Romania Sociala logo
Menu

A murit Marx în colapsul Uniunii Sovietice?

autor:   21 June 2020  

Timp de aproape un secol lumea a fost dominată de un conflict între două mari grupuri de țări, Occidentul capitalist și sistemul comunist sovietic. Am crezut că de fapt a fost conflictul între sisteme social-politice incompatibile: capitalism și comunism. Mai profund, a fost conflictul între două sisteme de gândire: marxismul care a stat la baza comunismului sovietic și gândirea liberă a Occidentului.  

În 1989, sistemul sovietic a colapsat. Din interior, dar și cu sprijinul Occidentului. Am crezut cu toți că, în fine, ne-am eliberat nu numai de conflictul mondial dintre sisteme, dar și de „marxismul” care a stat la baza sistemului sovietic.

În 1989 ne-am eliberat și de Marx ? A dispărut Marx odată cu Uniunea Sovietică? Ce se întâmplă cu Marx?

Acum ne trezim. Lucrurile sunt mai complicate decât am crezut. Rusia a devenit o țară capitalistă. Dar de ce ea a rămas dușmanul Occidentului ? Lumea actuală este dominată de conflicte între „sisteme” sau între „puteri”?

China a evoluat ca o țară comunistă. Un alt sistem. La început, dincolo de unele tensiuni locale și de invective de tipul „China comunistă”, Occidentul a dezvoltat relații cu ea, să zicem, amiabile. Pe măsură ce China a devenit o mare putere, America a început să o definească ca un mare dușman. 

E clar că nu putem vorbi în general de Marx și de marxism. În marxism sunt mai multe straturi.

Un strat vizibil: programele politice, modelele de sisteme care s-au dezvoltat pe baza gândirii lui Marx. Acestea au avut o dinamică istorică proprie: au apărut, s-au schimbat sau au dispărut. Și Marx, în secolul XIX, împreună cu colegii lui politici, a imaginat un model de organizare socială: lupta politică a proletariatului, cu victoria mondială iminentă, la început în țările cele mai dezvoltate și difuzate imediat în întreaga lume; instaurarea unui sistem mondial comunist. În secolul XX modelul politic al secolului trecut a fost schimbat profund în Rusia de Lenin: comunismul va izbucni nu în țările cele mai dezvoltate, ci în „veriga cea mai slabă”, în Rusia, și apoi se va difuza, nu neapărat imediat, ci în timp. Marxismul în varianta lui Lenin stă la baza scindării întregii lumi în două sisteme sociale și politice.

Și acum lucrurile se complică. Într-o altă formă, marxismul este preluat, într-o altă formă, în lumea asiatică de China și de Vietnam.  

Gândirea lui Marx a stat deci la baza unor modele social-economice diferite în contexte diferite.

Marx a intuit acest lucru. El a formulat o idee pe care nu am luat-o în seamă, dar care pune totul într-o altă perspectivă. Citez din memorie: „Comunismul nu e o teorie, ci este procesul real care înlocuiește starea actuală”. Una este „teoria” lui Marx și alta este predicția asupra cursului societății.

Acest lucru este valabil și cu gândirea marxistă: pe baza ei au fost mai multe „teorii marxiste/ neomarxiste”. Procesul real este însă mai important. Pe baza acestuia apar teorii diferite și dispar. În România, și cred că acest lucru e valabil și pentru fostele țări comuniste, de Marx nu se mai vorbește, sau atunci când se face, mai mult pentru a-l critica. Curios. Tot Marx a reflectat: de trecut te desparți doar zâmbind. De Marx încă nu n despărțim  zâmbind pentru a-l trece în uitare, ci încă ne războim cu el. Încă îl criticăm.  În Occidentul victorios nu mai există partide comuniste/ marxiste. Dar există o mulțime curente teoretice „neo-marxiste”, o direcție importantă de gândire. Dar atunci, ce este „marxismul” și ce este comunismul ?

Ce pare că a rămas din gândirea lui Marx , în stratul mai profund al gândirii sale care va hrăni în continuare gândirea și activitatea umană a viitorului ? Eu cred că sunt două teme structurale ale lui Marx care vor domina mult timp viitorul: umanismul total și problema proprietății asupra producției. 

Tânărul Marx a schițat o teorie a omului total cu nevoile sale complexe. Teoria omului total hrănește o direcție solidă: programul de dezvoltare umană. Un umanism total. Societatea viitorului, nu știm cum va fi ea, dar va trebui să fie centrată pe crearea condițiilor omului total.  Pentru toți oamenii, nu doar pentru unii. Umanismul omului total a fost visul tânărului Marx, diferit de umanismul capitalist fundat pe omul proprietar.

Marx maturul a formulat un răspuns la această problemă. Dincolo de diferitele forme contextuale, societățile se bazează pe răspunsul la problema proprietății asupra producției. Lumea poate fi bazată pe proprietatea privată asupra mijloacelor de producție sau pe o proprietate colectivă a mijloacelor de producție.  Cele două forme de proprietate asupra economiei generează organizări diferite ale economiei, dar și ale întregii societăți. Sistemul capitalist de producție: capitalul privat, interes prioritar de obținere a profitului, o societate scindată în proprietarii de capital, și salariați, aflați într-o relație de conflict structural pentru distribuția valorii create. Sistemul bazat pe proprietatea colectivă asupra producție generează o altă structură socială, o societate mai omogenă, fără conflicte structurale. La Marx, nimic despre rolul partidului politic unic. Chiar, în perspectivă, statul va fi înlocuit, comunitatea însăși se va autoorganiza.

Lumea reală a fost mai complexă decât sciziunile ideologice. Lumea nu a fost scindată clar pe această dimensiune, ci s-a caracterizat de proporții diferite ale proprietăților. Comunismul sovietic a vrut ca totul să fie proprietate de stat. Occidentul a vrut o dominare a proprietății private a producției, dar cu largi zone de economie de stat. Neoliberalismul a vrut, fără să reușească, ca totul să fie privat. Tranziția din România a fost dominată de această viziune neoliberală, o privatizare rapidă și totală. Acum, destul de neclar, se acceptă anumite zone ale proprietății de stat. Crizele actuale ale lumii generează chiar noi programe de etatizare a unor zone ale economiei.

După 30 de ani de tranziție, eliberați de războiul ideologic care ne-a blocat, ar fi momentul să ne întrebăm și cum ar putea fi lumea viitorului și în viziune lui Marx? Mai precis o societate centrată pe omul total și construită pe o proprietate colectivă asupra producției.



Facebook

Florin Georgescu, Capitalism și capitaliști fără capital în România

O carte nouă care se va dovedi a fi una fundamentală pentru gândirea românească. Paradigma tradițională a unei economii de piață liberă, deși cu imperfecțiunile ei, este înlocuită cu o nouă paradigmă a economiei societății românești actuale, ”capitalism fără capital”, cu implicațiile ei pentru înțelegerea întregii societăți. Dragi sociologi, nu este o carte ...

Cum ne vede Occidentul

Este surprinzător că nu putem găsi prea multe analize globale ale României în această perioadă de tranziție. Încă de la începutul anilor 90 am încercat să avertizez asupra riscurilor unei tranziții prost construite, dar adesea m-am simțit singur. Dar cum percep specialiștii occidentali tranziția în țările noastre ? Mărturisesc, am avut ...

Neoliberalism și șocul civilizațiilor

Fukuyama și Huntington Doi autori și două cărți majore au marcat percepția generației noastre despre noua ordine mondială. Este vorba de Francis Fukuyama : The End of History and the last Man (1992) și de Samuel Huntington : The Clash of Civilisations and the Remaking of World Order. 1996.  Fukuyama anunța universalizarea pieții libere ...

O evoluție sintetică a căutării ”ADEVĂRULUI” Ne-am eliberat de paradigma ”Agamiță Dandanache”?

Ieri am fost șocat, nu numai eu, de ceea ce mulți au etichetat ca ”bâlciul” de la Parlament.  În minte mi-a venit o istorie a eforturilor omenirii de a ajunge la adevăr. Prima fază. În antichitate, grecii au inventat logica, regulile gândirii corecte. Ei au crezut că logica este instrumentul de ...

Lansare de carte. Elena Olariu și o nouă înțelegere a spațiului privat în secolul al XIX-lea

Onorată comunitate academică, dragi colegi și dragi cititori,   vă anunțăm că au apărut două cărți semnate de istoricul de artă Elena Olariu, lucrări care sunt dedicate civilizației românești: ”Boieri și aristocrați români în secolul al XIX-lea” (studiu de mentalitate și moravuri în spațiu privat), respectiv ”Stil de viață aristocratic românesc ...

Migrație, integrare, dezintegrare

Cum sociologia este analiza stării nației dar și a timpului prezent, am dori să ne oprim puțin asupra problemelor legate de migrație. De ce migrația? Pentru că problema națională, ecologia și  migrația fac parte din cele trei mari evenimente care agită astăzi planeta. România se confruntă și ea cu aceste ...

În cercetarea sociologică, o fotografie valorează cât o mie de statistici

Imaginea foametei din Sudanul de Sud: vulturul pândind un copil care s-a prăbușit în drum spre Centrul de hrănire ONU (Fotografie realizată de jurnalistul sud-african Kevin Carter, publicată în The New York Times, pentru care a primit Premiul Pulizer în 1993) În urmă cu aproape 50 de ani, jurnalista și scriitoarea ...

Impactul creșterii prețului la energie electrică, gaze, apă asupra bugetului familiilor

Traiul decent poate fi descris ca situația în care o familie își poate permite o alimentație echilibrată și sănătoasă, îmbrăcăminte și încălțăminte noi din magazine de specialitate, de a dispune de o locuință care oferă adăpost și siguranță, locuința să fie mobilată și echipată cu aparate electrocasnice în stare bună ...