Masă rotundă internațională, 27.04.2026 – Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română

Conferința internațională „Coexistență și conflict identitar în Europa de Sud-Est”, organizată de Institutul de Cercetare a Calității Vieții din cadrul Academiei Române în data de 27 aprilie 2026, a reunit cercetători și specialiști din mai multe țări într-un dialog dedicat înțelegerii relațiilor interetnice și interreligioase dintr-o regiune marcată deopotrivă de tensiuni și de tradiții de coexistență.

Prima sesiune a fost moderată de Dr. Ervin Iusein, iar cea de-a doua sesiune de Dr. Daniel Nițulescu, ambii contribuind la menținerea coerenței discuțiilor și la stimularea dialogului dintre participanți.

Evenimentul internațional a fost deschis de Dr. Iulian Stănescu, directorul adjunct al Institutului de Cercetare a Calității Vieții (ICCV), care a propus încă de la început o schimbare de perspectivă asupra Europei de Sud-Est. Dincolo de imaginea frecvent asociată conflictului, acesta a subliniat că regiunea are și o istorie consistentă de conviețuire, schimb cultural și cooperare între comunități. Deși uneori fragile sau întrerupte, aceste forme de coexistență sunt reale și merită să fie înțelese și consolidate. În acest context, Uniunea Europeană a fost evocată nu doar ca un cadru instituțional, ci ca un proiect care oferă direcții pentru dezvoltare și pace, subliniind că „Pentru țările și comunitățile din Europa de Sud-Est, proiectul european rămâne profund legat de întrebările privind modul în care societățile pot trăi împreună, pot promova dezvoltarea și pot asigura pacea.”

Continuând această linie de reflecție, intervenția domnului Dr. Laurențiu Tănase a adus discuția la nivelul relațiilor umane directe. Pornind de la celebra formulare a lui Martin Luther King Jr. despre faptul că oamenii ajung să se teamă unii de alții pentru că nu se cunosc și nu comunică, acesta a subliniat că lipsa dialogului reprezintă una dintre cauzele profunde ale conflictului. În acest sens, conferința însăși a fost prezentată ca un exercițiu concret de apropiere între oameni provenind din contexte culturale și religioase diferite.

Prima sesiune a conferinței a aprofundat relația dintre identitate și coexistență, aducând în prim-plan exemple istorice și realități contemporane din spațiul balcanic. În acest cadru, intervenția domnului Dr. Zoran Ilievski a oferit una dintre cele mai articulate perspective asupra complexității identitare din regiune. Acesta a descris identitatea ca pe o construcție stratificată, asemănătoare unei structuri arhitecturale în care diferite epoci istorice, antică, bizantină, otomană și modernă se suprapun și coexistă.

Această moștenire se reflectă și astăzi în modul în care identitățile sunt trăite și negociate. Ilievski a evidențiat faptul că identitatea etnică și cea religioasă nu coincid întotdeauna, ceea ce generează atât complexitate, cât și oportunități pentru dialog.

Discuția a fost continuată de intervențiile celorlalți participanți din prima sesiune, care au completat această imagine complexă. Prof. Arben Sulejmani a adus în atenție identitatea bektashi și tensiunile dintre recunoaștere și contestare în cadrul pluralismului religios, în timp ce Assoc. Prof. Isa Erbaş a insistat asupra rolului dialogului intercultural și interreligios ca instrument esențial pentru gestionarea diferențelor.

Assoc. Prof. Genti Kruja a oferit un exemplu pozitiv, prezentând cazul Albaniei, unde coexistența religioasă funcționează ca un model de echilibru și cooperare, iar preotul paroh Viktor Stojchev, prin prezentarea „Those Around Me and I”, a adus în discuție relația dintre identitatea individuală și alteritate, subliniind modul în care raportarea la ceilalți contribuie la formarea propriei identități. Dimensiunea istorică a fost aprofundată de Dr. Daniel Nițulescu care a analizat relațiile dintre confesiuni în Transilvania secolului al XVII-lea, evidențiind forme de coexistență într-un context complex.

În încheierea sesiunii, Dr. Ervin Iusein a propus o reflecție asupra identității regionale în Europa de Sud-Est, integrând aceste exemple într-o perspectivă europeană mai largă.

Cea de-a doua sesiune a mutat accentul spre prezent și spre viitor, concentrându-se asupra cetățeniei europene și a modului în care identitățile sunt reconstruite într-un context marcat de mobilitate și interdependență. Domnul Aleksandar Dimoski a propus o abordare simbolică a dialogului, evocând figura Sfântului Nikodim ca punte între comunități și tradiții.

Domnul Gazmend Volina a subliniat importanța lecțiilor istorice, arătând că trecutul nu este doar o sursă de conflict, ci și un reper pentru construirea unui viitor comun, iar Dr. Avdi Smajljaj a adus în discuție cazul Kosovo, evidențiind rolul dialogului în transformarea conflictelor identitare în oportunități de cooperare, chiar și în contexte sensibile.

În încheiere, Dr. Ciprian Gheorghe-Luca a analizat tensiunea dintre recunoaștere și rivalitate în definirea identităților publice, subliniind dificultatea de a construi un echilibru între afirmarea identității și acceptarea celuilalt.

În ansamblu, conferința a evidențiat faptul că Europa de Sud-Est rămâne un spațiu al contrastelor. În același timp, a arătat că există resurse reale pentru construirea unui viitor comun, bazat pe comunicare, înțelegere și cooperare. Dialogul intercultural și interreligios, susținut de cercetare interdisciplinară și de politici adecvate, apare astfel nu doar ca o opțiune, ci ca o necesitate pentru stabilitatea și dezvoltarea regiunii.