Romania Sociala logo
Menu

30 de ani de la Revoluția din 1989. Avem o democrație consolidată?

autor:   28 July 2020  

La Revoluția română, în stradă, oamenii voiau liberate. Dar nu se simțeau oamenii liberi și sub Ceaușescu? În familie, pe stradă, în viața de zi cu zi oamenii erau destul de liberi. Dar nu public, în mass-media sau la ședințele politice. Dacă nu ne plăcea cum este condusă țara, era treaba noastră privată, dar de a „avea un cuvânt de spus” la conducerea societății, asta nu. Nu ne simțeam politic liberi. Să circulăm în „afară” ? Aveam o libertate foarte limitată, dar dacă chiar voiam, se putea. Dar alegerea președintelui ? De Ceaușescu nu am putut scăpa.

A adus Revoluția libertatea politică? Libertatea riscă să fie o vorbă goală dacă nu este completată de democrație: libertatea de a avea „un cuvânt de spus” la conducerea societății lor. Desigur, avem democrație: mai multe partide politice, alegeri între mai mulți candidați, parlament ales, am fost primiți în ”lumea bună”, UE și NATO. Independență națională ? Ei, lucrurile sunt mai complicate. Față de Sovietici am devenit tot mai independenți. Dar, apoi, Vestul ne trage mereu de urechi. În ultimii ani, ambasadorii americani ne-au criticat cu orice împrejurare. Pentru simetrie democrată, ambasadorul român ar trebui și el, măcar simbolic, să tragă de urechi pe americani pentru politica lor externă, dar și cea internă.

În 1989 am crezul că democrația e o chestiune simplă, o ai sau nu. După 30 de ani înțelegem că lucrurile sunt mai complicate. Democrația nu este asigurată doar prin legislație. Să mergem mai în profunzime. Avem noi, oamenii obișnuiți, dreptul să evaluăm public conducerea ? Evident, da. Ei, dacă nu ne place, am putea să alegem o conducere așa cum am vrea? Desigur, la viitoarele alegeri, după 4 ani… ei, dar după 4 ani ne vom simți liberi și vom decide, ce ? Atunci putem alege liberi între Eva 1, Eva 2, … Eva 4 sau 5. Și atât. Dar cine alege cum „se îmbracă” aceste Eve ?

Oamenii politici trăiesc într-o lume frumoasă: e democrație și e foarte bine. Desigur, nu e chiar perfectă, dar alta mai bună nu poate fi imaginată, doar Churchill a spus-o. Oamenii politici se ceartă, dar așa e jocul: azi câștigăm noi, mâine, voi.

Dar oamenii obișnuiți împărtășesc această euforie ? Sociologii propun  un nou test al democrației: convergența între populație și guvernare. Există deja indicatori de satisfacție cu viața și de calitate percepută a vieții, oamenii evaluează diferitele componente ale vieții lor, inclusiv guvernarea. Sunt ei satisfăcuți cu ce se întâmplă în jurul lor și, deci, sunt încrezători că lucrurile vor merge mai bine ?

Iată ce crede populația. Dau doar un singur indicator: În ce direcție cred oamenii că merge societatea românească. 

Direcția în care merge societatea

 2010 (ICCV)DECEMBRIE 2015 (INSCOP)DECEMBRIE 2016 (IRES)N0IEMBRIE 2017 (IMAS)DECEMBRIE 2017 (IRES)
În direcția greșită80% 52% 61% 71% 75%
În direcția bună10,5%34%34%24%17%

În ultimele decenii, majoritatea românilor, adesea chiar marea majoritate, consideră că societatea merge într-o direcție greșită.      

Și alte date oferă aceeași imagine. În aceste condiții, cum vom răspunde la întrebarea: România este o țară democratăOamenii consideră că „au un cuvânt” în mersul lucrurilor publice ?

Putem adopta un test al democrației efective: când marea majoritate a populației consideră că guvernarea este bună. Ipoteza SEDA[1] spunea că un sistem social echilibrat e caracterizat prin faptul că marea majoritate a populației (aproximativ 5 șesimi de persoane, în jur de 80%) sunt satisfăcute cu sistemul/ societatea în care trăiesc, iar nu mai mult de o șesime (aproximativ 16%) sunt nemulțumite.

Vom putea deci spune că avem o democrație efectivă doar când marea majoritate a populației va considera că România este pe drumul cel bun.


[1] În altă parte poate fi găsită argumentarea pentru structura standard a unui sistem social echilibrat (SEDA).



Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...