Romania Sociala logo
Menu

Academia Română a acordat premiul „Mircea Florian” categoria filosofie sociologului Alfred Bulai

autor:   20 December 2019  

Simona Mihaiu

Academia Română a organizat în data de 12 decembrie 2019, ceremonia de decernare a premiilor pentru cele mai reprezentative creații științifice și culturale realizate în anul 2017. Evenimentul s-a desfășurat în Aula Academiei Române, începând cu ora 11.00 și a fost condus de Acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, în prezența Biroului Prezidiului și a membrilor Adunării Generale. În cadrul celor 14 secții au fost decernate 70 de premii, care „constituie recompense morale și materiale pentru lucrări originale, de înaltă valoare, realizate individual sau colectiv, ce pun în evidență creativitatea autorilor și contribuie semnificativ la progresul culturii”.[1]

Premiul Academiei Române din cadrul secției de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie, categoria Filosofie „Mircea Florian” a fost acordat anul acesta pentru lucrarea „Fundamentele sociale ale cunoașterii”, autor Conf. Univ. Dr. Alfred Bulai, director al Departamentului de Sociologie din Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București. Lucrarea are 464 de pagini și a apărut în anul 2017 la Editura Trei, București.

Profesorul Alfred Bulai a absolvit Facultatea de Istorie–Filosofie (specializarea Filosofie) a Universității București. Predă în învățământul universitar din anul 1991 iar din anul 1996 este doctor în sociologie. Printre cursurile universitare susținute de-a lungul timpului se numără: „Metode de cercetare calitativă în științele sociale”, „Concepte fundamentale în sociologie”, „Comunicare socială”, „Introducere în politicile publice”, ”Sociologia guvernării”, „Sociologie publică”, „Epistemologie socială”. A publicat numeroase lucrări, dintre care amintim: „Focus grupul în investigația socială” (2000), „Societatea reală” (2007), „Concepte fundamentale în sociologie” (2009), „Sociologia și cotidianul” (2009), ”La sociologia y lo cotidiano”, (2016 – traducerea lucrării Sociologia și cotidianul). A colaborat, în calitate de coordonator și/sau coautor la realizarea lucrărilor: „Dicționar de Sociologie” (1993), „Sondajul de opinie” (1997), „Manifest pentru o universitate antreprenorială” (2002), „Romania după 20 de ani” (2010), „Iarna vrajbei noastre – Protestele din România ianuarie – februarie 2012 (2012) și ”In fiction we trust” (2016).

Profesorul Alfred Bulai a publicat două romane, „8539” (2003) și „Scriitorii” (2012).

În ultimii ani a participat la realizarea a peste 20 de programe de cercetare, în calitate de director de program sau de coordonator al unora dintre componentele programelor. În perioada 2006 – 2009 a fost Președintele Agenției pentru Strategii Guvernamentale în cadrul Guvernului României.

Lucrarea premiată de Academia Română „Fundamentele sociale ale cunoașterii” este o operă originală, dificil de încadrat în categoriile uzuale ale studiilor de sociologie sau filosofie. Ea poate fi citită atât într-o cheie sociologică cât și filosofică datorită calității de a fi o lucrare de epistemologie socială. De asemenea, poate foarte bine fi citită ca o lucrare de sociologia cunoașterii. În esență, cartea analizează într-o tradiție constructivistă mecanismul generator al cunoașterii și deopotrivă al vieții sociale. Așa cum spune autorul în prefață: „Este o carte despre cunoaștere și despre societate în egală măsură. În egală măsură, pentru că, în viziunea mea, societatea este un produs exclusiv al cunoașterii și asta nu metaforic, ci la modul propriu. Fundamentele cunoașterii și ale vieții sociale sunt aceleași. De fapt, cunoașterea reprezintă procesul prin care ființa umană se raportează la realitate, proces prin care este creată realitatea însăși. Nu doar realitatea socială, ci întreaga realitate”.

Profesorul Alfred Bulai face o distincție clară între Existență și Realitate, prima fiind lumea obiectivă total incognoscibilă, a doua fiind produsul cunoașterii noastre. În actul raportării la lume omul cunoaște lumea și generează astfel realitatea. Existența deci nu poate fi cunoscută decât ca realitate. Realitatea însă la rândul ei poate avea o natură existentă, când cunoașterea se raportează la lumea fizică exterioară nouă, la orice aparține Existenței deci, sau inexistentă când nu are nici un referent la nivelul Existenței. Odată cu apariția limbajului și a instituțiilor sociale omul a generat realități inexistente, adică integral dependente de actul cunoașterii. Societatea este o construcție permisă de cunoaștere, dar cunoașterea umană, la rândul ei nu poate fi decât socială.

Totodată, distinge între patru tipuri de raportare la realitate – actul cunoașterii lumii fiind raportarea la realitate – și anume raportarea non-semnificantă, semnificantă, instituțională și teoretică. Odată cu raportarea instituțională la realitate, procesul de bază al cunoașterii are loc pe baza modelării și al operării cu modele. Raportarea instituțională la realitate se înfăptuiește prin modelarea iconică și cea narativă, iar cea teoretică prin modele matematice și conceptuale. În lucrare sunt tratate astfel problematica genezei limbajului ca primă formă de realitate non-fizică de tip inexistent, dar și geneza instituțiilor sociale, precum și apariția gândirii critice, a ficțiunilor, a matematicii, a cunoașterii speculative și a celei științifice, dar în egală măsură a cadrelor formale de organizare socială.

Încheiem această prezentare de carte prin cuvintele Acad. Mircea Dumitru: „(…) Este o lucrare de o certă și fascinantă originalitate și prospețime. Autorul combină, într‑o modalitate inedită și foarte greu de obținut, noțiuni și domenii care nu stau, de multe ori, ușor laolaltă: filosofie socială, epistemologie, dar și elemente de logică și de metodologie. Cartea profesorului Bulai este construită și argumentată organic și echilibrat, fiecare element este judicios plasat în context și ajută la înțelegerea ansamblului, permițând cititorului sa pătrundă treptat în chestiuni care, de fapt, sunt foarte complexe și subtile. În plus, este fermecătoare prin stilul plăcut și ușor, care nu face, totuși, concesii, superficialității unor texte eseistice lipsite de profesionalism (…).”

[1] Art. 1 din Regulamentul privind acordarea premiilor Academiei Române, disponibil online la adresa:  https://acad.ro/premiileAR/doc/regulamentPremiiAR.pdf.



Facebook

Umbra globalizarii s-a aşternut peste clasa de mijloc

Liderii opoziției de stânga în Olanda, Jesse Klaver (GL, verzi), Lodewijk Asscher (PvdA,Partidul Laburist) și Lilian Marijnissen (SP, Partidul Socialist) au organizat un miting comun la începutul anului 2020 pentru a-și uni forțele împotriva Cabinetului (Ministrii si Secretarii de Stat). Ei văd Cabinetul (format din VVD - liberali, CDA - ...

Pe aripile cenzurii sau Opriți cenzura! Vreau să cobor!

Unele zile ne îndeamnă la tristețe deși ar trebui să avem toate motivele să fim doar fericiți. Mi se pare, uneori, că asist la instaurarea unui nou tip de cenzură. O nouă formă de totalitarism dar cu alte mijloace. Deja telefonul meu îmi numără pașii, îmi spune „Drum bun” atunci ...

The Great Lockdown şi pisicile care nu prind şoareci

După cum este cunoscut, banca centrală a Japoniei a „brevetat” în 1999 o nouă politică monetară în scopul relansării creşterii economice şi a contracarării insolvenţei acute determinate de supraîndatorarea guvernului, a băncilor, a companiilor nefinanciare şi a populaţiei. Această politică, denumită ulterior Quantitative Easing (QE), implică trei instrumente acţionale: rate ...

Sfârșitul visului american

În opinia mea, recentele mișcări de protest din marile orașe americane, extrem de radicale și de violente, reflectă faptul că visul american a devenit o mare iluzie pierdută. Dar cum ar putea fi explicată acestă devastatoare implozie ideologică care a scindat dramatic, în doar câteva zile, și establishmentul american și ...

Apel la utilizarea responsabilă a datelor publice

Indicatorii Covid-19 nu reprezintă o simplă statistică medicală, ci au devenit unii dintre indicatorii sociali critici ai României, generând măsuri politice care ne afectează pe toți. Citesc/ aud/ văd la TV mesaje înspăimântătoare: „creștere alarmantă a numărului de îmbolnăviri”. Astăzi s-a înregistrat o cifră enormă: 460 noi îmbolnăviri. Mesajul: suntem într-o ...

Boala și moartea în prim plan

De la moarte la mortalitate De la psihologie la sociologie În primăvara 2020, boala și moartea au revenit cu brutalitate în prim plan. S-a vorbit de dimineață pîna seara de boală și de moarte. De fapt s-a vorbit de mortalitatea covid. Irupția brutală a îmbolnăvirii și a morții a fost percepută ca ...

A murit Marx în colapsul Uniunii Sovietice?

Timp de aproape un secol lumea a fost dominată de un conflict între două mari grupuri de țări, Occidentul capitalist și sistemul comunist sovietic. Am crezut că de fapt a fost conflictul între sisteme social-politice incompatibile: capitalism și comunism. Mai profund, a fost conflictul între două sisteme de gândire: marxismul ...

Profesorul Septimiu Chelcea la 80 de ani

Volumul „Emoțiile sociale. Despre rușine, vinovăție, regret și deziluzie”, apărut în preziua împlinirii vârstei de 80 de ani, dă seamă despre vocația sa de psihosociolog, mereu preocupat de aducerea în atenția unui public mai larg, nu doar în cercul specialiștilor din domeniul științelor socio-umaniste, a temelor la zi, dezbătute în ...