Romania Sociala logo
Menu

Academia Română a acordat premiul „Mircea Florian” categoria filosofie sociologului Alfred Bulai

autor:   20 December 2019  

Academia Română a organizat în data de 12 decembrie 2019, ceremonia de decernare a premiilor pentru cele mai reprezentative creații științifice și culturale realizate în anul 2017. Evenimentul s-a desfășurat în Aula Academiei Române, începând cu ora 11.00 și a fost condus de Acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, în prezența Biroului Prezidiului și a membrilor Adunării Generale. În cadrul celor 14 secții au fost decernate 70 de premii, care „constituie recompense morale și materiale pentru lucrări originale, de înaltă valoare, realizate individual sau colectiv, ce pun în evidență creativitatea autorilor și contribuie semnificativ la progresul culturii”.[1]

Premiul Academiei Române din cadrul secției de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie, categoria Filosofie „Mircea Florian” a fost acordat anul acesta pentru lucrarea „Fundamentele sociale ale cunoașterii”, autor Conf. Univ. Dr. Alfred Bulai, director al Departamentului de Sociologie din Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București. Lucrarea are 464 de pagini și a apărut în anul 2017 la Editura Trei, București.

Profesorul Alfred Bulai a absolvit Facultatea de Istorie–Filosofie (specializarea Filosofie) a Universității București. Predă în învățământul universitar din anul 1991 iar din anul 1996 este doctor în sociologie. Printre cursurile universitare susținute de-a lungul timpului se numără: „Metode de cercetare calitativă în științele sociale”, „Concepte fundamentale în sociologie”, „Comunicare socială”, „Introducere în politicile publice”, ”Sociologia guvernării”, „Sociologie publică”, „Epistemologie socială”. A publicat numeroase lucrări, dintre care amintim: „Focus grupul în investigația socială” (2000), „Societatea reală” (2007), „Concepte fundamentale în sociologie” (2009), „Sociologia și cotidianul” (2009), ”La sociologia y lo cotidiano”, (2016 – traducerea lucrării Sociologia și cotidianul). A colaborat, în calitate de coordonator și/sau coautor la realizarea lucrărilor: „Dicționar de Sociologie” (1993), „Sondajul de opinie” (1997), „Manifest pentru o universitate antreprenorială” (2002), „Romania după 20 de ani” (2010), „Iarna vrajbei noastre – Protestele din România ianuarie – februarie 2012 (2012) și ”In fiction we trust” (2016).

Profesorul Alfred Bulai a publicat două romane, „8539” (2003) și „Scriitorii” (2012).

În ultimii ani a participat la realizarea a peste 20 de programe de cercetare, în calitate de director de program sau de coordonator al unora dintre componentele programelor. În perioada 2006 – 2009 a fost Președintele Agenției pentru Strategii Guvernamentale în cadrul Guvernului României.

Lucrarea premiată de Academia Română „Fundamentele sociale ale cunoașterii” este o operă originală, dificil de încadrat în categoriile uzuale ale studiilor de sociologie sau filosofie. Ea poate fi citită atât într-o cheie sociologică cât și filosofică datorită calității de a fi o lucrare de epistemologie socială. De asemenea, poate foarte bine fi citită ca o lucrare de sociologia cunoașterii. În esență, cartea analizează într-o tradiție constructivistă mecanismul generator al cunoașterii și deopotrivă al vieții sociale. Așa cum spune autorul în prefață: „Este o carte despre cunoaștere și despre societate în egală măsură. În egală măsură, pentru că, în viziunea mea, societatea este un produs exclusiv al cunoașterii și asta nu metaforic, ci la modul propriu. Fundamentele cunoașterii și ale vieții sociale sunt aceleași. De fapt, cunoașterea reprezintă procesul prin care ființa umană se raportează la realitate, proces prin care este creată realitatea însăși. Nu doar realitatea socială, ci întreaga realitate”.

Profesorul Alfred Bulai face o distincție clară între Existență și Realitate, prima fiind lumea obiectivă total incognoscibilă, a doua fiind produsul cunoașterii noastre. În actul raportării la lume omul cunoaște lumea și generează astfel realitatea. Existența deci nu poate fi cunoscută decât ca realitate. Realitatea însă la rândul ei poate avea o natură existentă, când cunoașterea se raportează la lumea fizică exterioară nouă, la orice aparține Existenței deci, sau inexistentă când nu are nici un referent la nivelul Existenței. Odată cu apariția limbajului și a instituțiilor sociale omul a generat realități inexistente, adică integral dependente de actul cunoașterii. Societatea este o construcție permisă de cunoaștere, dar cunoașterea umană, la rândul ei nu poate fi decât socială.

Totodată, distinge între patru tipuri de raportare la realitate – actul cunoașterii lumii fiind raportarea la realitate – și anume raportarea non-semnificantă, semnificantă, instituțională și teoretică. Odată cu raportarea instituțională la realitate, procesul de bază al cunoașterii are loc pe baza modelării și al operării cu modele. Raportarea instituțională la realitate se înfăptuiește prin modelarea iconică și cea narativă, iar cea teoretică prin modele matematice și conceptuale. În lucrare sunt tratate astfel problematica genezei limbajului ca primă formă de realitate non-fizică de tip inexistent, dar și geneza instituțiilor sociale, precum și apariția gândirii critice, a ficțiunilor, a matematicii, a cunoașterii speculative și a celei științifice, dar în egală măsură a cadrelor formale de organizare socială.

Încheiem această prezentare de carte prin cuvintele Acad. Mircea Dumitru: „(…) Este o lucrare de o certă și fascinantă originalitate și prospețime. Autorul combină, într‑o modalitate inedită și foarte greu de obținut, noțiuni și domenii care nu stau, de multe ori, ușor laolaltă: filosofie socială, epistemologie, dar și elemente de logică și de metodologie. Cartea profesorului Bulai este construită și argumentată organic și echilibrat, fiecare element este judicios plasat în context și ajută la înțelegerea ansamblului, permițând cititorului sa pătrundă treptat în chestiuni care, de fapt, sunt foarte complexe și subtile. În plus, este fermecătoare prin stilul plăcut și ușor, care nu face, totuși, concesii, superficialității unor texte eseistice lipsite de profesionalism (…).”

[1] Art. 1 din Regulamentul privind acordarea premiilor Academiei Române, disponibil online la adresa:  https://acad.ro/premiileAR/doc/regulamentPremiiAR.pdf.



Facebook

Personalitatea machiavelică

Din 1968, când Richard Christie, profesor de psihologie socială la Columbia University (Canada), și Florence L. Geis, profesoară de psihologie la University of Delaware (SUA), au publicat primul studiu în care s-a folosit termenul „machiavelism” și până în prezent, s-au scris numeroase cărți și aticole științifice despre această trăsătură de ...

România deleuziană. Fragmentul XLIX (49) despre milă (VII)

James Tissot „Suite de l’enfant prodigue : le depart”- (vers 1880) [Musée des Beaux-Arts de Nantes] Mila ca bunătate „Un om avea doi fii. Şi a zis cel mai tânăr dintre ei tatălui său: Tată, dă-mi partea ce mi se cuvine din avere. Şi el le-a împărţit averea. Şi nu după ...

Avuţia naţională a României

Semnalăm apariţia volumul colectiv Avuţia naţională a României, coordonator prof. univ. dr. Florin Georgescu, autori Gheorghe Gherghina, Bogdan Cozmâncă, Florian Neagu, Liliana Pintilia, Livia Drăguşin. Lucrarea are la bază analizele privind formarea şi evoluţia capitalului şi a capitalismului în România de după 1989 realizate de Florin Georgescu în Capitalul în România ...

Gelozia la locul de muncă

Etimologic, cuvântul „gelozie”, provenit din limba greacă, semnifică un „Sentiment chinuitor provocat de bănuiala sau certitudinea că persoana iubită nu este fidelă” (vezi Dicționar esențial de neologisme al limbii române, 2009, p. 411). De remarcat că această definiție corespunde doar „geloziei romantice”, termen introdus în vocabularul psihologiei în anul 1981 ...

Gelozia retroactivă, o temă de cercetare excentrică?

Gelozia implică trei entități: două persoane care sunt într-o relație emoțională și o a treia persoană care amenință real sau virtual relația. Când cea de-a treia persoană primejduiește relația romantică numai prin amintirea sa, vorbim despre „gelozie retroactivă” (sau „gelozie retrospectivă”). Spre deosebire de gelozia romantică orientată spre viitor, gelozia ...

Coordonate statistice privind îmbătrânirea populației României

Acest articol reprezintă o sinteză din studiul Demographic Ageing. Romania in the European Context, realizat în co-autorat și publicat în Romanian Journal of Population Studies (2022), la care am adăugat o serie de considerații ținând cont de datele provizorii de la Recensământul Populației și Locuințelor runda 2021, publicate de Institutul ...

Cercetare, militantism : pragul

Punere în oglindă  Am scris despre cuplul sociologie/literatură , pentru că literatura poate alimenta imaginația sociologică, în descrierea de situații, tipuri de personaje și interacțiuni între personaje .  Sociologia s-a îndepărtat de literatură pentru a se constituie ca disciplină, dar literatura era sociologică înainte de constituirea sociologiei ca disciplină. Să ne gândim de ...

O poveste de neadormit copiii petrecută în 31 decembrie 1989

Povestea de mai jos trimite, poate, pe oricare dintre noi, la gândul rolului întâmplărilor cu miez și coajă din viața noastră cea de toate zilele și nopțile. Mai ales a celor deosebite, importante pentru semnificația lor venită din lumina și negurile ceremonialelor de trecere de la un an la altul. ...