Romania Sociala logo
Menu

3 Noiembrie – Ziua europeană a egalității salariale

autor:   4 November 2016  

Avatar

Istoric

Conform statisticilor publicate de Comisia Europeană, femeile din Europa lucrează două luni „gratis” pe an, comparativ cu bărbații din Europa. Comisia Europeană a lansat la data de 5 martie 2011 (a se vedeaIP/11/255) Ziua Europeană a egalității salariale, în timp ce a doua Zi a egalității salariale a avut loc la 2 martie 2012 (a se vedeaIP/12/211), a treia la 28 februarie 2013 (IP/13/165), iar patra oară a fost celebrată la 28 februarie 2014.

Acest eveniment marchează, la nivelul Uniunii Europene, acea dată din noul an calendaristic de la care femeile vor fi plătite în mod real pentru munca depusă, la fel ca și bărbații. Concret, acest lucru înseamnă că femeile lucrează astăzi 59 de zile „gratis”, până când ajung la suma pe care o primesc bărbații.

Noutăți

Potrivit unui studiu recent, publicat cu ocazia Zilei europene a egalității salariale (3 noiembrie), înRomâniadiferența desalarizare orară brutădintre femei și bărbați este de 4,5%, în favoarea celor din urmă.Ea este de patru ori mai mică decât media europeană (16,7%), care favorizează și ea bărbații, valoarea maximă (28,1%) fiind înregistrată în Estonia. În ceea ce privește diferența anuală dintrecâștigurile globale brute, defalcate pe gen, incluzând muncile din gospodărie (cum ar fi întreruperea carierei pentru creșterea unui copil sau îngrijirea unei rude), România înregistrează o valoare în favoarea bărbaților de 26,9%, la o medie europeană de aceeași tendință de 39,8%.

În medie, dacă un bărbat european încetează să mai lucreze în data de 3 noiembrie, remunerația lui pentru acest an este egală cu cea a unei femei europene care continuă să lucreze până la 31 decembrie. Acest lucru nu este nici echitabil, nici sustenabil și sincer este inacceptabil. Angajatorii europeni trebuie să nu mai transmită mesajul că femeile merită două fișe de salariu mai puțin decât bărbații în fiecare an. […] Cu ocazia Zilei Europene a Egalității Salariale, luăm atitudine pentru a oferi femeilor și bărbaților aceleași oportunități pe piața forței de muncă. Aceeași remunerație pentru aceeași activitate la același loc de muncă nu constituie numai o valoare europeană fundamentală; competitivitatea noastră va depinde, de asemenea, de valorificarea deplină a talentelor femeilor, ceea ce ne va aduce beneficii tuturor”,au declarat prim-vicepreședinteleFrans Timmermansși comisarii europeniMarianne ThyssenșiVera Jourová.

Factorii ce contribuie la diferența de salarizare în România sunt:distribuția în sectoarele industriale(femeile lucrând în general în domenii care oferă o salarizare orară mai redusă la același nivel de calificare, cum ar fi educația, sănătatea, asistența socială),vârsta(cu efect pozitiv asupra salarizării orare, femeile având vârste mai reduse decât bărbații),timpul de lucru(femeile având mai des locuri de muncă cu normă parțială decât bărbații). De asemenea, diferența de salarizare este influențată și de faptul că anumite tipuri de activități cu salarii reduse (cum ar fi activitățile de curățenie sau îngrijire) se desfășoară în afara pieței muncii oficiale (o diferență mai redusă însemnând, de fapt, o rată de ocupare mai mică în rândul femeilor).

Pe ansamblul Uniunii, principalele dezavantaje cu care se confruntă femeile pe piața muncii includ: salarizare orară mai mică, program de lucru mai scurt în posturi remunerate și rate de angajare mai mici(de ex. când își întrerup cariera pentru creșterea unui copil sau îngrijirea unei rude). Printre factorii care contribuie la diferența de salarizare suntnumărul pozițiilor de conducere ocupate(managerii de top fiind în mod covârșitor bărbați și doar 4% femei),volumul de sarcini importante dar neplătite(cum ar fi creșterea copiilor sau îngrijirea rudelor, realizate în mod frecvent de femei – 26 ore/săpt. – comparativ cu bărbații – 9 ore/săpt.),participarea pe piața muncii(femeile întrerupându-și mai des cariera decât bărbații), segregarea din domeniul educației și ocupării (femeile fiind supra-reprezentate în domenii cu salarizare orară mai mică) și, nu în ultimul rând,discriminarea salarială(existentă în continuare, deși ilegală).

Context

În 2016, data de 3 noiembrie reprezintăZiua europeană a egalității salariale, adică data începând cu care femeile din Europa nu mai sunt plătite pentru munca depusă, din cauza diferenței de salarizare dintre sexe.

Sursa: Reprezentanța Comisiei Europene în România



Facebook

Apariții editoriale: Filip Alexandrescu – Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană

După cartea de autor „The Midas Touch: Theoretical Essays in Environmental Sociology”[1] (2016), Filip Alexandrescu revine cu a doua carte de autor intitulată „Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană”[2] (2020). Apărută în colecția de științe psiho-sociale a Editurii ProUniversitaria, volumul aduce o perspectivă nouă ...

O nenorocire nu vine niciodată singură

În condiţiile în care presa autohtonă şi străină popularizează în mod obsesiv şi semidoct doar efectele nocive ale actualei pandemii, liderii politici, liderii de opinie şi ziariştii din ţara noastră par să nu conştientizeze două riscuri „colaterale” care vor afecta în mod dramatic viitorul României. În primul rând, nivelul datoriei guvernamentale ...

Invitație la dezbatere

Stimați colegi, Se pregătește publicarea Vol. X al Istoriei României dedicat perioadei de după al doilea Război Mondial, coordonat de Prof. Vasile Pușcaș. Volumul este dedicat perioadei socialiste și perioadei „tranziției”. Am fost solicitat să elaborez capitolele dedicate proceselor sociale din această perioadă. Capitolele utilizează contribuțiile mai multor colegi din ICCV.   Cu acceptul domnului Vasile ...

Stânga și gândirea critică

Nu abordăm aici social democrația din țările nordice, ca stat protectionist reper. Nu abordăm nici statutul PSD, Partidului Social Democrat din Romania, asociat de opoziție cu ciuma roșie, printr-o tactică de discreditare politică radicală. Ne întrebăm care sunt noile idei de stânga? Ce forme ia gândirea critică a intelectualului din ...

Interviu cu câștigătorul premiului Academiei Române „Henry H. Stahl” în sociologie 2019

Interviu cu Adrian Majuru, căștigătorul premiului Academiei Române, „Henri H. Stahl” în sociologie, pentru cartea „Francisc Iosif Rainer. Biografia unui proiect de viață (1874-1944), 2018, Editura Oscar Print. SS: Bună dimineața și felicitări pentru premiu! Ce înseamnă acest premiu pentru cariera dvs.? A.M.: Înseamnă obligația de a construi pozitiv și mai ales ...

Romii: între ONG-uri și Uniunea Europeană

Ieri a explodat o problemă gravă: șeful unui important clan mafiot a fost asasinat. Îngrijorarea vine din reacția predictibilă: se anunță un adevărat război între grupurile mafiote. Mafioți din diaspora declară că se vor întoarce în România pentru a participa la războiul dintre clanuri. Cele mai multe clanuri sunt ale ...

Explozia reacțiilor complotiste în 2020

Care sunt cele mai răspândite teorii ale complotului ? O anchetă de opinie efectuată de IFOP, pentru Fundația Jean-Jaurès și Conspiracy Watch, în primăvara 2020 și editată de l'Observatoire du conspirationnisme et des théories du complot (site fondat în 2007 de Rudy Reichstadt), a revelat că 26% dintre francezi cred despre ...

Cuvinte noi Ce ne spun ele despre epocă?

Noi și vocabularul Limba este un organism viu care se reinventează în contact cu realitatea ; ea semnifică și interpretează lumea în care trăim. Este fascinant să descoperim într-un dicționar, cum fiecare cuvînt își are propria sa poveste; fiecare cuvânt are o istorie și o arheologie cu straturi suprapuse de sensuri. ...