Romania Sociala logo
Menu

Ștefan Boncu și Andrei Holman (coord.). „Cum gândim în viața de zi cu zi”

autor:   14 August 2019  

Septimiu Chelcea

În volumul coordonat de Ștefan Boncu și Andrei Holman, profesori în Departamentul de psihologie din Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației ( Universitatea „Al. I Cuza” din Iași), 43 de cercetători științifici și profesori din centrele universitare București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara și-au reunit competențele pentru a explica, pe baza studiilor teoretice și a cercetărilor empirice, un fenomen banal la prima vedere: gândirea cotidiană. A rezultat o lucrare de un real interes pentru specialiștii în științele socio-umaniste, dar și pentru un public mai larg, animat de autocunoaștere și de cunoașterea celorlalți.

Studiile cuprinse în acest volum sunt grupate judicios în șapte capitole: 1) Cum gândim despre propria persoană; 2) Cum gândim despre alţii; 3) Cum gândim despre sine în comparaţie cu alţii; 4) Cum gândim despre trecut; 5); Cum gândim despre viitor; 6) Cum (şi cât) gândim despre acţiunile din prezent; 7) Cum (nu) gândim când ne alegem comportamentele. La aceste șapte capitole se adaugă – ca introducere – studiul coordonatorilor (Cogniția socială: mecanisme și deformări ale gândirii din cotidian) și studiul profesorilor clujeni Petru Iluț și Cristina Tîrhaș (Virtuți și limite ale cunoașterii cotidiene: o reevaluare). În limitele semnalării unei apariții editoriale, în cele ce urmează mă voi referi doar la aceste două studii și voi face o apreciere de ansamblu a întregii lucrări.

Premisa de bază a întregului volum de studii este clar formulată de coordonatori: „Gândirea cotidiană nu este infailibilă. Eroarea este omenească şi, poate, cu atât mai normală când este vorba de cunoaşterea oamenilor, din cauza mizei ridicate a aprecierilor despre noi înşine, a marii complexităţi a operaţiilor implicate în aceste operaţii şi, în fine, datorită faptului că putem cunoaşte doar parţial mecanismele propriei minţi” (p. 11). Eroarea în percepția sinelui și a altora face parte din normalitatea statistică. Poate fi, deci, estimată, explicată științific și corijată. Autorii anterior citați consideră că trei ar fi sursele distorsiunii gândirii cotidiene: a) motivația noastră de a avea o imagine pozitivă despre noi înșine; b) multitudinea factorilor care ar trebui luați în considerare în analiza propriei persoane și a celorlalți despășește capacitatea noastră intelectuală spontană și deseori disponibilitatea de cunoaștere corectă, fapt ce conduce la suprasimplificări, la aplicarea unor scheme de gândire superficiale, la utilizarea unor euristici care determină concluzii îndepărtate uneori de logica faptelor; c) insuficienta cunoaștere a proceselor psihice reale, care ne generează reacțiile, emoțiile și comportamentele.

Ce de-al doilea studiu din introducerea lucrării, cel al profesorilor Petru Iluț și Cristina Tîrhaș propune o reevaluare a raportului dintre cunoașterea comună și cunoașterea științifică a fenomelelor și proceselor psihosociale. După precizările terminologice de rigoare, autorii fixează reperele epistemologice ale demersului lor (analiza critică a constructivismului social și a postmodernismului), ajungând la următoarea concluzie: „Gânditorii și cercetătorii de azi admit că ideea reflectării în oglinda minții noastre a lumii așa cum este ea de fapt, a fotografierii acesteia, reprezintă o himeră. Dar dacă nu avem o imagine perfectă a ei, subiectivitatea umană fiind mereu prezentă, nu înseamnă că efortul de cunoaştere este zadarnic. Sub anumite aspecte, pe anumite dimensiuni, putem ajunge la adevăruri valide” (p. 19). Observația celor doi distinși profesori clujeni este deplin fundamentată: „Cu toate că şi în domeniul cunoaşterii socioumanului există diferenţe cruciale între simţul comun şi ştiinţă, distanţa dintre ele este mai mică şi zona lor de intersecţie este foarte întinsă. Apropierea mai mare dintre comun şi ştiinţific în cunoaşterea socioumanului este dată de faptul că, fiind vorba de sociouman, cunoaşterea comună „este la ea acasă”, având puternice atuuri epistemice şi ajungând la rezultate mult mai pertinente faţă de prezenţa ei în alte domenii. Ceea ce face ca foarte multe constatări şi judecăţi de la nivelul cunoaşterii cotidiene să constituie puncte de plecare şi referinţe interpretative în cercetări sistematice” (p. 21).

Mi se pare demnă de remarcat inspirația de care dau dovadă semnatarii studiului de a introduce în discursul lor academic exemple din modul de gândire cotidiană, fapt ce conferă distinctivitate studiului lor și arată o excelentă cunoaștere a psihologiei poporului român. Câteva exemple din „spusele de mare consensualitate”, aproape antinomice: „Capul plecat sabia nu-l taie” și opusul acestui proverb „Mai bine mori ca un leu dcât să trăiești ca un câine” sau „Nu tot ce zboară se mănâncă” și contrariul „Dacă vrei, poți” – formulă atât de frecvent invocată în mass-media tradițională și atât de prezentă în comunicarea online. Afirmațiile pereche sunt contrare, dar la nivelul gândirii cotidiene sun considerate adevărate de către una și aceeași persoană. Este vorba de „versatilitatea cognitiv-cotidiană”, de abilitatea indivizilor de a se adapta situațiilor sociale concrete, complexe și în schimbare rapidă (p. 25).

În finalul semnalării noii apariții editoriale, îmi permit să apreciez că volumul colectiv Cum gândim în viața de zi cu zi reprezintă o reușită: gândirea cotidiană este analizată din multiple unghiuri de vedere și sunt prezentate cu acribie progresele înregistrate de psihologie și științele conexe în ultimile două, trei decenii. Pentru prima dată în literatura psihologică de la noi, lucrarea recent apărută aduce în discuție, într-o manieră riguroasă și în același timp accesibilă chiar și nespecialiștilor, gândirea cotidiană. Consider că această lucrare deschide noi orizonturi de cercetare științifică și de reflecție cetățenească. Este, în opinia mea, o carte de „psihologie publică”. Și încă una de foarte bună calitate.   



Facebook

Apariție editorială: Septimiu Chelcea, Psihologia Publicității. Despre reclamele vizuale

Septimiu Chelcea, Psihologia Publicității. Despre reclamele vizuale, București, Editura Pro Universitaria, 2021 (302 p. 44,20 lei) Motto-ul cărții: „Publicitatea este știință, tehnică, artă și conștiință”. Ne face o deosebită plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea. Structura cărții cuprinde două părți: I) ABC-ul publicității (123 de pagini); II) Abordarea psihosociologică a publicității ...

AȘA A FOST? AȘA ÎMI ADUC AMINTE (I)

Am participat la reinstituționalizarea învățămntului sociologic în comunism și la prefacerea lui în capitalism. Despre aceste evenimente și despre „amănuntul biografic” depun mărturie. Nu încerc să adun pietricele și fire de nisip pentru a-mi ridica un soclu. Am păcatele mele. Și nu puține. Îmi atribui, totuși, calitatea de a nu ...

Exerciții de gândire sociologică: oscilația mondial/național

Mulți se întrebă: cum s-ar putea realiza o lume mondializată ? Acum, lumea este compusă din ”țări”. Dar economia pare să devină tot mai mondializată. Cum va putea lumea să fie în aceste condiții ?  Problema este că economia, în realitate, nu e atât de mondializată cum s-a tot spus. Toate ...

Există distinct o paradigmă a sociologiei românești?

Mi-am amintit o banalitate despre poziția specială a sociologiei. Uneori însă banalitățile sunt importante de avut în minte. Sociologia este știința societății. Dar e nevoie de o precizare care explodează simplitatea definiției. În primul rând, sociologia, prin  vocația ei e ”universală”, o știință de oriunde și oricând. Există lucrări de ...

AȘA A FOST? AȘA ÎMI ADUC AMINTE (II)

Asistent universitar: nici student, nici profesor  Oricât ar fi de prozaic, mi-am cerut transferul la Universitate şi pentru că asistenţii stagiari primeau un salariu mai mare decât cercetătorii stagiari în institutele Academiei R.S.R. Prin Ordinul Nr. 1595 din 8.11.1968, semnat de Rectorul prof. dr. doc. Jean Livescu, am fost numit „în ...

Sociologii în comunism. Începuturile unei profesii fără statut*

Notă. Profesorul Septimiu Chelcea a avut bunăvoința de a-mi acorda acest interviu online pentru volumul în pregătire. Lucrarea reunește amintirile absolvenților din Promoția 1975. Sorin Mitulescu: Domnule profesor ați predat cursul de „Metode și tehnici de cercetare sociologică” la seria noastră. Cu toată stima, aș vrea să vă adresez câteva întrebări ...

Binele și infantilizarea

Libertatea de a gândi  Libertatea de a gândi a fost totdeauna un fel de boală. Iată-ne vindecați! Asta o spunea eseistul Philippe Muray în anii 1990. Zilele astea mi-am amintit de analiza psihanalitică a socialismului din România,  pe care o face Vasile Dem Vasilescu în cartea În căutarea sinelui (2014). El vorbește ...

Unde începe și unde se termină fericirea la actori – III

Experiența 5 Actorul B, creează liniștit în marile teatre din România și, mai mult decât atât, reușește să își aloce timp și pentru spectacole independente, turnee, filme, reclame ș.a.m.d. . Un actor complex, talentat, dedicat – o vedetă în adevăratul sens al cuvântului apreciat de public pentru munca și talentul său. ...