Romania Sociala logo
Menu

Acad. Prof. dr. Tudorel Postolache și relația sa cu Institutul de Cercetare a Calității Vieții

autor:   21 February 2020  

Cătălin Zamfir

Profesorul Tudorel Postolache, un eminent economist. O personalitate extrem de creatoare: în științele economie, în construcția de instituții care s-au dovedit importante și durabile, în cristalizarea viziunii dezvoltării României după Revoluția din 1989.

Poate lucrul cel mai de remarcat pentru Profesorul Postolache este inițierea de proiecte amețitoare ca amploare. Curaj, viziune, capacitate de a mobiliza pe ceilalți, dar și instituții. De a crea consensul în jurul marilor programe. În momente critice ale României este inițiatorul a două proiecte de importanță publică crucială: Schița strategiei la tranziția României la economia de piață, 1990, și Declarația de la Snagov 1995.

Dar ce legătură a avut Profesorul Postolache cu o temă din alt domeniu științific, calitatea vieții ?

Sociologia românească datorează mult Profesorului Postolache. Relațiile dintre domenii o fac oamenii. Relațiile profesional se consolidează în relații de prietenie.

Începutul anilor 1980. Soţia mea și cu mine ne împrietenisem cu Prof. Postolache și cu Tania, soția lui. De multe ori ne plimbam în parcul Herăstrău. Plimbările erau și prilejuri de a discuta despre proiectele noastre științifice și despre starea societății Românești. De ce în Herăstrău ? Presupuneam că florile nu ne ascultă.

Îi povesteam și despre cercetarea sociologică care era în curs de finalizare: calitatea vieții. Era un mare proiect de cercetare teoretică și empirică. Profesorului Postolache i-a plăcut tema pentru că ea răspunde și interesului său: economia trebuia să satisfacă nevoile oamenilor. 

Prin 1981-82 cartea despre calitatea vieții era gata. Dar nicio editură nu era dispusă să o publice. Se puneau multe probleme ideologice și politice, atât teoretice, cât mai ales privitoare la rezultatele cercetării empirice. Eram pe punctul de a renunța la publicarea cărții și o trimisesem ”la sertar”. Îmi părea rău. Cartea conținea multe contribuții științifice inovative.

Într-o discuție, i-am spus decizia mea de a abandona publicarea. România intrase într-o adâncă criză politică, dictatura ceaușistă devenise tot mai dură. ”Nu vrei să-mi dai și mie un exemplar din carte ? Desigur.” După câteva zile, Profesorul Postolache îmi readuce manuscrisul cărții. Mergi urgent la Editura Academiei pentru a o publica. Glumești ! Pe copertă era scris: „Să se publice” și era semnătura secretarului de partid al Bucureștiului, o persoană foarte influentă pe atunci, rudă a lui Ceaușescu. Secretarului de partid avea o mare stimă pentru Prof. Postolache. Fără să deschidă cartea, a semnat publicarea ei.

Publicarea cărții în 1984 a fost un eveniment special. Un fapt, poate foarte important, se poate pierde în contextul complex și nu va avea un efect sensibil asupra viitorului. Un fapt, chiar minor, întâmplările fac să producă un alt fapt și acesta un altul și se generează astfel un curs distinct al istoriei: un lanț de fapte. A fost cazul publicării cărții.  

1989, Revoluția Română. Entuziasm și îngrijorare. Era 30 sau 31 decembrie. Profesorul Postolache mă sună: uite, mă gândesc să înființăm un Institut de Cercetare a Calității Vieții. România are nevoie de un asemenea institut. Ce crezi ? M-am gândit: o idee frumoasă, dar o simplă utopie. Ar fi extraordinar. Nu exista în lume un asemenea institut. Și nici acum nu cred că există de amploarea lui. Bine, deci înțeleg că accepți și să fii directorul institutului. Pe 2 ianuarie, profesorul Postolache a mers la primul ministru de atunci, Petre Roman, care a semnat înființarea noului institut de cercetare a calității Vieții și numirea mea ca director. Institutul de Cercetare a Calității Vieții este un institut de cercetare important al sociologiei românești. Și profesorul Postolache este, fără discuție, fondatorul lui.

Colaborarea și prietenia a continuat în anii ce au urmat. Este cazul unor documente importante istoric realizate de Prof. Postolache.

Profesorul Postolache a făcut multe lucruri solide care vor rămâne în istoria României.    

Un ultim gest al Profesorului Postolache, complet neașteptat, care m-a impresionat. Cu câteva zile înainte de trecerea sa în altfel de ființă a ținut personal,  să trimită o felicitare a Institutului pentru omagierea personalități sociologului Dimitrie Gusti: 7 ianuarie 2020.   

Stimate Domnule Acad. Cătălin Zamfir,

Vă aducem la cunoștință că din motive medicale Domnul Acad. Tudorel 
Postolache nu va putea participa la Conferința omagială „Dimitrie Gusti – 
profesor, sociolog, statistician, muzeograf”.
Cu deosebita stima,
Asistent
Alexandra Lazar


Două zile mai târziu, 9 februarie 2020, ziua mea de naștere, Prietenul Tudorel Postolache a ținut să-mi trimită o felicitare personală.



Facebook

„Femei în noapte”. Lumea în care am intrat

Ieri am văzut un film serial, Women in Night. De regulă filmele mă relaxează și aproape le uit. Acesta a fost o excepție. M-a tulburat cum rar mi se întâmplă. La terminarea filmului m-am simțit bolnav. Fragmente ale filmului m-au obsedat toată noaptea.  O agenție olandeză: se aranja participarea unui grup ...

Avem o problemă: ce facem cu creșterea perioadei de viață?

Crizele creează probleme noi, dar și pune în centrul atenției problemele latente.   Eram puști și mă pasionau cărțile științifico-fantastice. Am citit o carte despre conflictul mașinilor cu oamenii. Stăteam sub un pom și în minte îmi compuneam și eu o poveste pe această temă. „Povestea” mea mi-o aduc aminte. O hală imensă ...

Sensibilitatea sociologică. În timp ce…

În stare de urgență sanitară (pandemia cu coronavirus obligă), focul actualității pune la încercare sensibilitatea sociologică. Sociologul încearcă să practice gîndirea vie și să descifreze jocul de umbră și lumină a «anormalității». Sau  poate a unei «noi normalități », care ar putea fi prelungită.  Ce se simte, ce se vede ...

COVID 19 și ce va fi după: Digitalizarea

Auzim tot mai des vehiculată sintagma „după COVID 19 lumea nu va mai arăta la fel ca înainte”. Este un adevăr incontestabil, care implică schimbări în bine, dar nu numai. Crizele provocă pagube umane sau/și materiale și aduc multă suferință pe diverse paliere ale vieții. Efortul de a găsi soluții ...

Să reînvățăm alfabetul empatiei

În plină euforie a globalizării cotată, deja, ca ”mișcare istorică ireversibilă” coronavirus a trimis la coșul de gunoi al prognozelor toate așteptările globaliștilor: o anonimă epidemie a evoluat, fulgerător, către stadiul de pandemie, sfidând vremelnicele alcătuiri ale limitelor de decizie ale tuturor autorităților de pe toate continentele! După cum se știe, Globalizarea, ca proiect, și-a propus ...

Drepturi și responsabilități în contextul pandemiei COVID-19

La data de 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a semnalat faptul că infecția cu virusul COVID-19, identificat pentru prima dată în decembrie 2019 la Wuhan - China, a atins nivelul unei pandemii. În ultimul deceniu, OMS a declarat stare de pandemie în alte cinci situații de urgență pentru sănătatea publică: „gripa porcină” ...

Recenzie: Vlad Ovidiu Cioacă, Viața cotidiană în România comunistă, Ed. Beladi & Sitech, Craiova, 2019

Prof.univ.dr. Stefan Buzărnescu; Asist.univ.dr. Liliana Gabriela Ilie Schimbarea de paradigmă ideologică din Decembrie 1989, dincolo de controversele inevitabile, a generat scrieri de factură impresionistă și continuă să genereze și astăzi, după trei decenii, scrieri de profiluri foarte deosebite: de la mărturii ale participanților nemijlociți la Eveniment, la pretinse analize ”obiective” ale ...

Profesiune de credință. Să stai acasă nu e chiar așa de rău!

Restez chez vous! Stay at home! State a casa! Quedata en casa!  Trăim timpuri excepționale. Neliniște, uimire, siderație. În situația asta de criză sanitară mondială,  produsă de pandemia cu coronavirus, ni se spune în toate limbile: Stați acasă. Asta pentru că  virusul se mișcă odată cu noi, și riscăm să-l infectăm ...