Romania Sociala logo
Menu

Alexandra Deliu (2019) „Identity here and there. Migration as resource for identity construction”, ProUniversitaria

autor:   19 October 2022  

Alexandra Deliu (2019) „Identity here and there. Migration as resource for identity construction”, ProUniversitaria, București, 160 de pagini

  • Vă felicităm pentru volumul de autor „Identity here and there. Migration as resource for identity construction” . Vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte despre cuvinte despre cartea dumneavoastră!

Cartea aceasta este rezultatul stagiului doctoral – este în cea mai mare parte teza de doctorat, cu unele completări, corecturi și îmbunătățiri. Demersul constă în analiza unor date empirice din 2011-2012 la nivelul a două comunități rurale din România, parte dintr-o serie de 8 comunități în care au fost realizate studii de caz despre efectele migrației externe la nivel comunitar. Principalul criteriu în selecția comunităților a fost rata de prevalență a migrației, apoi situarea geografică (comunități situate în regiuni diferite ale României), studiile precedente realizate la nivel comunitar (am ales comunități „noi”, am evitat comunitățile deja studiate), conexiunile cercetătorilor/căile de acces la comunitate. Datele calitative analizate constau în interviuri făcute cu migranți, migranți reveniți, informatori cheie la nivel local, dar și persoane fără experiență de migrație, pentru a ajunge la o viziune de ansamblu asupra acestor comunități.

Perspectivametodologică a fost una de tip constructivist, în centrul căreia a stat ideea că cercetătorul și respondentul sunt parteneri în discuții și, ca atare, construiesc împreună conversația din interviu. Datele calitative au fost analizate narativ, discursiv, pentru a vedea modul în care migrația este folosită ca resursă discursivă pentru construcția identitară.Am analizat cum își construiesc, definesc, organizează respondenții identitățile în situația de interviu, luând în calcul inclusiv propria contribuție, ca cercetător, de exemplu prin formulări specifice ale întrebărilor. Cu alte cuvinte, cartea este despre ce și cum povestec oamenii despre migrație, și despre cum, povestind despre migrație, vorbesc, de fapt, despre sine și despre propria identitate.

  • Ce rezultate v-au surprins cel mai tare conducând această cercetare?

Ceea ce aduce nou cartea în contextul studiilor românești despre migrație este faptul că se concentrează asupra migrației ca experiență individuală, devenită categorie discursivă, urmărind semnificațiile atribuite unor concepte precum migrant sau migrant revenit. Lucrând la analiza datelor, am constatat că acestea conduc la problematizări legate de relația dintre stat și indivizi, niveluri de dezvoltare, așa cum sunt experimentate/trăite în diverse țări, origine și destinații. Am identificat similarități de discurs și teme recurente, acestea dând seama de coordonatele subiective ale migrației ca experiență. Ceea ce a fost nu neapărat surpinzător, ci mai degrabă un rezultat puternic a fost atașamentul față de origine și proiectarea viitorului în lumina revenirii. Acest rezultat corespunde cu ceea ce era deja cunoscut în literatura despre migrație, însă elementul de noutate al demersului meu constă în asocierea unor perspecitve subiective acestor fenomene/tipare/tendințe studiate mai ales din punct de vedere macrosocial. De asemenea,

  • Cum ați continuat abordarea acestui subiect științific?

Din punct de vedere metodologic, am păstrat situarea în zona constructivistă. De-a lungul activității de până acum, tema populațiilor/grupurilor marginalizate (refugiați, tineri din sistemul de protecție specială etc.) s-a dovedit a fi recurentă. Tema aceasta, dată fiind distanța socială percepută dintre cercetător și respondent, este foarte generoasă pentru orientarea constructivită, oferind instanțe în care pot fi observate relativ facil poziționările indvizilor în discurs și munca emoțională implicată în discuțiile purtate în cadrul interviurilor. Din punct de vedere tematic, am păstrat interesul pentru migrație, crescând gradul de specificitate: migrație în agricultură, migrație forțață (refugiați), expați.

  • Vă mulțumim pentru timpul acordat!

Pentru cititorii interesați, varianta electronică a volumului este disponibilă în Biblioteca Virtuală de Sociologie la adresa bibliotecadesociologie.ro



Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...