Romania Sociala logo
Menu

3 Noiembrie – Ziua europeană a egalității salariale

autor:   4 November 2016  

Avatar

Istoric

Conform statisticilor publicate de Comisia Europeană, femeile din Europa lucrează două luni „gratis” pe an, comparativ cu bărbații din Europa. Comisia Europeană a lansat la data de 5 martie 2011 (a se vedeaIP/11/255) Ziua Europeană a egalității salariale, în timp ce a doua Zi a egalității salariale a avut loc la 2 martie 2012 (a se vedeaIP/12/211), a treia la 28 februarie 2013 (IP/13/165), iar patra oară a fost celebrată la 28 februarie 2014.

Acest eveniment marchează, la nivelul Uniunii Europene, acea dată din noul an calendaristic de la care femeile vor fi plătite în mod real pentru munca depusă, la fel ca și bărbații. Concret, acest lucru înseamnă că femeile lucrează astăzi 59 de zile „gratis”, până când ajung la suma pe care o primesc bărbații.

Noutăți

Potrivit unui studiu recent, publicat cu ocazia Zilei europene a egalității salariale (3 noiembrie), înRomâniadiferența desalarizare orară brutădintre femei și bărbați este de 4,5%, în favoarea celor din urmă.Ea este de patru ori mai mică decât media europeană (16,7%), care favorizează și ea bărbații, valoarea maximă (28,1%) fiind înregistrată în Estonia. În ceea ce privește diferența anuală dintrecâștigurile globale brute, defalcate pe gen, incluzând muncile din gospodărie (cum ar fi întreruperea carierei pentru creșterea unui copil sau îngrijirea unei rude), România înregistrează o valoare în favoarea bărbaților de 26,9%, la o medie europeană de aceeași tendință de 39,8%.

În medie, dacă un bărbat european încetează să mai lucreze în data de 3 noiembrie, remunerația lui pentru acest an este egală cu cea a unei femei europene care continuă să lucreze până la 31 decembrie. Acest lucru nu este nici echitabil, nici sustenabil și sincer este inacceptabil. Angajatorii europeni trebuie să nu mai transmită mesajul că femeile merită două fișe de salariu mai puțin decât bărbații în fiecare an. […] Cu ocazia Zilei Europene a Egalității Salariale, luăm atitudine pentru a oferi femeilor și bărbaților aceleași oportunități pe piața forței de muncă. Aceeași remunerație pentru aceeași activitate la același loc de muncă nu constituie numai o valoare europeană fundamentală; competitivitatea noastră va depinde, de asemenea, de valorificarea deplină a talentelor femeilor, ceea ce ne va aduce beneficii tuturor”,au declarat prim-vicepreședinteleFrans Timmermansși comisarii europeniMarianne ThyssenșiVera Jourová.

Factorii ce contribuie la diferența de salarizare în România sunt:distribuția în sectoarele industriale(femeile lucrând în general în domenii care oferă o salarizare orară mai redusă la același nivel de calificare, cum ar fi educația, sănătatea, asistența socială),vârsta(cu efect pozitiv asupra salarizării orare, femeile având vârste mai reduse decât bărbații),timpul de lucru(femeile având mai des locuri de muncă cu normă parțială decât bărbații). De asemenea, diferența de salarizare este influențată și de faptul că anumite tipuri de activități cu salarii reduse (cum ar fi activitățile de curățenie sau îngrijire) se desfășoară în afara pieței muncii oficiale (o diferență mai redusă însemnând, de fapt, o rată de ocupare mai mică în rândul femeilor).

Pe ansamblul Uniunii, principalele dezavantaje cu care se confruntă femeile pe piața muncii includ: salarizare orară mai mică, program de lucru mai scurt în posturi remunerate și rate de angajare mai mici(de ex. când își întrerup cariera pentru creșterea unui copil sau îngrijirea unei rude). Printre factorii care contribuie la diferența de salarizare suntnumărul pozițiilor de conducere ocupate(managerii de top fiind în mod covârșitor bărbați și doar 4% femei),volumul de sarcini importante dar neplătite(cum ar fi creșterea copiilor sau îngrijirea rudelor, realizate în mod frecvent de femei – 26 ore/săpt. – comparativ cu bărbații – 9 ore/săpt.),participarea pe piața muncii(femeile întrerupându-și mai des cariera decât bărbații), segregarea din domeniul educației și ocupării (femeile fiind supra-reprezentate în domenii cu salarizare orară mai mică) și, nu în ultimul rând,discriminarea salarială(existentă în continuare, deși ilegală).

Context

În 2016, data de 3 noiembrie reprezintăZiua europeană a egalității salariale, adică data începând cu care femeile din Europa nu mai sunt plătite pentru munca depusă, din cauza diferenței de salarizare dintre sexe.

Sursa: Reprezentanța Comisiei Europene în România



Facebook

Familia în destinul european. Un proiect creştin de redefinire a relaţiilor dintre familie şi stat

Papa Francisc a subliniat în enciclica sa „Laudato Si” că societatea actuală are o urgentă nevoie de „un umanism capabil să aducă împreună diferitele căi ale cunoaşterii, incluzând economia, în serviciul unei viziuni integrale” (LS 141). Altfel spus, acţiunea de a săvârşi binele presupune un efort comun şi nu dispersat, pentru că Domnul acţionează ...

Ce fel de democrație promovează Parlamentul european?

Am intrat în Uniunea Europeană. E cazul să ne asumăm responsabilitatea: ea va fi așa cum o vom construi noi cu toții Integrarea României în UE intră într-o nouă fază. Am fot cu toții entuziaști. Din întreaga Europă românii aveau cea mai ridicată încredere în noua alianță. Acum începem să vedem și problemele și ...

Indiferent ce se va întâmpla, să nu uităm că suntem profund datori Sorinei

În 24 iunie, în România socială, concludeam la o scurtă reflecţie asupra scandalului SORINA: ”Poate, în final, Sorina va fi ”luată”. Dar atunci noi românii ne-am simţi înfrânţi de o justiţie care nu mai este a noastră, ci capabilă de orice nedreptăţi în numele independenţei ei. Impactul moral va fi dezastros. Singura speranţă: nu ...

26 IUNIE- ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL.

26 IUNIE- ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL.La mulți ani ROMÂNIA! La mulți ani cetățeni ai României care respectați acest simbol sfânt, oriunde v-ați afla!

Mass-media şi construirea opiniei publice

În prezent, sunt revizuite nu numai teoriile clasice ale comunicării (spirala tăcerii, stabilirea ordinii de zi, paza la intrare, fluxul comunicării în două trepte ş.a) în acord cu tehnologia digitală, ci şi ipotezele despre relaţia dintre mass-media şi opinia publică. Este repusă în discuţie chiar problema de fond: influenţează mass-media construirea opiniei publice? Marco Dohle ...

O justiţie absolut incorectă dar definitivă este mai importantă decât soarta unui copil?

Sorina, o fetiță de 8 ani, este târâtă cu brutalitate în văzul multor martori, de o doamnă procuror și băgată cu forța într-o mașină neagră. Sorina țipă disperată: Mami, nu mă lăsa. Evenimentul este filmat și, la televizor, milioane de români sunt șocați și indignați. Asistăm la un eveniment care probabil ...

Gatekeeping: controlul informaţiilor mass-media

Teoria numită metaforic „Paza la intrare” (Gatekeeping) a fost prefigurată încă din primele decenii ale secolului trecut, a fost extinsă considerabil în numeroase cercetări de teren în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi a fost revizuită recent, în acord cu noilemedia. Repere Pentru prima dată, termenul de „gate keeper” a fost folosit ...

De ce România nu are un Proiect de Ţară?

Am citi cu mult interes studiile lui Vladimir Pasti şi Iulian Stănescu[1]. Ei constată că, după întreaga perioadă postcomunistă, nu avem o Agendă socială de dezvoltare. Eu aş spune mai apăsat: România nu are un PROIECT DE ȚARĂ. Sunt şi eu nemulţumit că partidele politice în disputele electorale nu luptă cu programe de dezvoltare social-economică ...