Romania Sociala logo
Menu

Acad. Prof. dr. Tudorel Postolache și relația sa cu Institutul de Cercetare a Calității Vieții

autor:   21 February 2020  

Profesorul Tudorel Postolache, un eminent economist. O personalitate extrem de creatoare: în științele economie, în construcția de instituții care s-au dovedit importante și durabile, în cristalizarea viziunii dezvoltării României după Revoluția din 1989.

Poate lucrul cel mai de remarcat pentru Profesorul Postolache este inițierea de proiecte amețitoare ca amploare. Curaj, viziune, capacitate de a mobiliza pe ceilalți, dar și instituții. De a crea consensul în jurul marilor programe. În momente critice ale României este inițiatorul a două proiecte de importanță publică crucială: Schița strategiei la tranziția României la economia de piață, 1990, și Declarația de la Snagov 1995.

Dar ce legătură a avut Profesorul Postolache cu o temă din alt domeniu științific, calitatea vieții ?

Sociologia românească datorează mult Profesorului Postolache. Relațiile dintre domenii o fac oamenii. Relațiile profesional se consolidează în relații de prietenie.

Începutul anilor 1980. Soţia mea și cu mine ne împrietenisem cu Prof. Postolache și cu Tania, soția lui. De multe ori ne plimbam în parcul Herăstrău. Plimbările erau și prilejuri de a discuta despre proiectele noastre științifice și despre starea societății Românești. De ce în Herăstrău ? Presupuneam că florile nu ne ascultă.

Îi povesteam și despre cercetarea sociologică care era în curs de finalizare: calitatea vieții. Era un mare proiect de cercetare teoretică și empirică. Profesorului Postolache i-a plăcut tema pentru că ea răspunde și interesului său: economia trebuia să satisfacă nevoile oamenilor. 

Prin 1981-82 cartea despre calitatea vieții era gata. Dar nicio editură nu era dispusă să o publice. Se puneau multe probleme ideologice și politice, atât teoretice, cât mai ales privitoare la rezultatele cercetării empirice. Eram pe punctul de a renunța la publicarea cărții și o trimisesem ”la sertar”. Îmi părea rău. Cartea conținea multe contribuții științifice inovative.

Într-o discuție, i-am spus decizia mea de a abandona publicarea. România intrase într-o adâncă criză politică, dictatura ceaușistă devenise tot mai dură. ”Nu vrei să-mi dai și mie un exemplar din carte ? Desigur.” După câteva zile, Profesorul Postolache îmi readuce manuscrisul cărții. Mergi urgent la Editura Academiei pentru a o publica. Glumești ! Pe copertă era scris: „Să se publice” și era semnătura secretarului de partid al Bucureștiului, o persoană foarte influentă pe atunci, rudă a lui Ceaușescu. Secretarului de partid avea o mare stimă pentru Prof. Postolache. Fără să deschidă cartea, a semnat publicarea ei.

Publicarea cărții în 1984 a fost un eveniment special. Un fapt, poate foarte important, se poate pierde în contextul complex și nu va avea un efect sensibil asupra viitorului. Un fapt, chiar minor, întâmplările fac să producă un alt fapt și acesta un altul și se generează astfel un curs distinct al istoriei: un lanț de fapte. A fost cazul publicării cărții.  

1989, Revoluția Română. Entuziasm și îngrijorare. Era 30 sau 31 decembrie. Profesorul Postolache mă sună: uite, mă gândesc să înființăm un Institut de Cercetare a Calității Vieții. România are nevoie de un asemenea institut. Ce crezi ? M-am gândit: o idee frumoasă, dar o simplă utopie. Ar fi extraordinar. Nu exista în lume un asemenea institut. Și nici acum nu cred că există de amploarea lui. Bine, deci înțeleg că accepți și să fii directorul institutului. Pe 2 ianuarie, profesorul Postolache a mers la primul ministru de atunci, Petre Roman, care a semnat înființarea noului institut de cercetare a calității Vieții și numirea mea ca director. Institutul de Cercetare a Calității Vieții este un institut de cercetare important al sociologiei românești. Și profesorul Postolache este, fără discuție, fondatorul lui.

Colaborarea și prietenia a continuat în anii ce au urmat. Este cazul unor documente importante istoric realizate de Prof. Postolache.

Profesorul Postolache a făcut multe lucruri solide care vor rămâne în istoria României.    

Un ultim gest al Profesorului Postolache, complet neașteptat, care m-a impresionat. Cu câteva zile înainte de trecerea sa în altfel de ființă a ținut personal,  să trimită o felicitare a Institutului pentru omagierea personalități sociologului Dimitrie Gusti: 7 ianuarie 2020.   

Stimate Domnule Acad. Cătălin Zamfir,

Vă aducem la cunoștință că din motive medicale Domnul Acad. Tudorel 
Postolache nu va putea participa la Conferința omagială „Dimitrie Gusti – 
profesor, sociolog, statistician, muzeograf”.
Cu deosebita stima,
Asistent
Alexandra Lazar


Două zile mai târziu, 9 februarie 2020, ziua mea de naștere, Prietenul Tudorel Postolache a ținut să-mi trimită o felicitare personală.



Facebook

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

Septimiu Chelcea, Flash-uri psihosociologice, București, Editura Pro Universitaria, 2024

Nu am inventat roata, dar m-am străduit să nivelez drumul. Am adunat în acest volum gândurile răzlețite de-a lungul timpului în revistele la care am colaborat și în unele din cărțile pe care le-am publicat. Sunt gânduri, flash-uri, izvorâte din observațiile cotidiene, filtrate de lecturile mele. Unele dintre ele poartă amprenta timpului, ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Provincialismul. Cheie de lectură posibilă a tranziției

1. Punctul de plecare Lectura recentă a trei intervenții publicate în 2023 și 2024 mi-a apărut emblematică.  Este vorba de o serie de texte de analiză politică apărute sub titlul generic România ca proiect geopolitic și interesul național în contextul dezordinii mondiale, sub semnătura analistului politic Adrian Severin. Și de   cartea ...