Romania Sociala logo
Menu

Academia Română a acordat premiul „Mircea Florian” categoria filosofie sociologului Alfred Bulai

autor:   20 December 2019  

Simona Mihaiu

Academia Română a organizat în data de 12 decembrie 2019, ceremonia de decernare a premiilor pentru cele mai reprezentative creații științifice și culturale realizate în anul 2017. Evenimentul s-a desfășurat în Aula Academiei Române, începând cu ora 11.00 și a fost condus de Acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, în prezența Biroului Prezidiului și a membrilor Adunării Generale. În cadrul celor 14 secții au fost decernate 70 de premii, care „constituie recompense morale și materiale pentru lucrări originale, de înaltă valoare, realizate individual sau colectiv, ce pun în evidență creativitatea autorilor și contribuie semnificativ la progresul culturii”.[1]

Premiul Academiei Române din cadrul secției de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie, categoria Filosofie „Mircea Florian” a fost acordat anul acesta pentru lucrarea „Fundamentele sociale ale cunoașterii”, autor Conf. Univ. Dr. Alfred Bulai, director al Departamentului de Sociologie din Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București. Lucrarea are 464 de pagini și a apărut în anul 2017 la Editura Trei, București.

Profesorul Alfred Bulai a absolvit Facultatea de Istorie–Filosofie (specializarea Filosofie) a Universității București. Predă în învățământul universitar din anul 1991 iar din anul 1996 este doctor în sociologie. Printre cursurile universitare susținute de-a lungul timpului se numără: „Metode de cercetare calitativă în științele sociale”, „Concepte fundamentale în sociologie”, „Comunicare socială”, „Introducere în politicile publice”, ”Sociologia guvernării”, „Sociologie publică”, „Epistemologie socială”. A publicat numeroase lucrări, dintre care amintim: „Focus grupul în investigația socială” (2000), „Societatea reală” (2007), „Concepte fundamentale în sociologie” (2009), „Sociologia și cotidianul” (2009), ”La sociologia y lo cotidiano”, (2016 – traducerea lucrării Sociologia și cotidianul). A colaborat, în calitate de coordonator și/sau coautor la realizarea lucrărilor: „Dicționar de Sociologie” (1993), „Sondajul de opinie” (1997), „Manifest pentru o universitate antreprenorială” (2002), „Romania după 20 de ani” (2010), „Iarna vrajbei noastre – Protestele din România ianuarie – februarie 2012 (2012) și ”In fiction we trust” (2016).

Profesorul Alfred Bulai a publicat două romane, „8539” (2003) și „Scriitorii” (2012).

În ultimii ani a participat la realizarea a peste 20 de programe de cercetare, în calitate de director de program sau de coordonator al unora dintre componentele programelor. În perioada 2006 – 2009 a fost Președintele Agenției pentru Strategii Guvernamentale în cadrul Guvernului României.

Lucrarea premiată de Academia Română „Fundamentele sociale ale cunoașterii” este o operă originală, dificil de încadrat în categoriile uzuale ale studiilor de sociologie sau filosofie. Ea poate fi citită atât într-o cheie sociologică cât și filosofică datorită calității de a fi o lucrare de epistemologie socială. De asemenea, poate foarte bine fi citită ca o lucrare de sociologia cunoașterii. În esență, cartea analizează într-o tradiție constructivistă mecanismul generator al cunoașterii și deopotrivă al vieții sociale. Așa cum spune autorul în prefață: „Este o carte despre cunoaștere și despre societate în egală măsură. În egală măsură, pentru că, în viziunea mea, societatea este un produs exclusiv al cunoașterii și asta nu metaforic, ci la modul propriu. Fundamentele cunoașterii și ale vieții sociale sunt aceleași. De fapt, cunoașterea reprezintă procesul prin care ființa umană se raportează la realitate, proces prin care este creată realitatea însăși. Nu doar realitatea socială, ci întreaga realitate”.

Profesorul Alfred Bulai face o distincție clară între Existență și Realitate, prima fiind lumea obiectivă total incognoscibilă, a doua fiind produsul cunoașterii noastre. În actul raportării la lume omul cunoaște lumea și generează astfel realitatea. Existența deci nu poate fi cunoscută decât ca realitate. Realitatea însă la rândul ei poate avea o natură existentă, când cunoașterea se raportează la lumea fizică exterioară nouă, la orice aparține Existenței deci, sau inexistentă când nu are nici un referent la nivelul Existenței. Odată cu apariția limbajului și a instituțiilor sociale omul a generat realități inexistente, adică integral dependente de actul cunoașterii. Societatea este o construcție permisă de cunoaștere, dar cunoașterea umană, la rândul ei nu poate fi decât socială.

Totodată, distinge între patru tipuri de raportare la realitate – actul cunoașterii lumii fiind raportarea la realitate – și anume raportarea non-semnificantă, semnificantă, instituțională și teoretică. Odată cu raportarea instituțională la realitate, procesul de bază al cunoașterii are loc pe baza modelării și al operării cu modele. Raportarea instituțională la realitate se înfăptuiește prin modelarea iconică și cea narativă, iar cea teoretică prin modele matematice și conceptuale. În lucrare sunt tratate astfel problematica genezei limbajului ca primă formă de realitate non-fizică de tip inexistent, dar și geneza instituțiilor sociale, precum și apariția gândirii critice, a ficțiunilor, a matematicii, a cunoașterii speculative și a celei științifice, dar în egală măsură a cadrelor formale de organizare socială.

Încheiem această prezentare de carte prin cuvintele Acad. Mircea Dumitru: „(…) Este o lucrare de o certă și fascinantă originalitate și prospețime. Autorul combină, într‑o modalitate inedită și foarte greu de obținut, noțiuni și domenii care nu stau, de multe ori, ușor laolaltă: filosofie socială, epistemologie, dar și elemente de logică și de metodologie. Cartea profesorului Bulai este construită și argumentată organic și echilibrat, fiecare element este judicios plasat în context și ajută la înțelegerea ansamblului, permițând cititorului sa pătrundă treptat în chestiuni care, de fapt, sunt foarte complexe și subtile. În plus, este fermecătoare prin stilul plăcut și ușor, care nu face, totuși, concesii, superficialității unor texte eseistice lipsite de profesionalism (…).”

[1] Art. 1 din Regulamentul privind acordarea premiilor Academiei Române, disponibil online la adresa:  https://acad.ro/premiileAR/doc/regulamentPremiiAR.pdf.



Facebook

Apariții editoriale: Irina Nastasă-Matei, Zoltán Rostás (coord.) (2020) Rediscovering Eastern-European Universities

Ne face plăcere să anunțăm apariția în toamna anului 2020 a volumelor Dimitrie Gusti, Bibliografia receptării, coordonat de Zoltán Rostás, Editura Universității din București, 2020 (493 pagin) și Rediscovering Eastern-European Universities. Perpectives from the interwar period, co-coordonat de Irina Nastasă-Matei și Zoltan Rostas, Editura ProUniversitaria, 2020 (278 pagini). Volumul Rediscovering Eastern-European Universities. ...

Starea socială a României: tranziție și post-tranziție

Am fost solicitat să particip la Volumul IX al Istoriei României al Academiei Române cu două capitole: Starea socială a României în perioada socialistă și Starea socială a României în tranziție și post-tranziție. Despre perioada de după 1989 s-a scris mult, dar analize globale sunt foarte rare. E o perioadă foarte ...

Apariție editorială: Septimiu Chelcea – OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare

Ne face plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare, apărută la Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion C. Brătianu” (București, 2020, 424 de pagini). Cartea include două părți. În prima parte este analizată opinia publică. Cele cinci capitole (Opinia publică: o perspectivă ...

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească, Asociația Română de Sociologie, Expert Projects, Iași. Revista a fost înfiinţată în 1936 de reputatul sociolog român Dimitrie Gusti, membru al Academiei Române din anul 1919 și președinte al Academiei Române (1944-1946). Revista a fost desfiinţată în 1946 de regimul comunist ...

Sociologia românească și sociologia occidentală

România s-a gândit mereu pe sine ca o parte a societății occidentale. România, o societate occidentală, dar în curs de dezvoltare, de lichidare a decalajul față de modelul occidental. Această viziune se regăsește, însă doar parțial, și în relația sociologiei românești cu sociologia occidentală. Cu un decalaj doar de câteva decenii, ...

O boală veche : filoxenia

În urmă cu peste un secol și jumătate, gazetarul Mihai Eminescu, umilit peste măsură de temenelele autorităților românești din Acel timp, față de un Occident care suferea de complexe de superioritate (glazurate de megalomanie egolatră) cu nimic diferite de cele de astăzi, făcând un succint examen al etiologiei lipsei de ...

Interviu cu Iuliana Precupețu, coordonatoarea proiectului AMASE finanțat de Norway Grants și UEFISCDI

Iuliana Precupețu, cercetător științific I în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, este coordonatoarea proiectului  AMASE A multidimensional approach to social exclusion in later life – health consequences for ageing populations finanțat de Norway Grants și UEFISCDI pentru perioada 1.09.2020–31.08.2023. Buna ziua si felicitări pentru câștigarea proiectului! Cum ...

Opțiuni politice în fața alegerilor din decembrie

Urmează, posibil, alegerile. Cum se prezintă partidele, ce propun ele electoratului ? La ce ne așteptăm noi, alegătorii ? România e de mult timp în criză. Sistemul nostru politic se confruntă acum, înainte de alegeri, cu o criză medicală care pare a sintetiza fondul profund al crizei României din ultima perioadă. ...