Romania Sociala logo
Menu

Ștefan Boncu și Andrei Holman (coord.). „Cum gândim în viața de zi cu zi”

autor:   14 August 2019  

Septimiu Chelcea

În volumul coordonat de Ștefan Boncu și Andrei Holman, profesori în Departamentul de psihologie din Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației ( Universitatea „Al. I Cuza” din Iași), 43 de cercetători științifici și profesori din centrele universitare București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara și-au reunit competențele pentru a explica, pe baza studiilor teoretice și a cercetărilor empirice, un fenomen banal la prima vedere: gândirea cotidiană. A rezultat o lucrare de un real interes pentru specialiștii în științele socio-umaniste, dar și pentru un public mai larg, animat de autocunoaștere și de cunoașterea celorlalți.

Studiile cuprinse în acest volum sunt grupate judicios în șapte capitole: 1) Cum gândim despre propria persoană; 2) Cum gândim despre alţii; 3) Cum gândim despre sine în comparaţie cu alţii; 4) Cum gândim despre trecut; 5); Cum gândim despre viitor; 6) Cum (şi cât) gândim despre acţiunile din prezent; 7) Cum (nu) gândim când ne alegem comportamentele. La aceste șapte capitole se adaugă – ca introducere – studiul coordonatorilor (Cogniția socială: mecanisme și deformări ale gândirii din cotidian) și studiul profesorilor clujeni Petru Iluț și Cristina Tîrhaș (Virtuți și limite ale cunoașterii cotidiene: o reevaluare). În limitele semnalării unei apariții editoriale, în cele ce urmează mă voi referi doar la aceste două studii și voi face o apreciere de ansamblu a întregii lucrări.

Premisa de bază a întregului volum de studii este clar formulată de coordonatori: „Gândirea cotidiană nu este infailibilă. Eroarea este omenească şi, poate, cu atât mai normală când este vorba de cunoaşterea oamenilor, din cauza mizei ridicate a aprecierilor despre noi înşine, a marii complexităţi a operaţiilor implicate în aceste operaţii şi, în fine, datorită faptului că putem cunoaşte doar parţial mecanismele propriei minţi” (p. 11). Eroarea în percepția sinelui și a altora face parte din normalitatea statistică. Poate fi, deci, estimată, explicată științific și corijată. Autorii anterior citați consideră că trei ar fi sursele distorsiunii gândirii cotidiene: a) motivația noastră de a avea o imagine pozitivă despre noi înșine; b) multitudinea factorilor care ar trebui luați în considerare în analiza propriei persoane și a celorlalți despășește capacitatea noastră intelectuală spontană și deseori disponibilitatea de cunoaștere corectă, fapt ce conduce la suprasimplificări, la aplicarea unor scheme de gândire superficiale, la utilizarea unor euristici care determină concluzii îndepărtate uneori de logica faptelor; c) insuficienta cunoaștere a proceselor psihice reale, care ne generează reacțiile, emoțiile și comportamentele.

Ce de-al doilea studiu din introducerea lucrării, cel al profesorilor Petru Iluț și Cristina Tîrhaș propune o reevaluare a raportului dintre cunoașterea comună și cunoașterea științifică a fenomelelor și proceselor psihosociale. După precizările terminologice de rigoare, autorii fixează reperele epistemologice ale demersului lor (analiza critică a constructivismului social și a postmodernismului), ajungând la următoarea concluzie: „Gânditorii și cercetătorii de azi admit că ideea reflectării în oglinda minții noastre a lumii așa cum este ea de fapt, a fotografierii acesteia, reprezintă o himeră. Dar dacă nu avem o imagine perfectă a ei, subiectivitatea umană fiind mereu prezentă, nu înseamnă că efortul de cunoaştere este zadarnic. Sub anumite aspecte, pe anumite dimensiuni, putem ajunge la adevăruri valide” (p. 19). Observația celor doi distinși profesori clujeni este deplin fundamentată: „Cu toate că şi în domeniul cunoaşterii socioumanului există diferenţe cruciale între simţul comun şi ştiinţă, distanţa dintre ele este mai mică şi zona lor de intersecţie este foarte întinsă. Apropierea mai mare dintre comun şi ştiinţific în cunoaşterea socioumanului este dată de faptul că, fiind vorba de sociouman, cunoaşterea comună „este la ea acasă”, având puternice atuuri epistemice şi ajungând la rezultate mult mai pertinente faţă de prezenţa ei în alte domenii. Ceea ce face ca foarte multe constatări şi judecăţi de la nivelul cunoaşterii cotidiene să constituie puncte de plecare şi referinţe interpretative în cercetări sistematice” (p. 21).

Mi se pare demnă de remarcat inspirația de care dau dovadă semnatarii studiului de a introduce în discursul lor academic exemple din modul de gândire cotidiană, fapt ce conferă distinctivitate studiului lor și arată o excelentă cunoaștere a psihologiei poporului român. Câteva exemple din „spusele de mare consensualitate”, aproape antinomice: „Capul plecat sabia nu-l taie” și opusul acestui proverb „Mai bine mori ca un leu dcât să trăiești ca un câine” sau „Nu tot ce zboară se mănâncă” și contrariul „Dacă vrei, poți” – formulă atât de frecvent invocată în mass-media tradițională și atât de prezentă în comunicarea online. Afirmațiile pereche sunt contrare, dar la nivelul gândirii cotidiene sun considerate adevărate de către una și aceeași persoană. Este vorba de „versatilitatea cognitiv-cotidiană”, de abilitatea indivizilor de a se adapta situațiilor sociale concrete, complexe și în schimbare rapidă (p. 25).

În finalul semnalării noii apariții editoriale, îmi permit să apreciez că volumul colectiv Cum gândim în viața de zi cu zi reprezintă o reușită: gândirea cotidiană este analizată din multiple unghiuri de vedere și sunt prezentate cu acribie progresele înregistrate de psihologie și științele conexe în ultimile două, trei decenii. Pentru prima dată în literatura psihologică de la noi, lucrarea recent apărută aduce în discuție, într-o manieră riguroasă și în același timp accesibilă chiar și nespecialiștilor, gândirea cotidiană. Consider că această lucrare deschide noi orizonturi de cercetare științifică și de reflecție cetățenească. Este, în opinia mea, o carte de „psihologie publică”. Și încă una de foarte bună calitate.   



Facebook

O propunere

Controverselor dintre suveranişti şi globalişti, care au invadat spaţiul public la nivel internaţional, le-au urmat, pe planul învăţământului naţional, regional şi local, controversele dintre modernişti şi tradiţionalişti. Moderniştii susţin triumfal că doar online-ul poate moderniza învăţământul românesc - la limită, susţin aceştia, chiar că dispariţia profesorului este posibilă prin apariţia unor ...

Interviu cu câștigătorul premiului Academiei Române „Henry H. Stahl” în sociologie 2019

Interviu cu Adrian Majuru, căștigătorul premiului Academiei Române, „Henri H. Stahl” în sociologie, pentru cartea „Francisc Iosif Rainer. Biografia unui proiect de viață (1874-1944), 2018, Editura Oscar Print. SS: Bună dimineața și felicitări pentru premiu! Ce înseamnă acest premiu pentru cariera dvs.? A.M.: Înseamnă obligația de a construi pozitiv și mai ales ...

Discurs politic și discurs medical

Coronavirusul este foarte inteligent. El alege cînd și unde să atace. El nu atacă oamenii în metro. El  atacă pe strada și la manifestații. Nu atacă oamenii care merg la alegeri,  pentru că are simț politic. El atacă profesorii și elevii care merg la școală. Virus modern, el iubește tehnologia ...

Explozia reacțiilor complotiste în 2020

Care sunt cele mai răspândite teorii ale complotului ? O anchetă de opinie efectuată de IFOP, pentru Fundația Jean-Jaurès și Conspiracy Watch, în primăvara 2020 și editată de l'Observatoire du conspirationnisme et des théories du complot (site fondat în 2007 de Rudy Reichstadt), a revelat că 26% dintre francezi cred despre ...

Apariții editoriale: Filip Alexandrescu – Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană

După cartea de autor „The Midas Touch: Theoretical Essays in Environmental Sociology”[1] (2016), Filip Alexandrescu revine cu a doua carte de autor intitulată „Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană”[2] (2020). Apărută în colecția de științe psiho-sociale a Editurii ProUniversitaria, volumul aduce o perspectivă nouă ...

O nenorocire nu vine niciodată singură

În condiţiile în care presa autohtonă şi străină popularizează în mod obsesiv şi semidoct doar efectele nocive ale actualei pandemii, liderii politici, liderii de opinie şi ziariştii din ţara noastră par să nu conştientizeze două riscuri „colaterale” care vor afecta în mod dramatic viitorul României. În primul rând, nivelul datoriei guvernamentale ...

Invitație la dezbatere

Stimați colegi, Se pregătește publicarea Vol. X al Istoriei României dedicat perioadei de după al doilea Război Mondial, coordonat de Prof. Vasile Pușcaș. Volumul este dedicat perioadei socialiste și perioadei „tranziției”. Am fost solicitat să elaborez capitolele dedicate proceselor sociale din această perioadă. Capitolele utilizează contribuțiile mai multor colegi din ICCV.   Cu acceptul domnului Vasile ...

Stânga și gândirea critică

Nu abordăm aici social democrația din țările nordice, ca stat protectionist reper. Nu abordăm nici statutul PSD, Partidului Social Democrat din Romania, asociat de opoziție cu ciuma roșie, printr-o tactică de discreditare politică radicală. Ne întrebăm care sunt noile idei de stânga? Ce forme ia gândirea critică a intelectualului din ...