Romania Sociala logo
Menu

Tranziția societății și oprirea căderii în viitor

autor:   3 March 2018   

Codrin Scutaru

În lucrările despre sociologia tranziției, s-a declarat de mai multe ori sfârșitul acesteia. În fapt, există mai multe tranziții dupa 1989, și anume: tranziția politică, de la regimul comunist la democrație, tranziția economică, de la economia de stat la economia de piață și în final tranziția socială, de la societatea românească așa cum arata în 1989 la o societate diferită. Primele două tranziții s-au încheiat. S-au construit instituțiile democratice ale unui nou stat, suntem membri ai Uniunii Europene și ai NATO și economia etatizată a fost înlocuită cu cea de piață.

Tranziția spre o altfel de societate este însă una care continuă și este firesc să fie astfel. Frustratea generată de asteptările populației apărute sau create imediat după căderea regimului Ceaușescu vine din faptul că, în locul unei analize echilibrate a stării societății romanești și a unei la fel de echilibrate gândiri asupra tipului de societate către care tindem, am fost grăbiți să ne imaginam că economia de piață și democrația vor genera automat și o societate deschisă, dezvoltată, mult mai prosperă. Pe fond, categoric acesta este drumul și această societate se poate construi.

În zona politică, abordarea a fost de la început una mai degrabă abrazivă, de oferire a unei soluții salvatoare, “anticomuniste”, care să devină alternativă la fostul regim politic. Eroarea a constat mai degrabă în naivitatea unei astfel de abordări. Populația adultă dar și tinerii erau majoritar foști membri, prepoderent formal nu practicanți, ai Partidului Comunist Roman, neînregimentarea în PCR atragând în vechiul regim destule probleme. Discursul politic prin care erau considerați vinovați toți cei care au fost comuniști, nu doar membrii fostei clase de conducere, adică a nomenclaturii comuniste, a dus la crearea unei culturi publice a învinovățirii.

Energiile au fost orientate mai degrabă către despărțirea de comunism, învinovățirea dar mai ales, un soi de auto-învinovățire pentru că ai făcut parte din acel moment istoric. Până și tinerii care fuseseră parte din programele comuniste de propagandă pentru preșcolari și școlari, celebrii șoimi ai patriei sau pionieri, ajungeau să se simtă vinovați pentru că făcuseră parte din aceste programe care erau totuși, să nu uităm, obligatorii.

Partidul politic creat după Revoluție, Frontul Salvării Naționale, în loc să dezbată preponderant soluții economice și sociale, dezbătea tot despărțirea de comunism și de comuniști. Nici astăzi, după 28 de ani de democrație, nu s-a schimbat prea mult în discursul politic, principalul partid politic care se auto definește de stânga, Partidul Social Democrat, alegând să condamne public comunismul în congresul său din 2015, iar partidele care se hetero identifică de dreapta, Patidul Național Liberal sau mai nou creatul USR, condamnă PSD ca fiind urmașii PCR.

Una din problemele economiei comuniste a fost că se crea o industrializare și o urbanizare forțată, dublată de o anumită izolare internațională. Așa cum arată acum, societatea este în continuare una preponderant rurală, cu insule urbane de civilație pe model occidental în orașele mari cu PIB pe cap de locuitor mai mare ca media europeană. Nu industrializarea sau urbanizarea sunt rele, ca procese, ci modul abraziv cum s-au făcut în trecut. Cu toate acestea, mă surprinde că partidele politice nu au reușit să definească și să implementeze un model modern de industrializare și evident de urbanizare. Anul 2018, la un secol de la Marea Unire, ne găsește cu o societate românească dezindustrializată și divizată. Creierele din România se orientează spre industrii înalt dezvoltate tehnologic, cum este IT-ul, dar pleacă foarte ușor din tară fiind mai bine platiți în străinătate. O economie în care de dezvoltă preponderant serviciile financiar-bancare, nu își poate menține nici aceste servicii pe termen lung dacă nu se reindustrializează și retehnologizează.

Soluția este în mod evident recrearea unei infrastructuri umane pentru acest proces. Până atunci, continuarea culturii învinovățirii nu poate produce efecte constructive pe termen lung. Frustrarea că nu avem politicieni mai buni sau functionari mai capabili poate stârni emoții colective, dar nu aduce soluții imediate. Putem porni de la a ne asuma trecutul, așa cum a fost, și de la construirea fezabilă a unui alt model de societate, pornind de acolo.

Încurajarea izolării între oamenii care lucrează și trăiesc în urbanul mare, în multinaționale sau antreprenori sau în puținele companii românești solide, și cei care trăiesc în peri-urban sau rural, este nocivă. Cei dintâi trebuie să știe cum trăiesc cei din urmă, care, chiar dacă au început să aibă acces la curent electric, televiziune și mai nou internet, au preponderent toaleta în curte și mulți nu au încă acces la apă curentă, pentru a putea propune soluții pentru aceștia. Modelul junimist cu tineri care plecau la studii sau lucrau o perioadă în străinătate dar reveneau pentru a aplica know-how-ul adunat acolo în România a fost înlocuit cu unul în care tot mai mulți tineri pleacă, studiază, lucrează și rămân să traiască în alte țări, iar noi rămânem emoțional fără copii, frați, surori, prieteni sau părinți dar, ca țară, pragmatic vorbind, rămânem fără prima resursă care generează dezvoltarea, resursa umană.



Facebook

Influențează participarea în rețelele de socializare orientarea opiniei publice spre dreapta?

Când recurgem la rețelele de socializare ca să comunicăm, suntem la cheremul celor care controlează platformele respective. Jamie Susskinds (2018/2019, p. 172)   Trăim într-o lume a comunicării digitale. În prezent, există mai multe telefoane mobile în lume decât totalul locuitorilor Terrei (peste 7,7 miliarde). Conform Society Raport Measuring the Information Society Report 2018 (vol. 1, ...

Immanuel Wallerstein (1930-2019)

A încetat din viaţă marele sociolog american Immanuel Wallerstein. Personalitate de prim rang a sociologiei mondiale, critic al capitalismului global, participant la Forumul Social Mondial, Wallerstein a fost unul dintre cei mai influenţi intelectuali din a doua a parte a secolului al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea. În lunga sa carieră de profesor şi ...

Exploatarea sexuală criminală: o problemă globală a României (1)

Sunt două posibilități ca o problemă socială gravă să rămână netratată: să fie ignorată sau natura ei să fie definită greșit.  În ultima lună a izbucnit în atenția publică problema traficului de ființe vii. La început, a apărut ca o problemă punctuală într-o comunitate: două fete adolescente au dispărut. Pe baza ...

Septimiu Chelcea, Adina Chelcea, De Gustibus. Eseuri psihosociologice

Cu deosebire începând cu Iluminismul, filosofii, cărturarii în general au fost preocupaţi de popularizarea cunoştinţelor ştiinţifice, de răspândirea lor în rândul maselor, printr-un limbaj accesibil şi prin exemple concrete. Scopul nu era doar culturalizarea, ci și oferirea de sfaturi practice pentru munca şi viaţa de zi cu zi. Odată cu dezvoltarea ştiinţelor socioumane, şi mai ...

Neadevăruri despre Centrul de Cercetări pentru Problemele Tineretului

Regret sincer eroarea conținută în cartea mea cu privire la poziția instituțională a Centrului de Cercetări pentru Problemele Tineretului. Te rog sa fii convins că s-a datorat informației eronate. Imi asum integral responsabilitatea pentru ca nu am verificat. Cu sincere păreri de rău, Cătălin Zamfir ______________________________________________________________________________ Așa cum am spus în articolul Treizeci de ani ...

Exerciții de sociologie: cum cercetăm realitatea socială?

Stimați colegi sociologi vă invit să facem împreună câteva exerciții de analiză care duc la o înțelegere mai bună a cum facem noi sociologie. O analiză sociologică[1] are două nivele: primul nivel, descriptiv, descrierea realității sociale. Această operație produce fapte sociale/ sociologice, rezultatul înregistrării realității sociale cu instrumentele cercetătorului. Al doilea nivel, explicația. ...

Invitație la dezbatere: Proiectul de țară al României

Schimbările structurale ale Românie, care au constituit conținutul ”tranziției”, s-au finalizat. După 30 de ani, România este o țară schimbată, dar încă, din multe puncte de vedere,o țară subdezvoltată. Ne confruntăm cu dificultăți economice, dar și cu complexe probleme sociale. Este normal să ne întrebăm dacă în viitorii 10-20 de ani România ...

Umorul în comunicarea persuasivă

La premiera uneia dintre piesele sale, George Bernard Shaw i-a trimis lui Winston Churchill o invitaţie însoţită de câteva rânduri: „Vă trimit o invitaţie pentru dumneavoastră şi prietenul dumneavoastră – dacă aveţi vreunul”. Churchill i-a trimis înapoi invitaţia, împreună cu următorul mesaj: Nu pot participa la premieră, dar mi-ar plăcea ...