală când este vorba de cunoaşterea oamenilor, din cauza mizei ridicate a aprecierilor despre noi înşine, a marii complexităţi a operaţiilor implicate în aceste operaţii şi, în fine, datorită faptului că putem cunoaşte doar parţial mecanismele propriei minţi” (p. 11). Eroarea în percepția sinelui și a altora face parte din normalitatea statistică. Poate fi, deci, estimată, explicată științific și corijată. Autorii anterior citați consideră că trei ar fi sursele distorsiunii gândirii cotidiene: a) motivația noastră de a avea o imagine pozitivă despre noi înșine; b) multitudinea factorilor care ar trebui luați în considerare în analiza propriei persoane și a celorlalți despășește capacitatea noastră intelectuală spontană și deseori disponibilitatea de cunoaștere corectă, fapt ce conduce la suprasimplificări, la aplicarea unor scheme de gândire superficiale, la utilizarea unor euristici care determină concluzii îndepărtate uneori de logica faptelor; c) insuficienta cunoaștere a proceselor psihice reale, care ne generează reacțiile, emoțiile și comportamentele.

Ce de-al doilea studiu din introducerea lucrării, cel al profesorilor Petru Iluț și Cristina Tîrhaș propune o reevaluare a raportului dintre cunoașterea comună și cunoașterea științifică a fenomelelor și proceselor psihosociale. După precizările terminologice de rigoare, autorii fixează reperele epistemologice ale demersului lor (analiza critică a constructivismului social și a postmodernismului), ajungând la următoarea concluzie: „Gânditorii și cercetătorii de azi admit că ideea reflectării în oglinda minții noastre a lumii așa cum este ea de fapt, a fotografierii acesteia, reprezintă o himeră. Dar dacă nu avem o imagine perfectă a ei, subiectivitatea umană fiind mereu prezentă, nu înseamnă că efortul de cunoaştere este zadarnic. Sub anumite aspecte, pe anumite dimensiuni, putem ajunge la adevăruri valide” (p. 19). Observația celor doi distinși profesori clujeni este deplin fundamentată: „Cu toate că şi în domeniul cunoaşterii socioumanului există diferenţe cruciale între simţul comun şi ştiinţă, distanţa dintre ele este mai mică şi zona lor de intersecţie este foarte întinsă. Apropierea mai mare dintre comun şi ştiinţific în cunoaşterea socioumanului este dată de faptul că, fiind vorba de sociouman, cunoaşterea comună „este la ea acasă”, având puternice atuuri epistemice şi ajungând la rezultate mult mai pertinente faţă de prezenţa ei în alte domenii. Ceea ce face ca foarte multe constatări şi judecăţi de la nivelul cunoaşterii cotidiene să constituie puncte de plecare şi referinţe interpretative în cercetări sistematice” (p. 21).

Mi se pare demnă de remarcat inspirația de care dau dovadă semnatarii studiului de a introduce în discursul lor academic exemple din modul de gândire cotidiană, fapt ce conferă distinctivitate studiului lor și arată o excelentă cunoaștere a psihologiei poporului român. Câteva exemple din „spusele de mare consensualitate”, aproape antinomice: „Capul plecat sabia nu-l taie” și opusul acestui proverb „Mai bine mori ca un leu dcât să trăiești ca un câine” sau „Nu tot ce zboară se mănâncă” și contrariul „Dacă vrei, poți” – formulă atât de frecvent invocată în mass-media tradițională și atât de prezentă în comunicarea online. Afirmațiile pereche sunt contrare, dar la nivelul gândirii cotidiene sun considerate adevărate de către una și aceeași persoană. Este vorba de „versatilitatea cognitiv-cotidiană”, de abilitatea indivizilor de a se adapta situațiilor sociale concrete, complexe și în schimbare rapidă (p. 25).

În finalul semnalării noii apariții editoriale, îmi permit să apreciez că volumul colectiv Cum gândim în viața de zi cu zi reprezintă o reușită: gândirea cotidiană este analizată din multiple unghiuri de vedere și sunt prezentate cu acribie progresele înregistrate de psihologie și științele conexe în ultimile două, trei decenii. Pentru prima dată în literatura psihologică de la noi, lucrarea recent apărută aduce în discuție, într-o manieră riguroasă și în același timp accesibilă chiar și nespecialiștilor, gândirea cotidiană. Consider că această lucrare deschide noi orizonturi de cercetare științifică și de reflecție cetățenească. Este, în opinia mea, o carte de „psihologie publică”. Și încă una de foarte bună calitate.   



Facebook

Campanie electorală. Încă odată despre schimbare

Totul a început în noiembrie 2024... Să încercăm o analiză sistemică și sistematică a alegerilor prezidențiale. Sistemică în măsura în care vom lua în calcul contextul, actorii politici, provocările și iritantele în confruntarea electorală.    În noiembrie 2024 au fost primele alegeri prezidențiale după decembrie 1989, organizate în același timp cu alegeri locale, ...

Elitele politice la rotativa istoriei. Alegerile din 2024 – revista de științe politice Polis nr. 1 din 2025

În urmă cu 30 de ani, revista de științe politice Polis dedica un întreg număr rolului jucat de elitele politice și intelectuale în societate (Polis nr. 4/1995). În editorialul Întoarcerea conceptelor din exil, Călin Anastasiu scria despre contaminarea ideologică a științelor sociale în perioada comunistă și despre interzicerea conceptului sociologic ...

Geopolitica în clar obscur

Prima etapă pentru a lichida un popor este de a-i șterge memoria.  Distrugeți cărțile, cultura și istoria sa. Apoi faceți în așa fel să se scrie alte cărți, fabricați o altă cultură, inventați o altă istorie. Și astfel această națiune va începe să uite ceea ce a fost.  Lupta omului împotriva puterii ...

O discuție cu prof. univ.  Livia Popescu (Dordea) pe marginea unui articol publicat în 1981

Livia, ai publicat în 1981 un articol  despre preferințele de lectură ale adolescenților dintr-un centru de reeducare. Ce te-a făcut ca în anii când în România se edifica de zor „societatea socialistă multilateral dezvoltată”  să te apleci ca cercetător asupra unui grup social marginal ? După primul an și jumătate de ...

Bilanțul unui serial

În perioada  aprilie 2024 –  martie 2025 am publicat pe site-ul  www.romaniasociala.ro un număr de 10 interviuri cu tot atâția componenți ai unei generații de sociologi care s-a format prin studii de specialitate absolvite în anii `70 ai secolului trecut[1]. În fapt, intervalul deceniului menționat acoperă mai puțin decât cei ...

Destin și o viață de om – Constantin Schifirneț

România Socială vă prezintă volumul "Destin și o viață de om" al profesorului și cercetătorului Constantin Schifirneț, apărut la Editura Universității de Vest din Timișoara, în 2024. Acest volum este o incursiune autobiografică ce îmbină experiențele personale ale autorului cu analiza contextelor culturale, sociale și politice ale epocilor pe care le-a ...

Interviu cu Elena-Otilia ȚÎROIU despre volumul: Cultura organizațională din mediul școlar și comportamentul social al elevilor, Craiova: Editura Beladi, 2025

Vă rog să vă prezentați pe scurt, stimată doamnă Elena-Otilia ȚÎROIU.  Sunt profesor învățământ primar, absolventă a Școlii Normale ,,Carol I” Câmpulung, județul Argeș (Liceul Pedagogic), cu o vechime de 32 de ani în învățământul românesc, participând pas cu pas din anul 1993 la toate transformările care au avut loc în ...

Învățământul profesional și economia în România. De ce sistemul dual este o soluție limitată?

Introducere: într-un sistem de învățământ cu pierderi foarte mari, formarea inițială profesională poate fi soluția. Conform statisticilor disponibile și deja bine cunoscute, România suferă de eșecuri și pierderi cronice ale sistemului de învățământ, pierderi care se repercutează asupra multor dimensiuni ale vieții noastre economice, sociale și politice, inclusiv asupra stabilității democratice. ...