Romania Sociala logo
Menu

Vrem dictatura unei birocrații sau o democrație a comunității cercetătorilor ?

autor:   14 April 2024  

Ministerul cercetării lucrează cu propriul său personal, dar, ca orice ministru,  are nevoie și de consultanți. Prin definiție consultanții nu iau decizii, ci consultă Ministrul în procesul lui de decizie. Consultații vin cu propria competență, nu reprezintă pe nimeni, ci doar pe ei înșiși; ei nu iau decizii, ci fac doar propuneri. 

Ministrul are consultanții săi personali. Dar are și ”comisii consultative”. Dar aici există o confuzie: în ce sens comisiile ministerului sunt comisii consultative ?

În realitate, comisiile Ministerului nu sunt consultative, ci în fapt decidente. Ministrul doar semnează ”propunerile” comisiilor. Niciun ministru nu are competența în toate domeniile ceretării științifice pentru a lua decizii asupra evalării institutelor de cercetare și a cercetătorilor. Comisiile cunoasc comunitatea și fac ”propuneri”, iar Ministrul ”semnează”. Nu știu dacă există cazuri în care Minstrul nu a semnat ”propunerile” comisiilor. Sau ar putea exista unele excepții.

Ministrul nu semnează ordinele de evaluare a institutelor și de promvore a cercetătorilor pentru că el ar avea un punct de vedere asupra propunerilor făcute de comisii, ci dor pentru că a delegat responsbiltiatea comisiilor, fiind sigur de corectitudinea propunerilor pentru că el a aprobat componența comisiilor și procedurile cu care aceste comisii lucrează. Deci de fapt comisiile nu consultă, ci decid.

Deci aceste comisii ”consultative” au de fapt o mare putere decizională. Este firesc să ne întrebăm pe cine reprezintă aceste comisii, cine le conferă o asemenea autoritate.

În mod normal, autoritatea comisiilor Ministerului este bazată pe faptul că ele reprezintă comunitatea cerctătorilor. Relația comisiilor cu comunitatea cercetătorilor este cheia sistemului democratic.

Cum se asigură reprezentativitatea comisiilor ?

 În primul rând, mecanismul de a produce propunerile de membri ai comisiilor. Comunitatea, prin difertie mecanisme, alege propunerile de membrii ai comisiilor.

În al doile rând, continua comunicare a comisiilor cu comunitatea cercetătorilor, transparența activității comisiilor.

În mod special, este problema cum se decid criteriile de evaluare a institutelor de cercetare și a cercetătorilor. Există două proceduri de elaborare a acestror criterii.

Procedura democratică: propunerile de crierii, pe care Ministrul urmează a le aproba, sunt elaborate printr-un proces democratic de către comunitate, comisiile având misiunea de a organiza acest proces democratic, nu de a decide ele însele.

Procedura de ”tip ONG”. Comisile nu sunt alese de comunitate (ne e clar cum vor fi alese) și odată ”alese” se comportă în consecință ca ONGuri independente: decid criteriile fără nicio consultare cu comunitatea, nu informează comunitatea de procedurile și rezultatele activității lor.  

Proiectul actual al Legii nu clarifică puncte imortante  care s-au dovedit a fi sursa multor nemulțumiri.

În consecință, am propus Senatului următoarele propuneri de completare a legii.

 Stimată Doamnă Președinte a Senatului

Vă felicit pentru inițiativa de a supune unei discuții publice acest proiect de lege.

Permiteți-mi să fac câteva propuneri pentru îmbunătățirea Legii.

Cu sinceră stimă,

Academician Cătălin Zamfir

Director, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română

Proiectul de lege este bun.

El trebuie însă completat cu câteva precizări pentru a se evita situațiile disfuncționale/conflictuale ale perioadei anterioare.

Este vorba de organismele consultative la nivel național. Aceste organisme reprezintă mecanismul fundamental al legăturii dintre Minister și comunitatea științifică. Ele sunt un element esențial al democrației comunității științifice.

Constatăm că în perioada anterioară s-a produs o ruptură între aceste organisme consultative ale Ministerului și comunitatea științifică. În unele domenii această ruptură a fost evidentă: sociologia de exemplu, dar și în alte domenii. Apare riscul instaurării unei noi dictaturi a birocrației care nu este controlată nici de Minister și nici de comunitatea științifică.

Pentru a se evita această situație, este absolut necesar ca în lege să se includă câteva precizări.

  • Cine face propuneri pentru componența acestor comisii. Legea nu stabilește cine și cum se formulează propunerile pentru Ministru. 

PROPUNERE: ”Propunerile cu membrii acestor comisii sunt făcute de instituțiile de cercetare științifică: Academiile…, institutele importante de cercetare.”

  • Structura comisiilor: În perioada anterioară, structura unor comisii a fost cu totul nereprezentativă.

PROPUNERE: Comisiile trebuie să asigure ca instituțiile de cercetare să fie reprezentate adecvat. De exemplu, Academia să aibă 3-4 membrii în fiecare comisie.

  • Criteriile de evaluare a institutelor și cercetătorilor.

PROPUNERE: ”Comisiile de specialitate vor face propuneri de criterii de evaluare a institutelor și cercetătorilor pe baza consultării cu institutele de cercetare științifică. Înainte ca aceste propuneri să fie supuse aprobării Ministrului, ele sunt supuse unei discuții publice în comunitatea cercetătorilor. ”



Facebook

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

Septimiu Chelcea, Flash-uri psihosociologice, București, Editura Pro Universitaria, 2024

Nu am inventat roata, dar m-am străduit să nivelez drumul. Am adunat în acest volum gândurile răzlețite de-a lungul timpului în revistele la care am colaborat și în unele din cărțile pe care le-am publicat. Sunt gânduri, flash-uri, izvorâte din observațiile cotidiene, filtrate de lecturile mele. Unele dintre ele poartă amprenta timpului, ...