Romania Sociala logo
Menu

Ștefan Boncu și Andrei Holman (coord.). „Cum gândim în viața de zi cu zi”

autor:   14 August 2019  

În volumul coordonat de Ștefan Boncu și Andrei Holman, profesori în Departamentul de psihologie din Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației ( Universitatea „Al. I Cuza” din Iași), 43 de cercetători științifici și profesori din centrele universitare București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara și-au reunit competențele pentru a explica, pe baza studiilor teoretice și a cercetărilor empirice, un fenomen banal la prima vedere: gândirea cotidiană. A rezultat o lucrare de un real interes pentru specialiștii în științele socio-umaniste, dar și pentru un public mai larg, animat de autocunoaștere și de cunoașterea celorlalți.

Studiile cuprinse în acest volum sunt grupate judicios în șapte capitole: 1) Cum gândim despre propria persoană; 2) Cum gândim despre alţii; 3) Cum gândim despre sine în comparaţie cu alţii; 4) Cum gândim despre trecut; 5); Cum gândim despre viitor; 6) Cum (şi cât) gândim despre acţiunile din prezent; 7) Cum (nu) gândim când ne alegem comportamentele. La aceste șapte capitole se adaugă – ca introducere – studiul coordonatorilor (Cogniția socială: mecanisme și deformări ale gândirii din cotidian) și studiul profesorilor clujeni Petru Iluț și Cristina Tîrhaș (Virtuți și limite ale cunoașterii cotidiene: o reevaluare). În limitele semnalării unei apariții editoriale, în cele ce urmează mă voi referi doar la aceste două studii și voi face o apreciere de ansamblu a întregii lucrări.

Premisa de bază a întregului volum de studii este clar formulată de coordonatori: „Gândirea cotidiană nu este infailibilă. Eroarea este omenească şi, poate, cu atât mai normală când este vorba de cunoaşterea oamenilor, din cauza mizei ridicate a aprecierilor despre noi înşine, a marii complexităţi a operaţiilor implicate în aceste operaţii şi, în fine, datorită faptului că putem cunoaşte doar parţial mecanismele propriei minţi” (p. 11). Eroarea în percepția sinelui și a altora face parte din normalitatea statistică. Poate fi, deci, estimată, explicată științific și corijată. Autorii anterior citați consideră că trei ar fi sursele distorsiunii gândirii cotidiene: a) motivația noastră de a avea o imagine pozitivă despre noi înșine; b) multitudinea factorilor care ar trebui luați în considerare în analiza propriei persoane și a celorlalți despășește capacitatea noastră intelectuală spontană și deseori disponibilitatea de cunoaștere corectă, fapt ce conduce la suprasimplificări, la aplicarea unor scheme de gândire superficiale, la utilizarea unor euristici care determină concluzii îndepărtate uneori de logica faptelor; c) insuficienta cunoaștere a proceselor psihice reale, care ne generează reacțiile, emoțiile și comportamentele.

Ce de-al doilea studiu din introducerea lucrării, cel al profesorilor Petru Iluț și Cristina Tîrhaș propune o reevaluare a raportului dintre cunoașterea comună și cunoașterea științifică a fenomelelor și proceselor psihosociale. După precizările terminologice de rigoare, autorii fixează reperele epistemologice ale demersului lor (analiza critică a constructivismului social și a postmodernismului), ajungând la următoarea concluzie: „Gânditorii și cercetătorii de azi admit că ideea reflectării în oglinda minții noastre a lumii așa cum este ea de fapt, a fotografierii acesteia, reprezintă o himeră. Dar dacă nu avem o imagine perfectă a ei, subiectivitatea umană fiind mereu prezentă, nu înseamnă că efortul de cunoaştere este zadarnic. Sub anumite aspecte, pe anumite dimensiuni, putem ajunge la adevăruri valide” (p. 19). Observația celor doi distinși profesori clujeni este deplin fundamentată: „Cu toate că şi în domeniul cunoaşterii socioumanului există diferenţe cruciale între simţul comun şi ştiinţă, distanţa dintre ele este mai mică şi zona lor de intersecţie este foarte întinsă. Apropierea mai mare dintre comun şi ştiinţific în cunoaşterea socioumanului este dată de faptul că, fiind vorba de sociouman, cunoaşterea comună „este la ea acasă”, având puternice atuuri epistemice şi ajungând la rezultate mult mai pertinente faţă de prezenţa ei în alte domenii. Ceea ce face ca foarte multe constatări şi judecăţi de la nivelul cunoaşterii cotidiene să constituie puncte de plecare şi referinţe interpretative în cercetări sistematice” (p. 21).

Mi se pare demnă de remarcat inspirația de care dau dovadă semnatarii studiului de a introduce în discursul lor academic exemple din modul de gândire cotidiană, fapt ce conferă distinctivitate studiului lor și arată o excelentă cunoaștere a psihologiei poporului român. Câteva exemple din „spusele de mare consensualitate”, aproape antinomice: „Capul plecat sabia nu-l taie” și opusul acestui proverb „Mai bine mori ca un leu dcât să trăiești ca un câine” sau „Nu tot ce zboară se mănâncă” și contrariul „Dacă vrei, poți” – formulă atât de frecvent invocată în mass-media tradițională și atât de prezentă în comunicarea online. Afirmațiile pereche sunt contrare, dar la nivelul gândirii cotidiene sun considerate adevărate de către una și aceeași persoană. Este vorba de „versatilitatea cognitiv-cotidiană”, de abilitatea indivizilor de a se adapta situațiilor sociale concrete, complexe și în schimbare rapidă (p. 25).

În finalul semnalării noii apariții editoriale, îmi permit să apreciez că volumul colectiv Cum gândim în viața de zi cu zi reprezintă o reușită: gândirea cotidiană este analizată din multiple unghiuri de vedere și sunt prezentate cu acribie progresele înregistrate de psihologie și științele conexe în ultimile două, trei decenii. Pentru prima dată în literatura psihologică de la noi, lucrarea recent apărută aduce în discuție, într-o manieră riguroasă și în același timp accesibilă chiar și nespecialiștilor, gândirea cotidiană. Consider că această lucrare deschide noi orizonturi de cercetare științifică și de reflecție cetățenească. Este, în opinia mea, o carte de „psihologie publică”. Și încă una de foarte bună calitate.   



Facebook

Sociologia literaturii în anii `80. O discuție cu Mihai Dinu Gheorghiu.

1. În prefața la Economia bunurilor simbolice a lui Bourdieu pe care ați tradus-o și publicat-o în 1986 (la editura Meridiane)  erați deja preocupat de receptarea discursului sociologic în sfera culturii „artistice”. Era o atitudine generată de situația din cultura românească a epocii sau un ecou al scrierilor lui Bourdieu ...

Alegeri haotice : noiembrie 2024. Nevroze și anomalii colective

Între normalitate și patologie  Și dacă am încerca să brodăm o serie de lecturi posibile despre turul întâi din campania electorală/noiembrie 2024 ? Ne-am gândit la o lectură comunicațională, în care să interpelăm interacțiuni și iritante în comunicare, în contextul de campanie electorală.  Și începem cu contextul. El a fost taxat de analiști ...

O discuție cu profesor Zoltan Rostas: incursiune „optzecistă” în lumea sociologilor interbelici

1. Domnule profesor, astăzi sunteți recunoscut ca autor de succes a numeroase cărți de istorie orală. Cum a ajuns să vă preocupe, în anii ’80, acest domeniu? Am invocat deseori momentul Congresul Internațional de Științe Istorice din 1980, dar rădăcinile le găsesc în apariția neîncrederii în sociologia cantitativistă, care a ajuns ...

Discuție cu un sociolog al științei din România anilor ` 80, profesorul american  Vasile Pirău[1]

1.       Dragă Vasile Pirău, ce făceai în 1987 ? Cum evolua pe atunci cariera ta ? Era apropierea unui filosof (prin formație) de sociologie, una de conjunctură sau avea radăcini intelectuale mai adânci ?  Când mă gândesc la anii dinainte de 1990 (anul când am plecat la studii in SUA), mi ...

DEZBATERE DE CARTE – Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023.

DEZBATERE DE CARTE Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023. Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice Departamentul de Sociologie, Asistență Socială și Resurse Umane 31 octombrie 2024 Dezbatere România în crizăDownload

Detectarea egoismului propriu și a egoismului altora

Este posibil ca, în anumite situații, comportamentul egoisit să fie bun și în alte situații să fie rău. Abraham Maslow Ne-am obișnuit să catalogăm egoismul ca fiind o caracteristică de personalitate negativă iar opusul său, altruismul, ca o virtute. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa. În acord cu rezultatele cercetărilor moderne din ...

Nostalgia, o emoție dulce-amăruie

Nostalgia consolidează relațiile sociale. Tim Wildschut Ne este dor de cineva drag ce nu mai este printre noi, ne este dor de părinții care s-au stins, de prietenii care nu mai sunt, de iubita sau iubitul care ne-a părăsit, sau de anii tinereții, de un eveniment fericit din trecut. Psihologii numesc o ...

Interviu cu Tudorel-Constantin Rusu, autorul volumului „Ethos, Pathos și Logos. Resurse ale oratoriei clasice în discursul pastoral”

Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH-USV) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava este unul din cele opt centre de orientare în cariera de cercetător înființate la nivelul celor opt Regiuni de Dezvoltare ale României și susținute prin programul PNRR. Acesta deservește Regiunea de ...