Romania Sociala logo
Menu

1 iunie: cât de bolnavi suntem de COVID-19 și ce șanse avem în următoarele săptămâni?

autor:   1 June 2020  

Cătălin Zamfir

Cei mai mulți specialiștii s-au reținut să formuleze în spațiul public ipoteze asupra dinamicii COVID-19. Efectul: spațiul public este dominat de confuzie; unde suntem și ce se va întâmpla în viitorul imediat ?

Acum câteva zile a circulat o formulare îngrijorătoare: „criza medicală va mai dura încă aproximativ 6 luni, până la descoperirea unui vaccin sau tratament care să asigure vindecarea sigură de COVID-19”. Estimarea ne înspăimântă: descoperireaea și punerea în funcție publică a unui vaccint sau tratament va avea loc de abia anul viitor. Și asta în cel mai bun caz. Deci urmează cel puțin alte 6 luni de creștere. Dar dacă nu vom avea asemenea descoperiri, boala va continua creșterea ei „naturală” până va cuprinde 60-70% din populație.

Datele arată însă complet altfel. Nu avem încă un vaccin sau tratament, dar în întreaga Europă creșterea s-a încetinit rapid, tinzând spre zero. Și România se află într-un proces de scădere continuă a îmbolnăvirii cu COVID-19.    

În România Socială (30 aprilie) am avansat ipoteza că 29 aprilie a fost vârful epidemiei, 30 aprilie fiind prima zi de descreștere a îmbolnăvirii. O ipoteză surprinzătoare, deși bazată pe un calcul utilizând seriile oficiale de date dar și, desigur, pe o intuiție foarte riscantă. Am avut emoții de a o publica. Sunt sociolog, nu specialist în acest domeniu.

Azi, 1 iunie, avem date care confirmă estimarea făcută în 30 aprilie. Față de vârful de 7 730 în 29 aprilie, în luna mai, nivelul îmbolnăviri active scade continuu, ajungând astăzi, 1 iunie, la 4 739.

Am ales ca indicatorul cel mai relevant îmbolnăvirea activă. Îmbolnăvirea este în creștere, dar o parte din îmbolnăvirile trecute sunt reduse prin însănătoșire, dar  și, regretabil, prin decese. Rămâne în fiecare zi îmbolnăvirea activă. Scăderea volumului boli active diminuează probabilitatea noilor îmbolnăviri.

Numărul de boli active COVID-19: numărul de îmbolnăviri active, în mii, în fiecare zi



Facebook

Apariții editoriale: Irina Nastasă-Matei, Zoltán Rostás (coord.) (2020) Rediscovering Eastern-European Universities

Ne face plăcere să anunțăm apariția în toamna anului 2020 a volumelor Dimitrie Gusti, Bibliografia receptării, coordonat de Zoltán Rostás, Editura Universității din București, 2020 (493 pagin) și Rediscovering Eastern-European Universities. Perpectives from the interwar period, co-coordonat de Irina Nastasă-Matei și Zoltan Rostas, Editura ProUniversitaria, 2020 (278 pagini). Volumul Rediscovering Eastern-European Universities. ...

Starea socială a României: tranziție și post-tranziție

Am fost solicitat să particip la Volumul IX al Istoriei României al Academiei Române cu două capitole: Starea socială a României în perioada socialistă și Starea socială a României în tranziție și post-tranziție. Despre perioada de după 1989 s-a scris mult, dar analize globale sunt foarte rare. E o perioadă foarte ...

Apariție editorială: Septimiu Chelcea – OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare

Ne face plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare, apărută la Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion C. Brătianu” (București, 2020, 424 de pagini). Cartea include două părți. În prima parte este analizată opinia publică. Cele cinci capitole (Opinia publică: o perspectivă ...

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească, Asociația Română de Sociologie, Expert Projects, Iași. Revista a fost înfiinţată în 1936 de reputatul sociolog român Dimitrie Gusti, membru al Academiei Române din anul 1919 și președinte al Academiei Române (1944-1946). Revista a fost desfiinţată în 1946 de regimul comunist ...

Sociologia românească și sociologia occidentală

România s-a gândit mereu pe sine ca o parte a societății occidentale. România, o societate occidentală, dar în curs de dezvoltare, de lichidare a decalajul față de modelul occidental. Această viziune se regăsește, însă doar parțial, și în relația sociologiei românești cu sociologia occidentală. Cu un decalaj doar de câteva decenii, ...

O boală veche : filoxenia

În urmă cu peste un secol și jumătate, gazetarul Mihai Eminescu, umilit peste măsură de temenelele autorităților românești din Acel timp, față de un Occident care suferea de complexe de superioritate (glazurate de megalomanie egolatră) cu nimic diferite de cele de astăzi, făcând un succint examen al etiologiei lipsei de ...

Interviu cu Iuliana Precupețu, coordonatoarea proiectului AMASE finanțat de Norway Grants și UEFISCDI

Iuliana Precupețu, cercetător științific I în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, este coordonatoarea proiectului  AMASE A multidimensional approach to social exclusion in later life – health consequences for ageing populations finanțat de Norway Grants și UEFISCDI pentru perioada 1.09.2020–31.08.2023. Buna ziua si felicitări pentru câștigarea proiectului! Cum ...

Opțiuni politice în fața alegerilor din decembrie

Urmează, posibil, alegerile. Cum se prezintă partidele, ce propun ele electoratului ? La ce ne așteptăm noi, alegătorii ? România e de mult timp în criză. Sistemul nostru politic se confruntă acum, înainte de alegeri, cu o criză medicală care pare a sintetiza fondul profund al crizei României din ultima perioadă. ...