Romania Sociala logo
Menu

Alexandra Deliu (2019) „Identity here and there. Migration as resource for identity construction”, ProUniversitaria

autor:   19 October 2022  

Alexandra Deliu (2019) „Identity here and there. Migration as resource for identity construction”, ProUniversitaria, București, 160 de pagini

  • Vă felicităm pentru volumul de autor „Identity here and there. Migration as resource for identity construction” . Vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte despre cuvinte despre cartea dumneavoastră!

Cartea aceasta este rezultatul stagiului doctoral – este în cea mai mare parte teza de doctorat, cu unele completări, corecturi și îmbunătățiri. Demersul constă în analiza unor date empirice din 2011-2012 la nivelul a două comunități rurale din România, parte dintr-o serie de 8 comunități în care au fost realizate studii de caz despre efectele migrației externe la nivel comunitar. Principalul criteriu în selecția comunităților a fost rata de prevalență a migrației, apoi situarea geografică (comunități situate în regiuni diferite ale României), studiile precedente realizate la nivel comunitar (am ales comunități „noi”, am evitat comunitățile deja studiate), conexiunile cercetătorilor/căile de acces la comunitate. Datele calitative analizate constau în interviuri făcute cu migranți, migranți reveniți, informatori cheie la nivel local, dar și persoane fără experiență de migrație, pentru a ajunge la o viziune de ansamblu asupra acestor comunități.

Perspectivametodologică a fost una de tip constructivist, în centrul căreia a stat ideea că cercetătorul și respondentul sunt parteneri în discuții și, ca atare, construiesc împreună conversația din interviu. Datele calitative au fost analizate narativ, discursiv, pentru a vedea modul în care migrația este folosită ca resursă discursivă pentru construcția identitară.Am analizat cum își construiesc, definesc, organizează respondenții identitățile în situația de interviu, luând în calcul inclusiv propria contribuție, ca cercetător, de exemplu prin formulări specifice ale întrebărilor. Cu alte cuvinte, cartea este despre ce și cum povestec oamenii despre migrație, și despre cum, povestind despre migrație, vorbesc, de fapt, despre sine și despre propria identitate.

  • Ce rezultate v-au surprins cel mai tare conducând această cercetare?

Ceea ce aduce nou cartea în contextul studiilor românești despre migrație este faptul că se concentrează asupra migrației ca experiență individuală, devenită categorie discursivă, urmărind semnificațiile atribuite unor concepte precum migrant sau migrant revenit. Lucrând la analiza datelor, am constatat că acestea conduc la problematizări legate de relația dintre stat și indivizi, niveluri de dezvoltare, așa cum sunt experimentate/trăite în diverse țări, origine și destinații. Am identificat similarități de discurs și teme recurente, acestea dând seama de coordonatele subiective ale migrației ca experiență. Ceea ce a fost nu neapărat surpinzător, ci mai degrabă un rezultat puternic a fost atașamentul față de origine și proiectarea viitorului în lumina revenirii. Acest rezultat corespunde cu ceea ce era deja cunoscut în literatura despre migrație, însă elementul de noutate al demersului meu constă în asocierea unor perspecitve subiective acestor fenomene/tipare/tendințe studiate mai ales din punct de vedere macrosocial. De asemenea,

  • Cum ați continuat abordarea acestui subiect științific?

Din punct de vedere metodologic, am păstrat situarea în zona constructivistă. De-a lungul activității de până acum, tema populațiilor/grupurilor marginalizate (refugiați, tineri din sistemul de protecție specială etc.) s-a dovedit a fi recurentă. Tema aceasta, dată fiind distanța socială percepută dintre cercetător și respondent, este foarte generoasă pentru orientarea constructivită, oferind instanțe în care pot fi observate relativ facil poziționările indvizilor în discurs și munca emoțională implicată în discuțiile purtate în cadrul interviurilor. Din punct de vedere tematic, am păstrat interesul pentru migrație, crescând gradul de specificitate: migrație în agricultură, migrație forțață (refugiați), expați.

  • Vă mulțumim pentru timpul acordat!

Pentru cititorii interesați, varianta electronică a volumului este disponibilă în Biblioteca Virtuală de Sociologie la adresa bibliotecadesociologie.ro



Facebook

Vin alegerile. Ce președinte să alegem?

“Poziția președintelui țării în sistemul nostru politic. Anul viitor vom alege un nou președinte pentru 5 ani, de fapt pentru 10 ani. O perioadă lungă de putere. În discuțiile publice, tema poziției noului președintelui ocupă deja unul dintre locurile centrale. Firește, pentru științele sociale această temă are o importanță specială. Noi ...

Compasiunea de sine

Iubește-te pe tine însuți, pentru a putea să-l iubești pe aproapele tău. Avem compasiune pentru persoanele aflate în dificultate, care au suferit o pierdere sau au eșuat într-o acțiune onorabilă. Compasiunea este un veritabil liant social: a nu rămâne indiferent față de suferința altora, a fi gata să îi ajuți consolidează coeziunea ...

România în criză

Tema crizei sociale a izbucnit în gândirea actuală. Deși timid, criza Covid și apoi criza Ucrainei, s-au extins rapid. Cum este tratată în sociologie? Surpriză, în enciclopediile și dicționarele sociologice occidentale pe care le am la îndemână aproape că nu există. Primul capitol al acestei cărți este dedicat acestei întrebări: există ...

De ce să omorâm viitorul?

În zorii actualelor tehnologii, visătorii au fost entuziasmați de ideea că ele vor putea fi utilizate în schimbarea radicală a condiției umane. S-au gândit imediat la eliminarea sărăciei din viața oamenilor, la universalizarea informației și comunicării, la atingerea, peste tot în lume, a unui  grad de cunoaștere eliberator, la eliminarea ...

O propunere naivă. Ce putem învăța de la președinții de până acum

"Poziția președintelui țării în sistemul nostru politic. Anul viitor vom alege un nou președinte pentru 5 ani, de fapt pentru 10 ani. O perioadă lungă de putere. În discuțiile publice, tema poziției noului președintelui ocupă deja unul dintre locurile centrale. Firește, pentru științele sociale această temă are o importanță specială. ...

Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) în contextul crizei actuale

Dacă vrem să evaluăm activitatea unui institut de cercetare, cum este Institutul de Cercetare a Calității Vieții, e necesar mai întâi să limpezim două probleme epistemologice care domină discuțiile actuale. Ambele afectează direct funcționarea institutului nostru.     Sociologia ca știință universalistă sau a ”locului” Adesea, discutând cu colegi din diferite domenii alei  ...

Pilulele fericirii și lanțul medicalizării

Painkiller : Scăpați de durere, atingeți plăcerea! În august 2023, a fost mediatizat episodul de la Vama veche, când un tânar, conducea mașina în stare avansată de consum de drog, și a accidentat mortal alți doi tineri în plină stațiune de vacanța. S-a aflat astfel că grupuri de tineri aflați în ...

Curajul de a cuvânta într-o lume globală

Teama de a nu fi judecat, ostracizat sau sancționat datorită opiniilor personale afectează dezvoltarea individuală. Atunci când individul este forțat să se conformeze unor standarde artificial impuse din exterior și să poarte cu el o mască pentru a fi acceptat, are loc o fractură la nivelul societății dar și a ...