Romania Sociala logo
Menu

Acad. Prof. dr. Tudorel Postolache și relația sa cu Institutul de Cercetare a Calității Vieții

autor:   21 February 2020  

Cătălin Zamfir

Profesorul Tudorel Postolache, un eminent economist. O personalitate extrem de creatoare: în științele economie, în construcția de instituții care s-au dovedit importante și durabile, în cristalizarea viziunii dezvoltării României după Revoluția din 1989.

Poate lucrul cel mai de remarcat pentru Profesorul Postolache este inițierea de proiecte amețitoare ca amploare. Curaj, viziune, capacitate de a mobiliza pe ceilalți, dar și instituții. De a crea consensul în jurul marilor programe. În momente critice ale României este inițiatorul a două proiecte de importanță publică crucială: Schița strategiei la tranziția României la economia de piață, 1990, și Declarația de la Snagov 1995.

Dar ce legătură a avut Profesorul Postolache cu o temă din alt domeniu științific, calitatea vieții ?

Sociologia românească datorează mult Profesorului Postolache. Relațiile dintre domenii o fac oamenii. Relațiile profesional se consolidează în relații de prietenie.

Începutul anilor 1980. Soţia mea și cu mine ne împrietenisem cu Prof. Postolache și cu Tania, soția lui. De multe ori ne plimbam în parcul Herăstrău. Plimbările erau și prilejuri de a discuta despre proiectele noastre științifice și despre starea societății Românești. De ce în Herăstrău ? Presupuneam că florile nu ne ascultă.

Îi povesteam și despre cercetarea sociologică care era în curs de finalizare: calitatea vieții. Era un mare proiect de cercetare teoretică și empirică. Profesorului Postolache i-a plăcut tema pentru că ea răspunde și interesului său: economia trebuia să satisfacă nevoile oamenilor. 

Prin 1981-82 cartea despre calitatea vieții era gata. Dar nicio editură nu era dispusă să o publice. Se puneau multe probleme ideologice și politice, atât teoretice, cât mai ales privitoare la rezultatele cercetării empirice. Eram pe punctul de a renunța la publicarea cărții și o trimisesem ”la sertar”. Îmi părea rău. Cartea conținea multe contribuții științifice inovative.

Într-o discuție, i-am spus decizia mea de a abandona publicarea. România intrase într-o adâncă criză politică, dictatura ceaușistă devenise tot mai dură. ”Nu vrei să-mi dai și mie un exemplar din carte ? Desigur.” După câteva zile, Profesorul Postolache îmi readuce manuscrisul cărții. Mergi urgent la Editura Academiei pentru a o publica. Glumești ! Pe copertă era scris: „Să se publice” și era semnătura secretarului de partid al Bucureștiului, o persoană foarte influentă pe atunci, rudă a lui Ceaușescu. Secretarului de partid avea o mare stimă pentru Prof. Postolache. Fără să deschidă cartea, a semnat publicarea ei.

Publicarea cărții în 1984 a fost un eveniment special. Un fapt, poate foarte important, se poate pierde în contextul complex și nu va avea un efect sensibil asupra viitorului. Un fapt, chiar minor, întâmplările fac să producă un alt fapt și acesta un altul și se generează astfel un curs distinct al istoriei: un lanț de fapte. A fost cazul publicării cărții.  

1989, Revoluția Română. Entuziasm și îngrijorare. Era 30 sau 31 decembrie. Profesorul Postolache mă sună: uite, mă gândesc să înființăm un Institut de Cercetare a Calității Vieții. România are nevoie de un asemenea institut. Ce crezi ? M-am gândit: o idee frumoasă, dar o simplă utopie. Ar fi extraordinar. Nu exista în lume un asemenea institut. Și nici acum nu cred că există de amploarea lui. Bine, deci înțeleg că accepți și să fii directorul institutului. Pe 2 ianuarie, profesorul Postolache a mers la primul ministru de atunci, Petre Roman, care a semnat înființarea noului institut de cercetare a calității Vieții și numirea mea ca director. Institutul de Cercetare a Calității Vieții este un institut de cercetare important al sociologiei românești. Și profesorul Postolache este, fără discuție, fondatorul lui.

Colaborarea și prietenia a continuat în anii ce au urmat. Este cazul unor documente importante istoric realizate de Prof. Postolache.

Profesorul Postolache a făcut multe lucruri solide care vor rămâne în istoria României.    

Un ultim gest al Profesorului Postolache, complet neașteptat, care m-a impresionat. Cu câteva zile înainte de trecerea sa în altfel de ființă a ținut personal,  să trimită o felicitare a Institutului pentru omagierea personalități sociologului Dimitrie Gusti: 7 ianuarie 2020.   

Stimate Domnule Acad. Cătălin Zamfir,

Vă aducem la cunoștință că din motive medicale Domnul Acad. Tudorel 
Postolache nu va putea participa la Conferința omagială „Dimitrie Gusti – 
profesor, sociolog, statistician, muzeograf”.
Cu deosebita stima,
Asistent
Alexandra Lazar


Două zile mai târziu, 9 februarie 2020, ziua mea de naștere, Prietenul Tudorel Postolache a ținut să-mi trimită o felicitare personală.



Facebook

Apariție editorială: Septimiu Chelcea – OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare

Ne face plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare, apărută la Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion C. Brătianu” (București, 2020, 424 de pagini). Cartea include două părți. În prima parte este analizată opinia publică. Cele cinci capitole (Opinia publică: o perspectivă ...

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească, Asociația Română de Sociologie, Expert Projects, Iași. Revista a fost înfiinţată în 1936 de reputatul sociolog român Dimitrie Gusti, membru al Academiei Române din anul 1919 și președinte al Academiei Române (1944-1946). Revista a fost desfiinţată în 1946 de regimul comunist ...

Sociologia românească și sociologia occidentală

România s-a gândit mereu pe sine ca o parte a societății occidentale. România, o societate occidentală, dar în curs de dezvoltare, de lichidare a decalajul față de modelul occidental. Această viziune se regăsește, însă doar parțial, și în relația sociologiei românești cu sociologia occidentală. Cu un decalaj doar de câteva decenii, ...

O boală veche : filoxenia

În urmă cu peste un secol și jumătate, gazetarul Mihai Eminescu, umilit peste măsură de temenelele autorităților românești din Acel timp, față de un Occident care suferea de complexe de superioritate (glazurate de megalomanie egolatră) cu nimic diferite de cele de astăzi, făcând un succint examen al etiologiei lipsei de ...

Interviu cu Iuliana Precupețu, coordonatoarea proiectului AMASE finanțat de Norway Grants și UEFISCDI

Iuliana Precupețu, cercetător științific I în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, este coordonatoarea proiectului  AMASE A multidimensional approach to social exclusion in later life – health consequences for ageing populations finanțat de Norway Grants și UEFISCDI pentru perioada 1.09.2020–31.08.2023. Buna ziua si felicitări pentru câștigarea proiectului! Cum ...

Opțiuni politice în fața alegerilor din decembrie

Urmează, posibil, alegerile. Cum se prezintă partidele, ce propun ele electoratului ? La ce ne așteptăm noi, alegătorii ? România e de mult timp în criză. Sistemul nostru politic se confruntă acum, înainte de alegeri, cu o criză medicală care pare a sintetiza fondul profund al crizei României din ultima perioadă. ...

Starea socială a României: tranziție și post-tranziție

Am fost solicitat să particip la Volumul IX al Istoriei României al Academiei Române cu două capitole: Starea socială a României în perioada socialistă și Starea socială a României în tranziție și post-tranziție. Despre perioada de după 1989 s-a scris mult, dar analize globale sunt foarte rare. E o perioadă foarte ...

Cozile de azi și cozile de ieri

Coada ca microsocietate Coada sau rândul sunt forme concentrate de microsocietate, a căror menire este ordonarea și raționalizarea spațiului și a timpului de așteptare. Ele sunt forme de relaționare socială, dar și de control social; ele funcționează după reguli impuse, controlate, sau sunt autoreglate de cei care își așteaptă rândul. Nerespectarea ...