Romania Sociala logo
Menu

Academia Română a acordat premiul „Mircea Florian” categoria filosofie sociologului Alfred Bulai

autor:   20 December 2019  

Simona Mihaiu

Academia Română a organizat în data de 12 decembrie 2019, ceremonia de decernare a premiilor pentru cele mai reprezentative creații științifice și culturale realizate în anul 2017. Evenimentul s-a desfășurat în Aula Academiei Române, începând cu ora 11.00 și a fost condus de Acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, în prezența Biroului Prezidiului și a membrilor Adunării Generale. În cadrul celor 14 secții au fost decernate 70 de premii, care „constituie recompense morale și materiale pentru lucrări originale, de înaltă valoare, realizate individual sau colectiv, ce pun în evidență creativitatea autorilor și contribuie semnificativ la progresul culturii”.[1]

Premiul Academiei Române din cadrul secției de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie, categoria Filosofie „Mircea Florian” a fost acordat anul acesta pentru lucrarea „Fundamentele sociale ale cunoașterii”, autor Conf. Univ. Dr. Alfred Bulai, director al Departamentului de Sociologie din Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București. Lucrarea are 464 de pagini și a apărut în anul 2017 la Editura Trei, București.

Profesorul Alfred Bulai a absolvit Facultatea de Istorie–Filosofie (specializarea Filosofie) a Universității București. Predă în învățământul universitar din anul 1991 iar din anul 1996 este doctor în sociologie. Printre cursurile universitare susținute de-a lungul timpului se numără: „Metode de cercetare calitativă în științele sociale”, „Concepte fundamentale în sociologie”, „Comunicare socială”, „Introducere în politicile publice”, ”Sociologia guvernării”, „Sociologie publică”, „Epistemologie socială”. A publicat numeroase lucrări, dintre care amintim: „Focus grupul în investigația socială” (2000), „Societatea reală” (2007), „Concepte fundamentale în sociologie” (2009), „Sociologia și cotidianul” (2009), ”La sociologia y lo cotidiano”, (2016 – traducerea lucrării Sociologia și cotidianul). A colaborat, în calitate de coordonator și/sau coautor la realizarea lucrărilor: „Dicționar de Sociologie” (1993), „Sondajul de opinie” (1997), „Manifest pentru o universitate antreprenorială” (2002), „Romania după 20 de ani” (2010), „Iarna vrajbei noastre – Protestele din România ianuarie – februarie 2012 (2012) și ”In fiction we trust” (2016).

Profesorul Alfred Bulai a publicat două romane, „8539” (2003) și „Scriitorii” (2012).

În ultimii ani a participat la realizarea a peste 20 de programe de cercetare, în calitate de director de program sau de coordonator al unora dintre componentele programelor. În perioada 2006 – 2009 a fost Președintele Agenției pentru Strategii Guvernamentale în cadrul Guvernului României.

Lucrarea premiată de Academia Română „Fundamentele sociale ale cunoașterii” este o operă originală, dificil de încadrat în categoriile uzuale ale studiilor de sociologie sau filosofie. Ea poate fi citită atât într-o cheie sociologică cât și filosofică datorită calității de a fi o lucrare de epistemologie socială. De asemenea, poate foarte bine fi citită ca o lucrare de sociologia cunoașterii. În esență, cartea analizează într-o tradiție constructivistă mecanismul generator al cunoașterii și deopotrivă al vieții sociale. Așa cum spune autorul în prefață: „Este o carte despre cunoaștere și despre societate în egală măsură. În egală măsură, pentru că, în viziunea mea, societatea este un produs exclusiv al cunoașterii și asta nu metaforic, ci la modul propriu. Fundamentele cunoașterii și ale vieții sociale sunt aceleași. De fapt, cunoașterea reprezintă procesul prin care ființa umană se raportează la realitate, proces prin care este creată realitatea însăși. Nu doar realitatea socială, ci întreaga realitate”.

Profesorul Alfred Bulai face o distincție clară între Existență și Realitate, prima fiind lumea obiectivă total incognoscibilă, a doua fiind produsul cunoașterii noastre. În actul raportării la lume omul cunoaște lumea și generează astfel realitatea. Existența deci nu poate fi cunoscută decât ca realitate. Realitatea însă la rândul ei poate avea o natură existentă, când cunoașterea se raportează la lumea fizică exterioară nouă, la orice aparține Existenței deci, sau inexistentă când nu are nici un referent la nivelul Existenței. Odată cu apariția limbajului și a instituțiilor sociale omul a generat realități inexistente, adică integral dependente de actul cunoașterii. Societatea este o construcție permisă de cunoaștere, dar cunoașterea umană, la rândul ei nu poate fi decât socială.

Totodată, distinge între patru tipuri de raportare la realitate – actul cunoașterii lumii fiind raportarea la realitate – și anume raportarea non-semnificantă, semnificantă, instituțională și teoretică. Odată cu raportarea instituțională la realitate, procesul de bază al cunoașterii are loc pe baza modelării și al operării cu modele. Raportarea instituțională la realitate se înfăptuiește prin modelarea iconică și cea narativă, iar cea teoretică prin modele matematice și conceptuale. În lucrare sunt tratate astfel problematica genezei limbajului ca primă formă de realitate non-fizică de tip inexistent, dar și geneza instituțiilor sociale, precum și apariția gândirii critice, a ficțiunilor, a matematicii, a cunoașterii speculative și a celei științifice, dar în egală măsură a cadrelor formale de organizare socială.

Încheiem această prezentare de carte prin cuvintele Acad. Mircea Dumitru: „(…) Este o lucrare de o certă și fascinantă originalitate și prospețime. Autorul combină, într‑o modalitate inedită și foarte greu de obținut, noțiuni și domenii care nu stau, de multe ori, ușor laolaltă: filosofie socială, epistemologie, dar și elemente de logică și de metodologie. Cartea profesorului Bulai este construită și argumentată organic și echilibrat, fiecare element este judicios plasat în context și ajută la înțelegerea ansamblului, permițând cititorului sa pătrundă treptat în chestiuni care, de fapt, sunt foarte complexe și subtile. În plus, este fermecătoare prin stilul plăcut și ușor, care nu face, totuși, concesii, superficialității unor texte eseistice lipsite de profesionalism (…).”

[1] Art. 1 din Regulamentul privind acordarea premiilor Academiei Române, disponibil online la adresa:  https://acad.ro/premiileAR/doc/regulamentPremiiAR.pdf.



Facebook

„Femei în noapte”. Lumea în care am intrat

Ieri am văzut un film serial, Women in Night. De regulă filmele mă relaxează și aproape le uit. Acesta a fost o excepție. M-a tulburat cum rar mi se întâmplă. La terminarea filmului m-am simțit bolnav. Fragmente ale filmului m-au obsedat toată noaptea.  O agenție olandeză: se aranja participarea unui grup ...

Avem o problemă: ce facem cu creșterea perioadei de viață?

Crizele creează probleme noi, dar și pune în centrul atenției problemele latente.   Eram puști și mă pasionau cărțile științifico-fantastice. Am citit o carte despre conflictul mașinilor cu oamenii. Stăteam sub un pom și în minte îmi compuneam și eu o poveste pe această temă. „Povestea” mea mi-o aduc aminte. O hală imensă ...

Sensibilitatea sociologică. În timp ce…

În stare de urgență sanitară (pandemia cu coronavirus obligă), focul actualității pune la încercare sensibilitatea sociologică. Sociologul încearcă să practice gîndirea vie și să descifreze jocul de umbră și lumină a «anormalității». Sau  poate a unei «noi normalități », care ar putea fi prelungită.  Ce se simte, ce se vede ...

COVID 19 și ce va fi după: Digitalizarea

Auzim tot mai des vehiculată sintagma „după COVID 19 lumea nu va mai arăta la fel ca înainte”. Este un adevăr incontestabil, care implică schimbări în bine, dar nu numai. Crizele provocă pagube umane sau/și materiale și aduc multă suferință pe diverse paliere ale vieții. Efortul de a găsi soluții ...

Să reînvățăm alfabetul empatiei

În plină euforie a globalizării cotată, deja, ca ”mișcare istorică ireversibilă” coronavirus a trimis la coșul de gunoi al prognozelor toate așteptările globaliștilor: o anonimă epidemie a evoluat, fulgerător, către stadiul de pandemie, sfidând vremelnicele alcătuiri ale limitelor de decizie ale tuturor autorităților de pe toate continentele! După cum se știe, Globalizarea, ca proiect, și-a propus ...

Drepturi și responsabilități în contextul pandemiei COVID-19

La data de 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a semnalat faptul că infecția cu virusul COVID-19, identificat pentru prima dată în decembrie 2019 la Wuhan - China, a atins nivelul unei pandemii. În ultimul deceniu, OMS a declarat stare de pandemie în alte cinci situații de urgență pentru sănătatea publică: „gripa porcină” ...

Recenzie: Vlad Ovidiu Cioacă, Viața cotidiană în România comunistă, Ed. Beladi & Sitech, Craiova, 2019

Prof.univ.dr. Stefan Buzărnescu; Asist.univ.dr. Liliana Gabriela Ilie Schimbarea de paradigmă ideologică din Decembrie 1989, dincolo de controversele inevitabile, a generat scrieri de factură impresionistă și continuă să genereze și astăzi, după trei decenii, scrieri de profiluri foarte deosebite: de la mărturii ale participanților nemijlociți la Eveniment, la pretinse analize ”obiective” ale ...

Profesiune de credință. Să stai acasă nu e chiar așa de rău!

Restez chez vous! Stay at home! State a casa! Quedata en casa!  Trăim timpuri excepționale. Neliniște, uimire, siderație. În situația asta de criză sanitară mondială,  produsă de pandemia cu coronavirus, ni se spune în toate limbile: Stați acasă. Asta pentru că  virusul se mișcă odată cu noi, și riscăm să-l infectăm ...