Romania Sociala logo
Menu

3 Noiembrie – Ziua europeană a egalității salariale

autor:   4 November 2016  

Avatar

Istoric

Conform statisticilor publicate de Comisia Europeană, femeile din Europa lucrează două luni „gratis” pe an, comparativ cu bărbații din Europa. Comisia Europeană a lansat la data de 5 martie 2011 (a se vedeaIP/11/255) Ziua Europeană a egalității salariale, în timp ce a doua Zi a egalității salariale a avut loc la 2 martie 2012 (a se vedeaIP/12/211), a treia la 28 februarie 2013 (IP/13/165), iar patra oară a fost celebrată la 28 februarie 2014.

Acest eveniment marchează, la nivelul Uniunii Europene, acea dată din noul an calendaristic de la care femeile vor fi plătite în mod real pentru munca depusă, la fel ca și bărbații. Concret, acest lucru înseamnă că femeile lucrează astăzi 59 de zile „gratis”, până când ajung la suma pe care o primesc bărbații.

Noutăți

Potrivit unui studiu recent, publicat cu ocazia Zilei europene a egalității salariale (3 noiembrie), înRomâniadiferența desalarizare orară brutădintre femei și bărbați este de 4,5%, în favoarea celor din urmă.Ea este de patru ori mai mică decât media europeană (16,7%), care favorizează și ea bărbații, valoarea maximă (28,1%) fiind înregistrată în Estonia. În ceea ce privește diferența anuală dintrecâștigurile globale brute, defalcate pe gen, incluzând muncile din gospodărie (cum ar fi întreruperea carierei pentru creșterea unui copil sau îngrijirea unei rude), România înregistrează o valoare în favoarea bărbaților de 26,9%, la o medie europeană de aceeași tendință de 39,8%.

În medie, dacă un bărbat european încetează să mai lucreze în data de 3 noiembrie, remunerația lui pentru acest an este egală cu cea a unei femei europene care continuă să lucreze până la 31 decembrie. Acest lucru nu este nici echitabil, nici sustenabil și sincer este inacceptabil. Angajatorii europeni trebuie să nu mai transmită mesajul că femeile merită două fișe de salariu mai puțin decât bărbații în fiecare an. […] Cu ocazia Zilei Europene a Egalității Salariale, luăm atitudine pentru a oferi femeilor și bărbaților aceleași oportunități pe piața forței de muncă. Aceeași remunerație pentru aceeași activitate la același loc de muncă nu constituie numai o valoare europeană fundamentală; competitivitatea noastră va depinde, de asemenea, de valorificarea deplină a talentelor femeilor, ceea ce ne va aduce beneficii tuturor”,au declarat prim-vicepreședinteleFrans Timmermansși comisarii europeniMarianne ThyssenșiVera Jourová.

Factorii ce contribuie la diferența de salarizare în România sunt:distribuția în sectoarele industriale(femeile lucrând în general în domenii care oferă o salarizare orară mai redusă la același nivel de calificare, cum ar fi educația, sănătatea, asistența socială),vârsta(cu efect pozitiv asupra salarizării orare, femeile având vârste mai reduse decât bărbații),timpul de lucru(femeile având mai des locuri de muncă cu normă parțială decât bărbații). De asemenea, diferența de salarizare este influențată și de faptul că anumite tipuri de activități cu salarii reduse (cum ar fi activitățile de curățenie sau îngrijire) se desfășoară în afara pieței muncii oficiale (o diferență mai redusă însemnând, de fapt, o rată de ocupare mai mică în rândul femeilor).

Pe ansamblul Uniunii, principalele dezavantaje cu care se confruntă femeile pe piața muncii includ: salarizare orară mai mică, program de lucru mai scurt în posturi remunerate și rate de angajare mai mici(de ex. când își întrerup cariera pentru creșterea unui copil sau îngrijirea unei rude). Printre factorii care contribuie la diferența de salarizare suntnumărul pozițiilor de conducere ocupate(managerii de top fiind în mod covârșitor bărbați și doar 4% femei),volumul de sarcini importante dar neplătite(cum ar fi creșterea copiilor sau îngrijirea rudelor, realizate în mod frecvent de femei – 26 ore/săpt. – comparativ cu bărbații – 9 ore/săpt.),participarea pe piața muncii(femeile întrerupându-și mai des cariera decât bărbații), segregarea din domeniul educației și ocupării (femeile fiind supra-reprezentate în domenii cu salarizare orară mai mică) și, nu în ultimul rând,discriminarea salarială(existentă în continuare, deși ilegală).

Context

În 2016, data de 3 noiembrie reprezintăZiua europeană a egalității salariale, adică data începând cu care femeile din Europa nu mai sunt plătite pentru munca depusă, din cauza diferenței de salarizare dintre sexe.

Sursa: Reprezentanța Comisiei Europene în România



Facebook

„Femei în noapte”. Lumea în care am intrat

Ieri am văzut un film serial, Women in Night. De regulă filmele mă relaxează și aproape le uit. Acesta a fost o excepție. M-a tulburat cum rar mi se întâmplă. La terminarea filmului m-am simțit bolnav. Fragmente ale filmului m-au obsedat toată noaptea.  O agenție olandeză: se aranja participarea unui grup ...

Avem o problemă: ce facem cu creșterea perioadei de viață?

Crizele creează probleme noi, dar și pune în centrul atenției problemele latente.   Eram puști și mă pasionau cărțile științifico-fantastice. Am citit o carte despre conflictul mașinilor cu oamenii. Stăteam sub un pom și în minte îmi compuneam și eu o poveste pe această temă. „Povestea” mea mi-o aduc aminte. O hală imensă ...

Sensibilitatea sociologică. În timp ce…

În stare de urgență sanitară (pandemia cu coronavirus obligă), focul actualității pune la încercare sensibilitatea sociologică. Sociologul încearcă să practice gîndirea vie și să descifreze jocul de umbră și lumină a «anormalității». Sau  poate a unei «noi normalități », care ar putea fi prelungită.  Ce se simte, ce se vede ...

COVID 19 și ce va fi după: Digitalizarea

Auzim tot mai des vehiculată sintagma „după COVID 19 lumea nu va mai arăta la fel ca înainte”. Este un adevăr incontestabil, care implică schimbări în bine, dar nu numai. Crizele provocă pagube umane sau/și materiale și aduc multă suferință pe diverse paliere ale vieții. Efortul de a găsi soluții ...

Să reînvățăm alfabetul empatiei

În plină euforie a globalizării cotată, deja, ca ”mișcare istorică ireversibilă” coronavirus a trimis la coșul de gunoi al prognozelor toate așteptările globaliștilor: o anonimă epidemie a evoluat, fulgerător, către stadiul de pandemie, sfidând vremelnicele alcătuiri ale limitelor de decizie ale tuturor autorităților de pe toate continentele! După cum se știe, Globalizarea, ca proiect, și-a propus ...

Drepturi și responsabilități în contextul pandemiei COVID-19

La data de 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a semnalat faptul că infecția cu virusul COVID-19, identificat pentru prima dată în decembrie 2019 la Wuhan - China, a atins nivelul unei pandemii. În ultimul deceniu, OMS a declarat stare de pandemie în alte cinci situații de urgență pentru sănătatea publică: „gripa porcină” ...

Recenzie: Vlad Ovidiu Cioacă, Viața cotidiană în România comunistă, Ed. Beladi & Sitech, Craiova, 2019

Prof.univ.dr. Stefan Buzărnescu; Asist.univ.dr. Liliana Gabriela Ilie Schimbarea de paradigmă ideologică din Decembrie 1989, dincolo de controversele inevitabile, a generat scrieri de factură impresionistă și continuă să genereze și astăzi, după trei decenii, scrieri de profiluri foarte deosebite: de la mărturii ale participanților nemijlociți la Eveniment, la pretinse analize ”obiective” ale ...

Profesiune de credință. Să stai acasă nu e chiar așa de rău!

Restez chez vous! Stay at home! State a casa! Quedata en casa!  Trăim timpuri excepționale. Neliniște, uimire, siderație. În situația asta de criză sanitară mondială,  produsă de pandemia cu coronavirus, ni se spune în toate limbile: Stați acasă. Asta pentru că  virusul se mișcă odată cu noi, și riscăm să-l infectăm ...