Romania Sociala logo
Menu

Academia Română a acordat premiul „Mircea Florian” categoria filosofie sociologului Alfred Bulai

autor:   20 December 2019  

Academia Română a organizat în data de 12 decembrie 2019, ceremonia de decernare a premiilor pentru cele mai reprezentative creații științifice și culturale realizate în anul 2017. Evenimentul s-a desfășurat în Aula Academiei Române, începând cu ora 11.00 și a fost condus de Acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, în prezența Biroului Prezidiului și a membrilor Adunării Generale. În cadrul celor 14 secții au fost decernate 70 de premii, care „constituie recompense morale și materiale pentru lucrări originale, de înaltă valoare, realizate individual sau colectiv, ce pun în evidență creativitatea autorilor și contribuie semnificativ la progresul culturii”.[1]

Premiul Academiei Române din cadrul secției de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie, categoria Filosofie „Mircea Florian” a fost acordat anul acesta pentru lucrarea „Fundamentele sociale ale cunoașterii”, autor Conf. Univ. Dr. Alfred Bulai, director al Departamentului de Sociologie din Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București. Lucrarea are 464 de pagini și a apărut în anul 2017 la Editura Trei, București.

Profesorul Alfred Bulai a absolvit Facultatea de Istorie–Filosofie (specializarea Filosofie) a Universității București. Predă în învățământul universitar din anul 1991 iar din anul 1996 este doctor în sociologie. Printre cursurile universitare susținute de-a lungul timpului se numără: „Metode de cercetare calitativă în științele sociale”, „Concepte fundamentale în sociologie”, „Comunicare socială”, „Introducere în politicile publice”, ”Sociologia guvernării”, „Sociologie publică”, „Epistemologie socială”. A publicat numeroase lucrări, dintre care amintim: „Focus grupul în investigația socială” (2000), „Societatea reală” (2007), „Concepte fundamentale în sociologie” (2009), „Sociologia și cotidianul” (2009), ”La sociologia y lo cotidiano”, (2016 – traducerea lucrării Sociologia și cotidianul). A colaborat, în calitate de coordonator și/sau coautor la realizarea lucrărilor: „Dicționar de Sociologie” (1993), „Sondajul de opinie” (1997), „Manifest pentru o universitate antreprenorială” (2002), „Romania după 20 de ani” (2010), „Iarna vrajbei noastre – Protestele din România ianuarie – februarie 2012 (2012) și ”In fiction we trust” (2016).

Profesorul Alfred Bulai a publicat două romane, „8539” (2003) și „Scriitorii” (2012).

În ultimii ani a participat la realizarea a peste 20 de programe de cercetare, în calitate de director de program sau de coordonator al unora dintre componentele programelor. În perioada 2006 – 2009 a fost Președintele Agenției pentru Strategii Guvernamentale în cadrul Guvernului României.

Lucrarea premiată de Academia Română „Fundamentele sociale ale cunoașterii” este o operă originală, dificil de încadrat în categoriile uzuale ale studiilor de sociologie sau filosofie. Ea poate fi citită atât într-o cheie sociologică cât și filosofică datorită calității de a fi o lucrare de epistemologie socială. De asemenea, poate foarte bine fi citită ca o lucrare de sociologia cunoașterii. În esență, cartea analizează într-o tradiție constructivistă mecanismul generator al cunoașterii și deopotrivă al vieții sociale. Așa cum spune autorul în prefață: „Este o carte despre cunoaștere și despre societate în egală măsură. În egală măsură, pentru că, în viziunea mea, societatea este un produs exclusiv al cunoașterii și asta nu metaforic, ci la modul propriu. Fundamentele cunoașterii și ale vieții sociale sunt aceleași. De fapt, cunoașterea reprezintă procesul prin care ființa umană se raportează la realitate, proces prin care este creată realitatea însăși. Nu doar realitatea socială, ci întreaga realitate”.

Profesorul Alfred Bulai face o distincție clară între Existență și Realitate, prima fiind lumea obiectivă total incognoscibilă, a doua fiind produsul cunoașterii noastre. În actul raportării la lume omul cunoaște lumea și generează astfel realitatea. Existența deci nu poate fi cunoscută decât ca realitate. Realitatea însă la rândul ei poate avea o natură existentă, când cunoașterea se raportează la lumea fizică exterioară nouă, la orice aparține Existenței deci, sau inexistentă când nu are nici un referent la nivelul Existenței. Odată cu apariția limbajului și a instituțiilor sociale omul a generat realități inexistente, adică integral dependente de actul cunoașterii. Societatea este o construcție permisă de cunoaștere, dar cunoașterea umană, la rândul ei nu poate fi decât socială.

Totodată, distinge între patru tipuri de raportare la realitate – actul cunoașterii lumii fiind raportarea la realitate – și anume raportarea non-semnificantă, semnificantă, instituțională și teoretică. Odată cu raportarea instituțională la realitate, procesul de bază al cunoașterii are loc pe baza modelării și al operării cu modele. Raportarea instituțională la realitate se înfăptuiește prin modelarea iconică și cea narativă, iar cea teoretică prin modele matematice și conceptuale. În lucrare sunt tratate astfel problematica genezei limbajului ca primă formă de realitate non-fizică de tip inexistent, dar și geneza instituțiilor sociale, precum și apariția gândirii critice, a ficțiunilor, a matematicii, a cunoașterii speculative și a celei științifice, dar în egală măsură a cadrelor formale de organizare socială.

Încheiem această prezentare de carte prin cuvintele Acad. Mircea Dumitru: „(…) Este o lucrare de o certă și fascinantă originalitate și prospețime. Autorul combină, într‑o modalitate inedită și foarte greu de obținut, noțiuni și domenii care nu stau, de multe ori, ușor laolaltă: filosofie socială, epistemologie, dar și elemente de logică și de metodologie. Cartea profesorului Bulai este construită și argumentată organic și echilibrat, fiecare element este judicios plasat în context și ajută la înțelegerea ansamblului, permițând cititorului sa pătrundă treptat în chestiuni care, de fapt, sunt foarte complexe și subtile. În plus, este fermecătoare prin stilul plăcut și ușor, care nu face, totuși, concesii, superficialității unor texte eseistice lipsite de profesionalism (…).”

[1] Art. 1 din Regulamentul privind acordarea premiilor Academiei Române, disponibil online la adresa:  https://acad.ro/premiileAR/doc/regulamentPremiiAR.pdf.



Facebook

Provincialismul. Cheie de lectură posibilă a tranziției

1. Punctul de plecare Lectura recentă a trei intervenții publicate în 2023 și 2024 mi-a apărut emblematică.  Este vorba de o serie de texte de analiză politică apărute sub titlul generic România ca proiect geopolitic și interesul național în contextul dezordinii mondiale, sub semnătura analistului politic Adrian Severin. Și de   cartea ...

Interviu cu Alexandru Petre – “Respectarea drepturilor omului în sistemul penitenciar românesc. Bune practici în sistemele penitenciare la nivel internațional”

Buna ziua și felicitări pentru publicarea lucrării. Vă rugăm să ne spuneți care a fost motivația alegerii temei? Motivația alegerii temei a venit din sfera preocupărilor profesionale. Îmi desfășor activitatea ca polițist de penitenciare și sunt preocupat nu doar de perspectiva asigurării pazei persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate ci ...

Vrem dictatura unei birocrații sau o democrație a comunității cercetătorilor ?

Ministerul cercetării lucrează cu propriul său personal, dar, ca orice ministru,  are nevoie și de consultanți. Prin definiție consultanții nu iau decizii, ci consultă Ministrul în procesul lui de decizie. Consultații vin cu propria competență, nu reprezintă pe nimeni, ci doar pe ei înșiși; ei nu iau decizii, ci fac ...

Evoluția demografică, una dintre marile capcane în care România se pregătește să cadă

O mulțime de cifre și informații ne stau la îndemână, dar sub presiunea permanentă a momentului – mereu fiind confruntați cu câte o criză mai mică sau mai mare – nu prea ne alocăm timp pentru a le privi și înțelege cu adevărat. Constatăm și cam atât. Nu ne facem niciun ...

O carte din anii `80 despre migrația internă: discuție între Sorin Mitulescu și Dumitru Sandu

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 O carte din anii `80 despre migrația internă:discuție între Sorin Mitulescu și Dumitru Sandu Când a apărut cartea despre care discutăm? Acum patruzeci de ani, în 1984,la Editura Academiei. La vremea respectivă, cu numele de  Editura Academiei RSR. O copie a volumului  Fluxurile de ...

Conflictul legii cu ea însăși. Scandalul metodologiilor de evaluare

Cercetarea este una dintre activitățile strategice în viața statelor. La rândul ei, competența este factorul cheie atât al dezvoltării unei societăți cât și al calității ordinii sociale. Dimitrie Gusti avertiza guvernarea că organizarea competențelor în stat este o variabilă cheie în orice reformă autentică. Fără de așa ceva reforma eșuează ...

O generație de sociologi: texte din anii `80

Dezbaterea pe care o aducem în fața publicului sub forma unui serial al absolvenților de sociologie prin publicațiile lor -  vizează o generație  care astăzi deja a ajuns  la vârsta a treia. Componenții ei au fost studenți în urmă cu peste 50 de ani în promoțiile învățământului superior  sociologic reluat ...

Este inteligența artificială o amenințare?

Nu demult era la modă un slogan: „munca l-a creat pe om”. În parte, era adevărat: munca l-a creat pe om ca unealtă. Și, timp de milenii s-a dovedit a fi cea mai productivă în folosul celor mai „isteți”, mai creativi. La un preț cât se putea mai mic. De ...