Conferința internațională „Bridging Research & Education Systems: International Dialogue and Best Practices”, desfășurată pe 28 aprilie 2026 în sala de conferințe a Institutului de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) din cadrul Academiei Române, a reunit specialiști, cercetători și reprezentanți ai mediului academic din mai multe țări. Evenimentul a avut ca obiectiv principal explorarea relației dintre educație și cercetare, precum și identificarea unor soluții pentru adaptarea sistemelor academice la transformările economice, sociale și tehnologice contemporane.

Deschiderea conferinței a fost realizată de Dr. Iulian Stănescu, director adjunct al Institutului de Cercetare a Calității Vieții, care a prezentat contextul istoric al înființării institutului imediat după 1989, într-o perioadă marcată de tranziții profunde și de aspirația societății românești către o calitate mai bună a vieții și integrarea în spațiul occidental. De asemenea a subliniat rolul esențial al ICCV-ului în furnizarea de date și analize privind politicile sociale, contribuind la fundamentarea deciziilor publice și la dezbaterea asupra problemelor sociale majore. Totodată, a evidențiat capacitatea institutului de a se adapta provocărilor sistemice, inclusiv subfinanțarea și migrația specialiștilor, precum și importanța atragerii de finanțări prin proiecte naționale și europene. Un punct important al intervenției sale a fost necesitatea consolidării legăturilor dintre cercetare și mediul universitar, precum și rolul școlii doctorale în formarea noilor generații de cercetători.

În continuare, Corina Drăgan cercetator ICCV a evidențiat rolul Academiei Române ca instituție de excelență în cercetare și formare academică, subliniind contribuția acesteia la dezvoltarea științelor sociale și la susținerea performanței academice, a accentuat importanța școlii doctorale ca spațiu de formare riguroasă a cercetătorilor, precum și necesitatea adaptării continue a competențelor la cerințele unei societăți aflate în schimbare.

Prezentarea Corinei Maria Ciobanu a abordat problematica competențelor digitale în învățământul superior. Pornind de la un studiu realizat în rândul studenților, a evidențiat existența unor vulnerabilități semnificative precum nivelul redus de alfabetizare digitală și participarea limitată la programe internaționale. Ca răspuns, a fost dezvoltat un proiect educațional inovator, care include 10 cursuri digitale gratuite, adaptate cerințelor pieței muncii și realizate în colaborare cu angajatori. Inițiativa vizează reducerea decalajului dintre educație și mediul profesional și oferă studenților oportunități concrete de dezvoltare a competențelor.

Sašo Kocevski a adus în discuție experiența țărilor din Europa de Est în procesul de tranziție și transformare instituțională, subliniind provocările comune, dar și progresele realizate. Acesta a evidențiat importanța cooperării internaționale și a prezentat un proiect digital complex, dezvoltat în cadrul unei alianțe universitare europene. Platforma propusă integrează funcții precum gestionarea mobilităților academice, baze de date ale experților, biblioteci virtuale și instrumente de comunicare, utilizând inteligența artificială pentru a facilita colaborarea și formarea de consorții pentru proiecte europene.

În aceeași direcție a cooperării internaționale, Maria Potes Barbas a evidențiat rolul alianțelor universitare europene în dezvoltarea educației și cercetării. Aceasta a subliniat importanța conectivității între instituții, a schimbului de bune practici și a participării la evenimente academice, precum și provocările legate de finanțare și evaluarea performanței acestor alianțe. Mesajul său s-a adresat în special tinerilor, încurajându-i să fie activi sa iși asume riscuri și să valorifice oportunitățile oferite de mediul academic internațional.

Skaistė Menčevivienė a prezentat modelul sistemului de învățământ superior din Lituania, caracterizat prin existența universităților și a instituțiilor de științe aplicate, cu roluri complementare. Aceasta a subliniat orientarea practică a instituțiilor aplicate și rolul universităților în cercetare, precum și reformele în curs care vizează extinderea capacităților de cercetare și adaptarea la cerințele pieței muncii până în 2029.

În încheiere, Cătălin Drăgan a evidențiat importanța mobilităților internaționale și a învățării experiențiale în formarea studenților. De asemenea a prezentat programe inovatoare de tip micro-learning și mobilități academice, care permit studenților să lucreze pe probleme reale, în contexte internaționale, dobândind competențe practice recunoscute prin credite ECTS (European Credit Transfer and Accumulation System).

Conferința a demonstrat relevanța dialogului internațional și a colaborării interdisciplinare în construirea unui sistem educațional modern, flexibil și adaptat provocărilor viitorului, în care cercetarea, educația și piața muncii sunt tot mai interconectate.