Romania Sociala logo
Menu

DRUMUL DE LA CEL MAI MARE ZID CĂTRE O MASĂ MAI LUNGĂ

autor:   28 July 2026  

Autori: Daniel Nițoi[1], Zun Chu Eain[2]


[1] Cercetător Științific III, Institutul de Cercetare a Calității ViețiiAcademia Română, București, România, email: daniel.nitoi@iccv.ro, ORCID ID 0009-0007-1306-7932.

[2] Specialist în drept internațional, Director Adjunct, Ministerul Dezvoltării Digitale și Comunicațiilor, Republica Uniunea Myanmar, e-mail: 108993chu@gmail.com

Ultimii ani sunt presărați de evenimente pe care umanitatea nu credea că le va mai retrăi niciodată. Nimeni nu se gândea că în secolul XXI, cu atâtea posibilități medicale, cu atâta inteligență artificială în jurul nostru, cu atâtea descoperiri lumea va putea fi răpusă de o răceală. Deasemenea, retragerea trupelor americane din Afghanistan în 2021 părea că oferă lumii speranța uitării ideii de război. Cu toate acestea, ultimii ani sunt plini de boală, de  război, de crize politice, de crize umane și, ceea ce trebuia de fapt să ne aducă rezolvarea problemelor, de crize tehnologice și economice. În fața tuturor acestor provocări și în situația în care societatea este la un nivel de educație pe care nu l-a avut niciodată, oamenii de știință privesc îngrijorați și cred din în ce în ce mai acut că lumea se îndreaptă către o direcție greșită și că este nevoie de o nouă paradigmă a unei schimbări sociale proiectate (Zamfir, 2023:6) pentru că lumea pare că se îndreaptă către sfârșitul capitalismului (Mason, 2020), dar fără o direcție anume. Unii cer implicarea activă a elitelor intelectuale (Huther, 2007). Alții trag un semnal de alarmă asupra transformării rolului omului care încearcă cu orice preț să devină altceva. Oamenii încearcă cu orice preț să să se transforme din creație în creatori și stăpâni, în zei nemuritori (Harari, 2017,2018).

În ciuda tuturor acestor îngrijorări, fiecare țară ignoră pericolele iminente și își vede propriul interes mânate, mai mult sau mai puțin, de bună credință; în funcție de cultură, poziție geo-politică, posibilități materiale, dar și de capacitatea intelectuală a celor care conduc și a intereselor umane a elitelor politice conducătoare, deseori meschine.  Subiecte precum Brexitul, haosul de la Casa Albă în care implicarea se concentrează pe lucruri efectiv banale precum anularea unui cartonaș roșu la un meci de fotbal, războaie alimentate fără cauză și scop, lupta pentru stăpânirea resurselor (dar cu un consum imens de resurse datorate războaielor duse), criza semiconductorilor datorată big data și dezvoltarea inteligenței artificiale ș.a.m.d. permit țărilor asiatice să privească imaginea de ansamblu. Și astfel să acționeze în consecință pentru dezvoltarea unor noi oportunități de dezvoltare economică bazate pe rețele vechi de mii de ani, rețele care cândva au redat omenirii ceea ce cunoaștem astăzi a fi „Drumul Mătăsii”.

Așadar, în timp ce America și Europa își consumă energia în detalii obscure, birocratizare excesivă și probleme de corupție parcă voit interminabile, China se concentrează pe unificarea țărilor asiatice și găsirea unor căi de colaborare mai eficace, soluții reciproc avantajoase pe termen lung. La această strategie îndemna și Primul Ministru Canadian, Mark Carney cu prilejul întâlnirilor de la Davos din 2026:  În ultimele două decenii, o serie de crize financiare, sanitare, energetice și geopolitice au scos la iveală riscurile unei integrări globale extreme. (…) O lume a fortărețelor va fi mai săracă, mai fragilă și mai puțin sustenabilă. (…) Investițiile colective în reziliență sunt mai puțin costisitoare decât construirea, de către fiecare stat în parte, a propriei fortărețe. Cu alte cuvinte îndeamnă țările mai puțin dezvoltate și care nu pot avea un cuvânt de spus în fața marilor puteri să se unească și să construiască împreună o nouă lume mai bună, mai sustenabilă care să rupă de fapt lanțul dependenței economice de marile puteri. Însă acest lucru este greu de realizat, iar cel mai bun exemplu din ultimii ani este Rusia care a impus „țărilor neprietenoase” în primăvara anului 2022 să plătească gazele naturale în ruble, forțând cumpărătorii să schimbe valutele forte direct pe Bursa de la Moscova pentru a susține moneda națională. Această măsură a atras  repercursiuni cu  dezechilibre economice uriașe resimțite de către întreaga lume. Sigur, aceste fapte s-au întâmplat și datorită poziției pe care Rusia o are astăzi în legătură cu politica externă, a războiului declanșat în Ukraina, a izolării sale de către Uniunea Europeană ș.a.m.d.

Ceea ce ne interesează însă, este că acest exemplu ne arată că și marile puteri nu se pot detașa de alte mari puteri. Astăzi țările sunt interdependente și trebuie să înțelegem acest lucru pentru că, în final, nu politica are de suferit, nu ambițiile elitelor politice, ci omul de rând care speră ca reprezentanții lor să ia deciziile cele mai bune pentru un trai mai bun, pentru un țel comun de creștere a bunăstării universale. Dar, în timp ce lumea occidentală abia începe să deschidă ochii către înțelegerea că umanitatea trebuie să progreseze împreună, Asia pare că funcționează diferit, nestingherită, după înțelepciunea străveche.

În toamna anului 2013, în Kazahstan și în Indonezia, președintele Chinez, Xi Jinping, propunea construirea unei Centuri Economice a Drumului Mătăsii și a Drumului Maritim al Mătăsii al secolului XXI pe care le-a numit Inițiativa Centura și drumul (Belt and Road Initiative – BRI). Un proiect pe care cu siguranță țările din vest l-au privit ca fiind irealizabil și în continuare mulți autori de economie politică îl văd ca pe unul falimentar sau utopic. Chiar Banca Mondială trage destule semnale de alarmă asupra acestui subiect. Însă el funcționează nestingherit și produce ceea ce celelalte țări dezvoltate nu reușesc să producă dincolo de toate aspectele economice. Anume, punți de legătură între țări, generații și diferite culturi reînviind practic vechile rute ale mătăsii. Rute care în trecut au condus lumea către o dezvoltare și un schimb comercial și cultural fără precedent în istorie. Iar China vrea astăzi să dovedească din nou că se poate, în ciuda tuturor semnalelor de alarmă ale economiștilor. Deși ne-a dovedit în repetate rânduri că se poate, în istoria recentă nu putem ignora faptul că miracolul economic al Chinei, începând cu anii ‘80, oferă lecții importante despre cum se întrepătrund politica, investițiile în infrastructură și reducerea sărăciei (Frankopan, 2021:72).

Astfel de inițiative precum BRI au mai fost propuse în trecut, mai ales de către  diplomații și liderii americani, dar aceștia au pus accent mai mult pe legăturile comerciale și puneau un accent mai degrabă bazat pe speranță ci nu pe obiective sau propuneri concrete. Iar lucrul esențial pe care ceilalți l-au pierdut din vedere este tocmai cel pe care președintele Xi Jinping l-a și promovat, acela al relației interumane și a prieteniei care să treacă dincolo de o simplă prietenie de curtuoazie ci să se realizeze relații care să reziste în orice condiții (Frankopan, 2018:668). Iată câteva gânduri extrase din discursul din 2017 de la Forumul pentru Cooperare Internațională Centura și Drumul:

„Întinzându-se pe mii de kilometri și de-a lungul a mii de ani, vechile rute ale mătăsii întruchipează spiritul păcii și al cooperării, al deschiderii și incluziunii, al învățării reciproce și al beneficiului reciproc. (…) Generație după generație, călătorii Drumului Mătăsii au construit o punte pentru pace și cooperare între Est și Vest. Aceste rute au permis oamenilor din civilizații, religii și rase diferite să interacționeze și să se accepte reciproc cu o minte deschisă. Pe parcursul acestor schimburi, ei au cultivat un spirit al respectului reciproc și s-au angajat într-un efort comun pentru atingerea prosperității. (…) Această parte a istoriei arată că civilizația prosperă prin deschidere, iar națiunile înfloresc prin schimburi. (…) Vechile rute ale mătăsii nu au fost doar căi comerciale, ci au favorizat și circulația cunoașterii. (…) Istoria este cel mai bun profesor al nostru. Gloria vechilor rute ale mătăsii demonstrează că distanța geografică nu este un obstacol de netrecut. Dacă facem primul pas curajos unul către celălalt, putem porni pe un drum care conduce către prietenie, dezvoltare comună, pace, armonie și un viitor mai bun. (…)În promovarea Inițiativei Belt and Road trebuie să ne asigurăm că, în relațiile dintre civilizații diferite, Schimbul va lua locul înstrăinării dintre țări. Cunoașterea reciprocă va înlocui conflictul, iar coexistența va lua locul sentimentului de superioritate. Acest lucru va consolida înțelegerea reciprocă, respectul reciproc și încrederea reciprocă între diferite țări.”  

(Xi Jinping, Beijing, 2017 – Opening ceremony of the Belt and Road Forum for International Cooperation)

Oricât nu ne-am cunoaște istoria trebuie să recunoaștem că odată cu mătasea începe civilizația. Ea marchează o formă anticipativă a capitalismului. Mătasea devine prima monedă convertibilă dintre Est și Vest. Unicul echivalent al aurului; odată cu apariția mătăsii, aurul încetează să mai fie singura podoabă a celor avuți. Mătasea este cel mai vechi exemplu al evoluției continue a existenței omenești: Moda. (…). Mătasea este cea mai bună premisă pentru apariția rutelor comerciale Est/Vest încă din epoca antică foarte veche. Sistemul capitalist s-a dezvoltat atunci pentru prima oară de la sine și s-a impus (…) În concluzie, Mătasea a condus la apariția celei mai pașnice activități umane: comerțul mondial ce lega popoarele și țările între ele. (Uhlig 2018:20-22)

Dincolo de criticile aduse asupra investițiilor din acest proiect care par în ochii analiștilor economici a fi păguboase, China își vede nestingherită de treabă și continuă să întărească relațiile ajutând în stânga și în dreapta prin proiecte toate țările din est și nu numai. Întărește ideea de împrietenire și de dezvoltare împreună a societății. Pare utopic, pare irealizabil ori păgubos. Dar până la proba contrarie, din 2013, promisiunea președintelui Xi Jinping pare neschimbată și pragmatică cu rezultate ale unor investiții de zeci de miliarde de dolari. „Nostalgia nu este o strategie.” Spunea Mark Carney la Davos în 2026. Însă cunoașterea istoriei nu trebuie să fie privită ca o nostalgie ci ca pe o cale a înțelepciunii de a evita greșelile trecutului și a prelua tot ceea ce a fost mai bun cu scopul de a progresa. Iar dezvoltarea rutelor dovedite a fi benefice întregii umanități par în ochii președintelui chinez soluția către cea mai plauzibilă și realizabilă cale de progres. Prin acest proiect se crează punți de legătură reale și benefice între culturi și civilizații diferite. Acest fapt a fost dovedit istoric ca fiind cel mai cunoscut pretext al evoluției mondiale având în centrul său comerțul. Studierea Drumurilor Mătăsii a arătat că popoarele de rase diferite, cu credințe și bagaje culturale diferite, sunt perfect capabile să trăiască împreună în pace și să se dezvolte împreună. (Frankopan, 2021:68) Iar tocmai aceste aspecte încearcă să sublinieze președintele chinez: promovarea prieteniei între popoare și crearea unui viitor mai bun. De fapt, sintagma Drumurile Mătăsii este utilizată pentru a descrie modul în care popoare, culturi și continente și‑au întrețesut destinele. (Frankopan, 2021:12) Este o metaforă a unei noi lumi bazate pe fundamentul celei vechi care a propulsat omenirea către un viitor mai bun. 6 septembrie 2013 nu a însemnat doar o simplă vizită la Astana și un simplu discurs, ci a însemnat o promisiune urmată imediat de fapte concrete, finanțate, adică pregătirea proiectului „O centură, un drum”. Astăzi peste 80 de țări fac parte din acest program. Anvergura și ambițiile BRI (Belt and Road Initiative) au fost clar prezentate publicului în cadrul forumului organizat la Beijing, în mai 2017.  Așadar, deciziile importante nu se mai iau la Paris, Londra, Berlin ori Roma — așa cum se întâmpla în urmă cu o sută de ani —, ci la Beijing, Moscova, Teheran, Riyādh, New Delhi, Islamabad, Kabul și în zonele stăpânite de talibani în Afganistan, la Ankara, Damasc și Ierusalim. Trecutul lumii a fost modelat de ceea ce se întâmpla de‑a lungul Drumurilor Mătăsii; la fel se va întâmpla și în viitor. (Frankopan, 2021:14) De‑a lungul și de‑a latul Asiei, acestea sunt vremuri ale speranței. Statele din regiune dau semnale clare că încearcă să își întărească colaborarea și să‑și unească interesele, lăsând totodată în urmă vechile dispute. După cum vom vedea, numeroase inițiative, organizații și forumuri apărute în ultimii ani își propun să încurajeze colaborarea, cooperarea și dezbaterile și pledează pentru solidaritate și un viitor comun. (Frankopan, 2021:16) și pentru asta a pledat și primul ministru canadian.

Trăim deja în secolul asiatic: o epocă în care deplasarea produsului intern brut (PIB) la nivel global, dinspre economiile dezvoltate ale Vestului către cele ale Estului, are loc la o scară și cu o viteză uluitoare. Potrivit unor specialiști, se anticipează că, până la sfârșitul lui 2050, venitul pe cap de locuitor din Asia ar putea crește de șase ori, în termenii parității puterii de cumpărare (PPC), ceea ce înseamnă că alte trei miliarde de asiatici vor atinge statutul de persoane bogate conform normelor actuale. Prin creșterea de aproape două ori a contribuției sale la PIB‑ul mondial, atingând 52%, așa cum susțin autorii unui recent raport, „Asia își va recâștiga poziția de dominație economică pe care o deținea cu vreo 300 de ani în urmă, înainte de Revoluția Industrială. (…) În mod similar, raportul respectiv arată că se inversează situația de până acum, iar lumea se întoarce la timpurile de dinaintea ascensiunii Occidentului. (Ibidem)

Un exemplu concret al acestui demers al președintelui chinez este ceea ce se numește CIFAL – Shanghai. Adică un centru internațional de formare profesională și de consultanță, cercetare, comunicare și formare în domeniul economiei globale și informatizării. Acest centru este co-fondat de Institutul Națiunilor Unite pentru Formare și Cercetare (UNITAR) și Biroul Regional de Cooperare pentru Informații Urbane (RCOCI) și funcționează cu aprobarea Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze. Acest centru își dorește colaborarea internațională și cooperare multilaterală ce oferă managerilor guvernamentali oportunități de învățare sistemică  în domenii cheie și un schimb reciproc de cunoștințe. Iar aceste cunoștințe nu sunt unele uzuale și oferă perspectiva unor aprofundări asupra tuturor domeniilor de vârf, inclusiv noile provocări ale umanității: inteligența artificială, big data și securitate cibernetică. CIFAL Shanghai își dorește o cooperare extinsă cu agențiile Națiunilor Unite cu scopul implementării proiectelor, schimburilor tehnice și formării personalului având un portofoliu solid cu proiecte finalizate de cercetare și consultanță. Vorbim deja de 11 sesiuni ale „Forumurilor de Informatizare Urbană Asia-Pacific” și „Forumurilor Globale de Informatizare Urbană” și 6 sesiuni ale „Forumului Global pentru Dezvoltarea CEO”. Au organizat peste 100 de seminarii privind tehnologia informației atât la nivel național cât și internațional. A organizat 131 de programe China-Aid. Formarea profesională a fost oferită pentru 3578 de oficiali guvernamentali, cercetători, experți și profesioniști tehnici din 138 de țări și regiuni din Asia, Africa, Europa, America de Sud, Caraibe și Pacificul de Sud. Cu toate aceste realizări, componența funcțional administrativă este destul de modestă însumând doar 7 oameni care se ocupă de toate aceste programe, și anume: Mr. WANG Genxiang – Director of CIFAL Shanghai, Mr. WU Yugang – Executive Director of CIFAL Shanghai, Ms. WANG Kemin – Deputy Director, Ms. Echo WANG – Department Director, Ms. Jeena CHEN -Department Assistant, Mr. Shawn LIU – Department Assistant și Ms. Iris WANG – Department Assistant. Ei sunt oamenii responsabili ai realizărilor specificate anterior, cel mai probabil și cu ajutorul altora pe care nu îi regăsim în mod oficial în structura de conducere.

Absolvenții programului „Data Security Management and Protection for Belt and Road Countries – 09-22 Iunie 2026

Personal am avut oportunitatea de a participa la un trainning despre „Data Security Management and Protection for Belt and Road Countries” în perioada 09-22 Iunie 2026 în cadrul acestui centru de formare profesională, de cercetare și cooperare. Țările care au participat la acest trainning au fost: Armenia, Iraq, Myanmar, Mozambique, Egipt, Grenada, Africa de Sud și România. Fiecare țară fiind reprezentată de către cel puțin un specialist din domenii conexe securității cibernetice și a securității datelor ori a dreptului internațional.

O Sală de pregătire la China Electronics Corporation (CEC) Cybersecurity Center

Printre cursurile de care am beneficiat cu toții au fost:

  • China în Brief  – Lecture Mr. Huang Qian – CEO of Shanghai Huangjia Historical Culture Co., Ltd.
  • Cyber Security Laws, Regulations and Compliance – Mr. Jason Song – Director of Cybersecurity and Data Protection Practice KPMG China
  • Cross-Border Data Flow Management and Security Assessement. Balancing Innovation and Data Protection in Today‘s Digital Landscape – Mr. Jason Song – Director of Cybersecurity and Data Protection Practice KPMG China
  • Understanding the Global Security Initiative – Mr. Zhou Zhanggui – Senior Research Fellow, Zhejiang University
  • Data Security in Practice. Awareness & technology guard data security – Mr Wang Wenjun – Senior Engineer, IDSS, Shanghai
  • Initial Understanding of Artificial Intelligence Security and Safety – Ms. Wang Kemin – Deputy Director of CIFAL Shanghai , Ashley Ruan
  • Cyber and Data Security Governance, Operations and Maintenance – Mr. CHEN Jun, Senior Engineer, IDSS, Shanghai
  • General Secretary Xi Jinping’s Important Expositions on the Opening-up and Development of Pudong – Prof. WENG Wenyan, Professor, China Executive Leadership Academy Pudong
  • Cybersecurity Threat Intelligence and Analysis – Mr. WANG Juncheng, Senior Engineer, Anhui Mobile (China Mobile Anhui) Jianghuai Innovation Research Institute
  • Data Security Lifecycle Management Framework & Security Protection System for Data Element Circulation – Ms. Xu Nuan, Senior Engineer, Anhui Mobile (China Mobile Anhui) Jianghuai Innovation Research Institute
  • National Cybersecurity Development & Empowering Critical Infrastructure Protection with AI – Mr. GUO Chao, Deputy General Manager of Sales Support Department, CEC
  • From Chaos to Control – Matering Data Securitu in AI Era – Julian Chen, GDPR, DPO and privacy management, CISSP, CISM

Participanții programului de trainning „Data Security Management and Protection for Belt and Road Countries – 09-22 Iunie 2026

Între cursuri au fost nenumărate vizite la companii care au ținut și ele diverse seminarii și dezbateri pe marginea securității datelor, big data, dezvoltarea și integrarea inteligenței artificiale ș.a.m.d. Printre aceste companii vizitate se numără:

  • Shanghai Development Center of Computer Software Technology – Mr. LI Chao, Senior Engineer;
  • Shanghai Cyber Security Industry Demonstration Park – Mr. LIU Bo, Deputy General Manager, Shanghai Changfeng Investment (Group) Co., Ltd.
  • Shanghai Guan An Information Technology Co., Ltd. (IDSS, Shanghai) – Mr. ZHANG Weigang, General Manager, Public Affairs Department;
  • Midu Information Technology Co., Ltd. – Mr. LIU Yidong, Chief Technology Officer;
  • Beijing Ande Hezhong Technology Co., Ltd. – Mr. SONG Chunling, General Manager;
  • China Electronics Corporation (CEC) Cybersecurity Center – Ms. LI Hui, Manager of the Training Department;
  • Beijing Zhongnong Futong Horticulture Co., Ltd – Mr. HE Xiaofan, General Manager.

Vizită la Marele Zid Chinezesc

Participanții programului de trainning „Data Security Management and Protection for Belt and Road Countries – 09-22 Iunie 2026

În afară de pregătiri și schimburi de experiențe grupul a avut parte și de o mulțime de experiențe culturale precum: vizită la Marele Zid Chinezesc, Croazieră de noapte pe râul Huangpu din Shanghai, vizite la Templul Raiului, Hiushui (Silk) Street – Beijing, Yu Garden, Locul primului Congres Național al Partidului Comunist din China, experiențe cu privire la Cultura Tradițională Chineză ș.a.m.d. Toate aceste vizite și schimburi de experiențe culturale nu au făcut altceva decât să întărească relația dintre participanți, să îi facă să se cunoască mai bine, să colaboreze împreună și să rămână prieteni în viitor.

Fortul 12 de pe Marele Zid Chinezesc,

alături de prietenii din Granada și Mozambique

În acest context oamenii s-au cunoscut, au colaborat în diverse proiecte de curs, au simulat atacuri cibernetice, au experimentat diverse programe ale instituțiilor vizitate, au schimbat idei, concepții, au legat prietenii, au învățat lucruri noi, au împărtășit gânduri comune de îngrijorare și au căutat împreună soluții lăsând canalele deschise către colaborări interstatale internaționale doborând barierele culturale și lingvistice. În concluzie, oamenii au realizat că împreună pot fi mai buni. Iar, vrem nu vrem, China prin inițiativa CIFAL Shanghai sub cupola Belt and Road Initiative a mijlocit această întâlnire prolifică. Una poate păguboasă economic pe termen scurt, însă productivă uman pe termen lung dezvoltând ceea ce astăzi putem numi a fi infrastructura umană. Un bun start care promovează dezvoltarea durabilă prin formare și învățământ, prin schimb reciproc de bune practici, prin crearea de rețele și parteneriate, prin cercetare aplicată și identificarea unor soluții inovatoare.

În cadrul acestui proiect s-au tratat provocările și problemele comune de securitate pe care noile tehnologii le creează. Iar toată lumea a subliniat la unison că toate acestea nu pot fi depășite decât lucrând împreună, inovând, cercetând, schimbând real idei și soluții. Provocările inteligenței artificiale nu privesc doar un stat izolat, ci are un impact profund asupra vieții globale, indiferent de cât de detașat sau izolat ți-ai dori să fi de tehnologie. Întreaga lume are nevoie de maturitate în abordarea noilor tehnologii, care ne pot împinge la dezastru dacă nu vor fi utilizate cu chibzuință. China are resurse și pare că vrea să le folosească matur și în beneficiul tuturor. Ne-a împins către această întâlnire care a dus la împrietenirea atâtor țări, sigur la un nivel poate mult prea mic care să conteze pe moment. Dar prin perseverență și continuitate a programului va reuși să construiască punți de legătură, rețele strategice de specialiști care în viitor pot colabora împreună și pot dezvolta prietenii de lungă durată și chiar colaborări fructuoase între țări care doar aparent nu depind una de cealaltă. Însă în esență, toți depindem unii de ceilalți pentru a găsi noi căi pentru a construi o lume mai bună, cu mai puține pericole și mai puține lipsuri. Întâlnirea noastră nu a fost despre China, ci a fost despre noi toți și de posibilitățile pe care le avem și soluțiile pe care le putem găsi împreună, toți cei aflați la această întâlnire. Sigur că putem spune că toate universitățile din Vest dezvoltă tineri și le oferă posibilități de dezvoltare pentru cercetare și inovare. Și știm atâtea burse oferite tinerilor inovatori. Dar ceea ce și-a pierdut Vestul este ceea ce China face astăzi, adună toți specialiștii din toate țările pentru a-și împărtăși experiențele, pentru a se cunoaște și recunoaște, pentru a lucra și dezvolta împreună. Și, nu în ultimul rând, de a crea prietenii dincolo de orice bariere culturale sau lingvistice care pot duce societatea viitorului către o dezvoltare sănătoasă și durabilă. Sigur că putem spune că experiența personală poate fi subiectivă și ne-a influențat detașarea, însă am încercat să fim cât se poate de obiectivi asupra celor întâmplate și să redăm faptele așa cum au fost ele luând în considerare unele dintre cele mai importante studii asupra ceea ce a însemnat și înseamnă astăzi țările asiatice și Drumul Mătăsii.

 În concluzie, credem că CIFAL Shanghai trebuie privit și promovat ca un centru regional de excelență dedicat formării și promovării dezvoltării durabile. El colaborează strâns cu ONU și alți parteneri pentru a atinge obiectivele globale. Din acest punct de vedere cred că el trebuie să fie replicat ca proiect în oricare țară, indiferent de nivelul de dezvoltare, indiferent de barierele culturale sau lingvistice. Pentru că atunci când oamenii vor lupta pentru un țel comun se va naște cea mai frumoasă formă de prietenie. Iar atunci când reușim să avem mai mult decât ne trebuie, să învățăm să construim mese mai lungi în care să încapă toată lumea, ci nu ziduri mai înalte. Simbolic, dar și faptic China are cel mai înald zid din lume. Rămâne de văzut dacă va reuși să construiască și cea mai lungă masă din lume care să reunească popoarele într-un crez comun de mai bine împreună în care să considerăm sfântă umanitatea din fiecare om (Morar, 2011).


Bibliografie:

Frankopan, Peter, 2021 Noile drumuri ale mătăsii, Prezentul și viitorul lumii, Trei,

Frankopan, Peter, 2019, Drumurile Mătăsii, O nouă istorie a lumii, Trei

Harari, Yuval Noah, 2017, Sapiens, Polirom

Harari, Yuval Noah, 2018, Homo Deus, Polirom

Harari, Yuval Noah, 2018, 21 de lecții pentru secolul XXI, Polirom

Mason, Paul, 2020, Postcapitalismul, Litera, București

Morar, Vasile, 2011, Morala elementară și provocările vieții, Paideia

Nițoi, Daniel, 2023, Teatrul și Criza lumii moderne, Pro Universitaria

Toffler, Alvin, The Third Wave

Toffler, Alvin, Future Shock

Uhlig, Helmut, 2018,  Drumul Mătăsii. Cultura universală antică între China și Roma, Saeculum I.O.

Webber, Max, 2013, Orașul, All

Xi, Jinping, 2017, The governance of China, Foreign Languages Press Co. Ltd

Zamfir, Cătălin, 2023, România în criză, Editura Academiei Române

Articole :

Full text of President Xi’s speech  at opening of Belt and Road forum

http://2017.beltandroadforum.org/english/n100/2018/0306/c25-1038.html

Discursul Primului Ministru Canadian la Davos 2026

https://www.pm.gc.ca/en/news/speeches/2026/01/20/principled-and-pragmatic-canadas-path-prime-minister-carney-addresses?utm_source=chatgpt.com

Rubla devine prima monedă în tranzacțiile din Rusia în luna Mai 2022

https://www.aa.com.tr/en/economy/russia-s-ruble-becomes-primary-currency-in-its-foreign-trade-in-may/3646278

Wilson, D., & Jonas, A. (2021). The people as infrastructure concept: appraisal and new directionsUrban Geography42(9), 1333–1340. https://doi.org/10.1080/02723638.2021.1931752



Facebook

O nouă apariție editorială la Springer: Sebastian Fitzek analizează rolul blockchainului în sistemele europene de sănătate

La Editura Springer a apărut volumul Blockchain as an Audit Layer in EU Healthcare. Trust, Governance, and Evidence Artifacts aligned with the GDPR, EHDS, and NIS2, semnat de Sebastian Fitzek, cercetător în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române. Lucrarea abordează una dintre provocările majore generate de digitalizarea ...

MASTERCLASS INTERNAȚIONAL „Empatie și Voluntariat – Valori creștine fundamentale în asistența socială”

În cadrul programului de mobilitate ERASMUS+, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București – Secția de Teologie Asistență Socială a organizat în data de 07.05.2026 masterclass-ul internațional intitulat „Empatie și Voluntariat–Valori creștine fundamentale în asistența socială”, desfășurat în Amfiteatrul „I.G. Coman” al Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din ...

Cum va fi viitorul? Problema timpului în sociologie

Problema timpului în științe. Unele științe nu au problema timpului global. Este cazul științelor „universaliste”, precum fizica sau chimia. În aceste științe se înregistrează o indiferență temporală atunci când faptele pe care încearcă să le explice sunt trecute, prezente sau viitoare. Temporalul nu are paradigme diferite. Temporalitatea e acceptată doar ...

Violență și fundamentalism în societatea contemporană – reflecții interdisciplinare în cadrul unei dezbateri internaționale organizate de Academia Română

La data de 4 mai 2026, Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei Române a găzduit dezbaterea internațională „Violență și fundamentalism în societatea contemporană”, eveniment care a reunit, într-un cadru interdisciplinar, cercetători și cadre universitare din România, Franța, Spania și Statele Unite ale Americii. Structurată pe o succesiune ...

Cercetarea și justiția în dialog: ICCV a găzduit Dezbaterea privind repararea prejudiciilor victimelor infracțiunilor și reutilizarea socială a bunurilor confiscate

București, 27 iulie 2026 – Cum poate statul să răspundă mai eficient nevoilor victimelor infracțiunilor? În ce măsură recuperarea produsului infracțiunii și reutilizarea socială a bunurilor confiscate pot contribui la consolidarea justiției sociale? Aceste întrebări au constituit punctul de plecare al Dezbaterii „Repararea prejudiciului produs victimelor prin infracțiuni săvârșite cu ...

Bridging Research & Education Systems: International Dialogue and Best Practices

Conferința internațională „Bridging Research & Education Systems: International Dialogue and Best Practices”, desfășurată pe 28 aprilie 2026 în sala de conferințe a Institutului de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) din cadrul Academiei Române, a reunit specialiști, cercetători și reprezentanți ai mediului academic din mai multe țări. Evenimentul a avut ca ...

Simpozionul Național „Violența ca fenomen social și intervenția asistenței sociale” – Ediția a II-a

Simpozionul național „Violența ca fenomen social și intervenția asistenței sociale”, desfășurat la Centrul Universitar Pitești în data de 14.05.2026, a reunit specialiști din domeniile asistenței sociale, teologiei, psihologiei, sociologiei, dreptului și administrației publice pentru a analiza fenomenul violenței dintr-o perspectivă interdisciplinară și pentru a identifica soluții concrete de prevenție și ...

Coexistență și conflict identitar în Europa de Sud-Est

Masă rotundă internațională, 27.04.2026 - Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română Conferința internațională „Coexistență și conflict identitar în Europa de Sud-Est”, organizată de Institutul de Cercetare a Calității Vieții din cadrul Academiei Române în data de 27 aprilie 2026, a reunit cercetători și specialiști din mai multe țări într-un ...