Romania Sociala logo
Menu

A murit Marx în colapsul Uniunii Sovietice?

autor:   21 June 2020   

Cătălin Zamfir

Timp de aproape un secol lumea a fost dominată de un conflict între două mari grupuri de țări, Occidentul capitalist și sistemul comunist sovietic. Am crezut că de fapt a fost conflictul între sisteme social-politice incompatibile: capitalism și comunism. Mai profund, a fost conflictul între două sisteme de gândire: marxismul care a stat la baza comunismului sovietic și gândirea liberă a Occidentului.  

În 1989, sistemul sovietic a colapsat. Din interior, dar și cu sprijinul Occidentului. Am crezut cu toți că, în fine, ne-am eliberat nu numai de conflictul mondial dintre sisteme, dar și de „marxismul” care a stat la baza sistemului sovietic.

În 1989 ne-am eliberat și de Marx ? A dispărut Marx odată cu Uniunea Sovietică? Ce se întâmplă cu Marx?

Acum ne trezim. Lucrurile sunt mai complicate decât am crezut. Rusia a devenit o țară capitalistă. Dar de ce ea a rămas dușmanul Occidentului ? Lumea actuală este dominată de conflicte între „sisteme” sau între „puteri”?

China a evoluat ca o țară comunistă. Un alt sistem. La început, dincolo de unele tensiuni locale și de invective de tipul „China comunistă”, Occidentul a dezvoltat relații cu ea, să zicem, amiabile. Pe măsură ce China a devenit o mare putere, America a început să o definească ca un mare dușman. 

E clar că nu putem vorbi în general de Marx și de marxism. În marxism sunt mai multe straturi.

Un strat vizibil: programele politice, modelele de sisteme care s-au dezvoltat pe baza gândirii lui Marx. Acestea au avut o dinamică istorică proprie: au apărut, s-au schimbat sau au dispărut. Și Marx, în secolul XIX, împreună cu colegii lui politici, a imaginat un model de organizare socială: lupta politică a proletariatului, cu victoria mondială iminentă, la început în țările cele mai dezvoltate și difuzate imediat în întreaga lume; instaurarea unui sistem mondial comunist. În secolul XX modelul politic al secolului trecut a fost schimbat profund în Rusia de Lenin: comunismul va izbucni nu în țările cele mai dezvoltate, ci în „veriga cea mai slabă”, în Rusia, și apoi se va difuza, nu neapărat imediat, ci în timp. Marxismul în varianta lui Lenin stă la baza scindării întregii lumi în două sisteme sociale și politice.

Și acum lucrurile se complică. Într-o altă formă, marxismul este preluat, într-o altă formă, în lumea asiatică de China și de Vietnam.  

Gândirea lui Marx a stat deci la baza unor modele social-economice diferite în contexte diferite.

Marx a intuit acest lucru. El a formulat o idee pe care nu am luat-o în seamă, dar care pune totul într-o altă perspectivă. Citez din memorie: „Comunismul nu e o teorie, ci este procesul real care înlocuiește starea actuală”. Una este „teoria” lui Marx și alta este predicția asupra cursului societății.

Acest lucru este valabil și cu gândirea marxistă: pe baza ei au fost mai multe „teorii marxiste/ neomarxiste”. Procesul real este însă mai important. Pe baza acestuia apar teorii diferite și dispar. În România, și cred că acest lucru e valabil și pentru fostele țări comuniste, de Marx nu se mai vorbește, sau atunci când se face, mai mult pentru a-l critica. Curios. Tot Marx a reflectat: de trecut te desparți doar zâmbind. De Marx încă nu n despărțim  zâmbind pentru a-l trece în uitare, ci încă ne războim cu el. Încă îl criticăm.  În Occidentul victorios nu mai există partide comuniste/ marxiste. Dar există o mulțime curente teoretice „neo-marxiste”, o direcție importantă de gândire. Dar atunci, ce este „marxismul” și ce este comunismul ?

Ce pare că a rămas din gândirea lui Marx , în stratul mai profund al gândirii sale care va hrăni în continuare gândirea și activitatea umană a viitorului ? Eu cred că sunt două teme structurale ale lui Marx care vor domina mult timp viitorul: umanismul total și problema proprietății asupra producției. 

Tânărul Marx a schițat o teorie a omului total cu nevoile sale complexe. Teoria omului total hrănește o direcție solidă: programul de dezvoltare umană. Un umanism total. Societatea viitorului, nu știm cum va fi ea, dar va trebui să fie centrată pe crearea condițiilor omului total.  Pentru toți oamenii, nu doar pentru unii. Umanismul omului total a fost visul tânărului Marx, diferit de umanismul capitalist fundat pe omul proprietar.

Marx maturul a formulat un răspuns la această problemă. Dincolo de diferitele forme contextuale, societățile se bazează pe răspunsul la problema proprietății asupra producției. Lumea poate fi bazată pe proprietatea privată asupra mijloacelor de producție sau pe o proprietate colectivă a mijloacelor de producție.  Cele două forme de proprietate asupra economiei generează organizări diferite ale economiei, dar și ale întregii societăți. Sistemul capitalist de producție: capitalul privat, interes prioritar de obținere a profitului, o societate scindată în proprietarii de capital, și salariați, aflați într-o relație de conflict structural pentru distribuția valorii create. Sistemul bazat pe proprietatea colectivă asupra producție generează o altă structură socială, o societate mai omogenă, fără conflicte structurale. La Marx, nimic despre rolul partidului politic unic. Chiar, în perspectivă, statul va fi înlocuit, comunitatea însăși se va autoorganiza.

Lumea reală a fost mai complexă decât sciziunile ideologice. Lumea nu a fost scindată clar pe această dimensiune, ci s-a caracterizat de proporții diferite ale proprietăților. Comunismul sovietic a vrut ca totul să fie proprietate de stat. Occidentul a vrut o dominare a proprietății private a producției, dar cu largi zone de economie de stat. Neoliberalismul a vrut, fără să reușească, ca totul să fie privat. Tranziția din România a fost dominată de această viziune neoliberală, o privatizare rapidă și totală. Acum, destul de neclar, se acceptă anumite zone ale proprietății de stat. Crizele actuale ale lumii generează chiar noi programe de etatizare a unor zone ale economiei.

După 30 de ani de tranziție, eliberați de războiul ideologic care ne-a blocat, ar fi momentul să ne întrebăm și cum ar putea fi lumea viitorului și în viziune lui Marx? Mai precis o societate centrată pe omul total și construită pe o proprietate colectivă asupra producției.



Facebook

Apariții editoriale: Irina Nastasă-Matei, Zoltán Rostás (coord.) (2020) Rediscovering Eastern-European Universities

Ne face plăcere să anunțăm apariția în toamna anului 2020 a volumelor Dimitrie Gusti, Bibliografia receptării, coordonat de Zoltán Rostás, Editura Universității din București, 2020 (493 pagin) și Rediscovering Eastern-European Universities. Perpectives from the interwar period, co-coordonat de Irina Nastasă-Matei și Zoltan Rostas, Editura ProUniversitaria, 2020 (278 pagini). Volumul Rediscovering Eastern-European Universities. ...

Starea socială a României: tranziție și post-tranziție

Am fost solicitat să particip la Volumul IX al Istoriei României al Academiei Române cu două capitole: Starea socială a României în perioada socialistă și Starea socială a României în tranziție și post-tranziție. Despre perioada de după 1989 s-a scris mult, dar analize globale sunt foarte rare. E o perioadă foarte ...

Apariție editorială: Septimiu Chelcea – OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare

Ne face plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare, apărută la Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion C. Brătianu” (București, 2020, 424 de pagini). Cartea include două părți. În prima parte este analizată opinia publică. Cele cinci capitole (Opinia publică: o perspectivă ...

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească, Asociația Română de Sociologie, Expert Projects, Iași. Revista a fost înfiinţată în 1936 de reputatul sociolog român Dimitrie Gusti, membru al Academiei Române din anul 1919 și președinte al Academiei Române (1944-1946). Revista a fost desfiinţată în 1946 de regimul comunist ...

Sociologia românească și sociologia occidentală

România s-a gândit mereu pe sine ca o parte a societății occidentale. România, o societate occidentală, dar în curs de dezvoltare, de lichidare a decalajul față de modelul occidental. Această viziune se regăsește, însă doar parțial, și în relația sociologiei românești cu sociologia occidentală. Cu un decalaj doar de câteva decenii, ...

O boală veche : filoxenia

În urmă cu peste un secol și jumătate, gazetarul Mihai Eminescu, umilit peste măsură de temenelele autorităților românești din Acel timp, față de un Occident care suferea de complexe de superioritate (glazurate de megalomanie egolatră) cu nimic diferite de cele de astăzi, făcând un succint examen al etiologiei lipsei de ...

Interviu cu Iuliana Precupețu, coordonatoarea proiectului AMASE finanțat de Norway Grants și UEFISCDI

Iuliana Precupețu, cercetător științific I în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, este coordonatoarea proiectului  AMASE A multidimensional approach to social exclusion in later life – health consequences for ageing populations finanțat de Norway Grants și UEFISCDI pentru perioada 1.09.2020–31.08.2023. Buna ziua si felicitări pentru câștigarea proiectului! Cum ...

Opțiuni politice în fața alegerilor din decembrie

Urmează, posibil, alegerile. Cum se prezintă partidele, ce propun ele electoratului ? La ce ne așteptăm noi, alegătorii ? România e de mult timp în criză. Sistemul nostru politic se confruntă acum, înainte de alegeri, cu o criză medicală care pare a sintetiza fondul profund al crizei României din ultima perioadă. ...