Romania Sociala logo
Menu

7 noiembrie 2017

autor:   7 November 2017  

Cătălin Zamfir

Am fost solicitat de către un prieten să scriu câteva rânduri despre 7 noiembrie, pe motiv că am fost mai aproape de acel eveniment. Prima reacţie a fost ceva de genul: ce e cu 7 noiembrie? A…?!

Apoi gândul m-a dus cu 100 ani în urmă, la 7 noiembrie 1917. Dată care a schimbat lumea, creând una nouă, care s-a tot întins, începând din Rusia. Iar efectele sunt prezente şi azi, sub forma ”tranziţiei”.

Ce a însemnat pentru mine 7 noiembrie?

De fapt, îmi aduc aminte cum trăiam 7 noiembrie, când eram tânăr. Poate părea curios că, din perspectivă subiectivă, a fost un eveniment important, dar altfel decât s-ar crede. Îmi amintesc de 7 noiembrie: iar eram duşi să manifestăm. Pentru mine  – şi pentru marea majoritate a celorlalţi – demonstrațiile publice au reprezentat mereu experienţa unui mers forţat la aceste manifestaţii, de la care voiam să tragem chiulul. Dacă puteam. Mai târziu am înţeles şi altceva: 7 noiembrie a deschis o nouă lume în Rusia. Mai târziu, după Război, de la ruşi a venit socialismul şi în lumea noastră.

Ce era atunci, pentru mine, lumea noastră creată la 7 noiembrie?

Pur şi simplu, era lumea în care trăiam, cu multe lucruri bune şi rele, dar şi cu speranţe într-o lume mai bună. Cum aveam s-o obţinem? – nimeni nu ştia precis. Dar cu siguranţă credeam că va fi mai bună. Nu printr-o schimbare dramatică, ci printr-o reformă a societăţii în care trăiam, o îmbunătăţire a acesteia.

7 noiembrie era, desigur, o sărbătoare. Ciudat, nu a noastră, ci a vecinilor noştri, căci evoca un eveniment întâmplat în Rusia. Iubeam cultura rusă, nu și socialismul produs în Uniunea Sovietică, perceput la noi ca venit din afară. Pe atunci, din Est. La televizor, ruşii păreau a fi entuziaşti la manifestaţiilor lor. Noi aveam o atitudine de tipul „iar mergem la manifestaţie!”.

Cum vedem azi 7 noiembrie?

Evenimentul tinde să îşi piardă semnificaţia. Lumea creată de el a dispărut. Dar după dispariţia lui a devenit lumea mai bună?

E clar: 7 noiembrie în 1917 a scindat: au apărut două lumi în tensiune, dispuse să riște  declanșarea unui nou război mondial. Dar efectul lui 7 noiembrie a dispărut. În loc să reformeze lumea – bună sau proastă – pe care a creat-o în 1917, Rusia a distrus-o. A urmat şi ea modelul occidental. Nici de data asta nu ne-au întrebat.

Și, atunci, am o altă îndoială: a devenit lumea mai detensionată?

Trăim tot în umbra a unui conflict între Vest şi Est, deşi efectul evenimentului de acum 100 ani a dispărut. De aceea îmi vine în minte o întrebare ciudată şi tulburătoare: pentru scindările actuale ale lumii mai putem da vina pe 7 noiembrie 1917?



Facebook

Cultură şi calitatea vieţii 1918-2018. Câteva reflecţii

Cultura, alături de economie şi politică, este parte a condiţiilor de viaţă din societate. Valorile modelează aspiraţiile oamenilor pentru o viaţă (mai) bună, ceea ce este o sursă a variaţiei calităţii vieţii în spaţiu şi timp. Cultura creează nevoi pe care comunitatea le consideră esenţiale pentru bunăstarea ei. Lectura, vizionarea spectacolelor de teatru sau film, ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Soluţia de ultimă instanţă

Dacă analizăm datele din tabelul de mai sus, vom observa că finanţarea pierderilor acumulate în băncile „too big to fail” prin majorarea nesustenabilă a datoriilor guvernamentale a reprezentat soluţia de ultimă instanţă utilizată de Fed, BCE şi BCJ după aproape două decenii de „altruism monetar”. Evident, aceste „naţionalizări” de credite putrede, practicate în mod sistematic ...

Alin Gavreliuc, Psihologia socială și dinamica personalității. Acumulări, sinteze, perspectve, Iași, Editura Polirom, 2019 (519 p.)

Lectura sagace a cărţii domnului Alin Gavreliuc, profesor la Universitatea de Vest din Timişoara, va dezvălui rosturile psihologiei sociale, care în viziunea autorului sunt acelea de a ne ajuta „Să rămînem şi să sporim calitatea noastră de oameni: discernămîntul, ancorat într‑o serie de atitudini şi valori netranzacţionale, precum renunţarea la sine pentru celălalt, cultivarea libertăţii, ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Două decenii pierdute

După cum este cunoscut, economia Zonei Euro (ZE) a fost grav afectată de implozia economico-financiară din 2008. Din această cauză, ZE a înregistrat în ultimul deceniu o creştere economică cu mult sub aşteptări. Într-adevăr, dacă analizăm la nivel mondial dinamica produsului intern brut (PIB) cuantificat în dolari internaţionali, vom constata ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Se mai poate salva Zona Euro?

Aşa cum rezultă din studiul de caz anterior, solvabilitatea guvernului francez este în acest moment extrem de precară datorită nivelului nesustenabil al datoriilor acumulate. Guvernul francez s-a împotmolit, deci, în datorii. Şi în aceeaşi situaţie se află şi guvernele din Grecia, Portugalia, Italia, Belgia, Cipru şi Spania. În toate aceste ţări, reducerea datoriilor guvernamentale nu ...

Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc

În luna decembrie 2018 a apărut cartea lui Sebastian Țoc, cercetător ICCV, Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc, București, Editura Pro Universitaria. Cartea își propune să explice cum factorii socio-familiali și cei școlari influențează în diverse contexte rezultatele educaționale ale elevilor. Fiind compusă din cinci capitole, introducere și concluzii, lucrarea ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Studiu de caz: datoria publică a Franţei

Dar cum poate fi validată afirmaţia că guvernele menţionate sunt înglodate în datorii? Evident, printr-un studiu de caz ipotetic. Să presupunem, deci, că executivul de la Paris va decide ameliorarea semnificativă a bonităţii sale financiare prin diminuarea nivelului datoriei publice de la 100% la 50% din PIB. Să presupunem, de asemenea, că Franţa va înregistra ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 6. Salariaţii din sectorul public: de la percepţia falsă la realitatea statului minimal

Creşterea numărului de salariaţi din sectorul public al economiei reprezintă o problemă crucială în cazul ţării noastre. Deşi foarte mulţi compatrioţi cred că numărul de salariaţi din învăţământ, sănătate, apărare şi administraţia publică este mult prea mare, această percepţie, indusă în mod sistematic de anumiţi lideri de opinie, este complet falsă, întrucât locuitorii ţării noastre beneficiază ...