Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției sociale a organizat pe data de 4.12.2025 a 21-a conferință internațională denumită ,,2025 edition: Socio-Economic Research for Agile Social Systems in a Changing World” în format hybrid – fizic și online. Participanții care au ales ales să prezinte fizic la conferință, au fost așteptați în București, la Hotel Capitol. Scopul conferinței a fost acela de a reuni cercetători, experți și practicieni din domeniul socio-economic pentru a crea un cadru de dialog și schimb de idei. Evenimentul și-a propus să valorifice rezultatele cercetărilor recente și să încurajeze colaborarea între specialiști care au abordat teme relevante pentru cele trei sesiuni ale conferinței: Capitalul uman pentru un viitor durabil; Viitorul Pilonului European al Drepturilor Sociale: lecții învățate și posibile domenii de îmbunătățire; Piața muncii, inegalitățile și tranzițiile structural.
Doamna Camelia Speranța Pîrciog, director general la Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale, a deschis evenimentul prezentând istoria și direcțiile viitoare de cercetare ale institutului, continuând prin a prezenta o lucrare intitulată ,,Crearea de locuri de muncă în era digitală și a tranziției demografice: direcții de politică pentru o piață a muncii inclusive în România” care îi are ca autori pe Camelia Speranța Pîrciog, Cristina Lincaru, Adriana Grigorescu.
În continuare, conferința a găzduit-o, ca invitat special, pe doamna Ilana Mushkin, o antreprenoare din Israel, a cărei muncă se axează pe dezvoltarea locurilor de muncă pentru persoanele cu nevoi speciale, cu ajutorul tehnologiei și a cărei prezentare a fost denumită „Explorarea potențialului impact social al tehnologiilor asistive bazate pe inteligență artificială asupra accesibilității, muncii și incluziunii”.
Conferința a continuat cu cele trei sesiuni paralele: 1. Capitalul uman pentru un viitor durabil, condusă de Ana-Maria Zamfir; 2. Viitorul Pilonului European al Drepturilor Sociale: lecții învățate și posibile domenii de îmbunătățire, condusă de Aniela Matei; 3. Piața muncii, inegalitățile și tranzițiile structural, condusă de Maria Denisa Vasilescu.
- Capitalul uman pentru un viitor durabil
Sesiunea a adus în prim-plan provocările privind dezvoltarea capitalului uman în contextul transformărilor tehnologice, demografice și economice. Prezentările au vizat impactul inteligenței artificiale asupra profesiilor și educației, inegalitățile regionale și digitale, determinanții angajării informale, riscurile și oportunitățile din economia informală, dar și tranzițiile din piața muncii influențate de competențele digitale. A fost subliniată importanța adaptabilității și dezvoltării competențelor ca element central pentru un viitor sustenabil.
- Viitorul Pilonului European al Drepturilor Sociale: lecții învățate și domenii de îmbunătățire
Sesiunea s-a concentrat pe o varietate de teme legate de vulnerabilitatea socială și de modul în care politicile europene pot răspunde nevoilor grupurilor aflate în dificultate. Discuțiile au vizat accesul la educație și servicii sociale pentru gospodăriile marginalizate, integrarea tinerilor care părăsesc sistemul de protecție, echilibrul dintre viața profesională și viața privată, îngrijirea pe termen lung, situația persoanelor fără adăpost, precum și problematica consumului de substanțe și a jocurilor de noroc, analizate în conexiune cu riscurile sociale și nevoia unor intervenții preventive. În ansamblu, prezentările au evidențiat atât progresele, cât și provocările persistente în implementarea Pilonului European al Drepturilor Sociale.
- Piața muncii, inegalitățile și tranzițiile structurale
Sesiunea a reunit prezentări care au abordat transformările pieței muncii în contextul migrației, digitalizării și schimbărilor demografice. Cercetătorii au discutat despre vulnerabilitățile lucrătorilor, condițiile de muncă în noile economii digitale, evoluțiile ocupaționale în regiunile europene, inegalitățile salariale și diferențele de acces la oportunități sociale și educaționale. Au fost analizate și impactul tranziției verzi, provocările legate de diversitate și incluziune, precum și riscurile generate de tehnologii emergente asupra securității și calității muncii.
În concluzie, conferința a reunit cercetători, practicieni și reprezentanți ai instituțiilor publice din țară și din străinătate, oferind un cadru valoros pentru schimbul de idei și rezultate de cercetare. Diversitatea temelor abordate și dialogul interdisciplinar au evidențiat atât complexitatea provocărilor sociale actuale, cât și necesitatea colaborării pentru dezvoltarea unor politici publice agile și adaptate unei lumi în schimbare.
