Romania Sociala logo
Menu

30 de ani de la Revoluția din 1989. Avem o democrație consolidată?

autor:   28 July 2020   

Cătălin Zamfir

La Revoluția română, în stradă, oamenii voiau liberate. Dar nu se simțeau oamenii liberi și sub Ceaușescu? În familie, pe stradă, în viața de zi cu zi oamenii erau destul de liberi. Dar nu public, în mass-media sau la ședințele politice. Dacă nu ne plăcea cum este condusă țara, era treaba noastră privată, dar de a „avea un cuvânt de spus” la conducerea societății, asta nu. Nu ne simțeam politic liberi. Să circulăm în „afară” ? Aveam o libertate foarte limitată, dar dacă chiar voiam, se putea. Dar alegerea președintelui ? De Ceaușescu nu am putut scăpa.

A adus Revoluția libertatea politică? Libertatea riscă să fie o vorbă goală dacă nu este completată de democrație: libertatea de a avea „un cuvânt de spus” la conducerea societății lor. Desigur, avem democrație: mai multe partide politice, alegeri între mai mulți candidați, parlament ales, am fost primiți în ”lumea bună”, UE și NATO. Independență națională ? Ei, lucrurile sunt mai complicate. Față de Sovietici am devenit tot mai independenți. Dar, apoi, Vestul ne trage mereu de urechi. În ultimii ani, ambasadorii americani ne-au criticat cu orice împrejurare. Pentru simetrie democrată, ambasadorul român ar trebui și el, măcar simbolic, să tragă de urechi pe americani pentru politica lor externă, dar și cea internă.

În 1989 am crezul că democrația e o chestiune simplă, o ai sau nu. După 30 de ani înțelegem că lucrurile sunt mai complicate. Democrația nu este asigurată doar prin legislație. Să mergem mai în profunzime. Avem noi, oamenii obișnuiți, dreptul să evaluăm public conducerea ? Evident, da. Ei, dacă nu ne place, am putea să alegem o conducere așa cum am vrea? Desigur, la viitoarele alegeri, după 4 ani… ei, dar după 4 ani ne vom simți liberi și vom decide, ce ? Atunci putem alege liberi între Eva 1, Eva 2, … Eva 4 sau 5. Și atât. Dar cine alege cum „se îmbracă” aceste Eve ?

Oamenii politici trăiesc într-o lume frumoasă: e democrație și e foarte bine. Desigur, nu e chiar perfectă, dar alta mai bună nu poate fi imaginată, doar Churchill a spus-o. Oamenii politici se ceartă, dar așa e jocul: azi câștigăm noi, mâine, voi.

Dar oamenii obișnuiți împărtășesc această euforie ? Sociologii propun  un nou test al democrației: convergența între populație și guvernare. Există deja indicatori de satisfacție cu viața și de calitate percepută a vieții, oamenii evaluează diferitele componente ale vieții lor, inclusiv guvernarea. Sunt ei satisfăcuți cu ce se întâmplă în jurul lor și, deci, sunt încrezători că lucrurile vor merge mai bine ?

Iată ce crede populația. Dau doar un singur indicator: În ce direcție cred oamenii că merge societatea românească. 

Direcția în care merge societatea

 2010 (ICCV)DECEMBRIE 2015 (INSCOP)DECEMBRIE 2016 (IRES)N0IEMBRIE 2017 (IMAS)DECEMBRIE 2017 (IRES)
În direcția greșită80% 52% 61% 71% 75%
În direcția bună10,5%34%34%24%17%

În ultimele decenii, majoritatea românilor, adesea chiar marea majoritate, consideră că societatea merge într-o direcție greșită.      

Și alte date oferă aceeași imagine. În aceste condiții, cum vom răspunde la întrebarea: România este o țară democratăOamenii consideră că „au un cuvânt” în mersul lucrurilor publice ?

Putem adopta un test al democrației efective: când marea majoritate a populației consideră că guvernarea este bună. Ipoteza SEDA[1] spunea că un sistem social echilibrat e caracterizat prin faptul că marea majoritate a populației (aproximativ 5 șesimi de persoane, în jur de 80%) sunt satisfăcute cu sistemul/ societatea în care trăiesc, iar nu mai mult de o șesime (aproximativ 16%) sunt nemulțumite.

Vom putea deci spune că avem o democrație efectivă doar când marea majoritate a populației va considera că România este pe drumul cel bun.


[1] În altă parte poate fi găsită argumentarea pentru structura standard a unui sistem social echilibrat (SEDA).



Facebook

Puterea Big Tech de a influența politica și cultura: considerente etice

Știrile false de pe internet și contracararea lor este un subiect frecvent dezbătut în ultimii ani. Majoritatea strategiilor guvernamentale implică cooperarea guvernelor cu platformele de socializare pentru a opri răspândirea știrilor false și dezinformarea. Nu este întotdeauna clar ce presupune această cooperare, având în vedere că algoritmii specifici utilizați de ...

România, UE, flagelul demografic şi politica struţului

Studiul de caz prezentat în continuare reflectă cu claritate impactul devastator al actualei pandemii asupra situaţiei demografice a României. Astfel, în anul trecut, România a înregistrat o diminuare semnificativă a numărului de naşteri, respectiv creşteri fără precedent în ceea ce priveşte numărul deceselor şi a sporului natural negativ. (1)  AR = ...

Unde începe și unde se termină fericirea la actori

Experiența 3 – Observatorul. Nu de multe ori accesul în „laboratorul de teatru” este interzis celor din afară. Și nu pentru că se întâmplă lucruri care nu trebuiesc văzute ci dimpotrivă, există lucruri excepționale care, din păcate nu reușesc să ajungă în fața publicului din diverse motive. Actorii, atunci când se ...

Postfaţă la cartea despre mine

Am fost impresionat când am aflat de iniţiativa unor colegi de a aduna gândurile lor despre mine într-o carte. Acum am cartea în faţă. Este foarte frumoasă. Mărturisesc însă că prima reacţie a fost să pun cartea deoparte. Apreciam gestul, dar mă aşteptam la vorbe frumoase, multe dintre ele convenţionale. Am ...

Știința va produce o lume mai prosperă și mai egală sau mai polarizată?

Vladimir Putin, președintele Rusiei, una dintre cele mai puternice țări ale lumii, estimează rolul științei în lumea actuală: ”cele mai avansate țări ale lumii definesc știința drept una din prioritățile strategice și cine va fi primul, acela conduce omenirea” [1]. Afirmația m-a șocat. Nu știu ce gândește Putin despre organizarea ...

Contribuția domnului Academician Cătălin Zamfir la dezvoltarea domeniului calității vieții – o perspectivă subiectivă

Prima mea discuție cu domnul Academician Cătălin Zamfir, ca în cazul multor sociologi colegi de generație de la Universitatea din București, a fost de fapt cu Profesorul Cătălin Zamfir. S-a întâmplat la seminarul de Paradigme ale gândirii sociologice. Și astăzi când predau același curs la Universitatea din Oradea – în ...

Apariție editorială/ Interviu in honorem Sanda Golopenția, volum editat de Zoltán Rostás și Theodora-Eliza Văcărescu

Apariție editorială/ Interviu in honorem Sanda Golopenția, volum editat de Zoltán Rostás și Theodora-Eliza Văcărescu, București, Editura Spandugino, 2020, 664 de pagini și 8 planșe. Simona Stănescu: – Fiindcă asemenea omagii nu sunt dese în lumea academică, este justificată întrebarea: cine a propus și de ce a fost propusă această culegere? Theodora-Eliza ...

„Dezvoltare şi schimbare socială proiectată: in honorem Cătălin Zamfir”

Marţi, 9 februarie, academicianul Cătălin Zamfir împlineşte 80 de ani.  Cu acest frumos prilej aniversar, ne face plăcere să anunţăm apariţia volumului Dezvoltare şi schimbare socială proiectată: in honorem Cătălin Zamfir.  Apărut la Editura Pro Universitaria, volumul cuprinde 32 contribuţii ale unor personalităţi ştiinţifice şi culturale, în cea mai mare parte foşti ...