Romania Sociala logo
Menu

Alexandra Deliu (2019) „Identity here and there. Migration as resource for identity construction”, ProUniversitaria

autor:   19 October 2022  

Alexandra Deliu (2019) „Identity here and there. Migration as resource for identity construction”, ProUniversitaria, București, 160 de pagini

  • Vă felicităm pentru volumul de autor „Identity here and there. Migration as resource for identity construction” . Vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte despre cuvinte despre cartea dumneavoastră!

Cartea aceasta este rezultatul stagiului doctoral – este în cea mai mare parte teza de doctorat, cu unele completări, corecturi și îmbunătățiri. Demersul constă în analiza unor date empirice din 2011-2012 la nivelul a două comunități rurale din România, parte dintr-o serie de 8 comunități în care au fost realizate studii de caz despre efectele migrației externe la nivel comunitar. Principalul criteriu în selecția comunităților a fost rata de prevalență a migrației, apoi situarea geografică (comunități situate în regiuni diferite ale României), studiile precedente realizate la nivel comunitar (am ales comunități „noi”, am evitat comunitățile deja studiate), conexiunile cercetătorilor/căile de acces la comunitate. Datele calitative analizate constau în interviuri făcute cu migranți, migranți reveniți, informatori cheie la nivel local, dar și persoane fără experiență de migrație, pentru a ajunge la o viziune de ansamblu asupra acestor comunități.

Perspectivametodologică a fost una de tip constructivist, în centrul căreia a stat ideea că cercetătorul și respondentul sunt parteneri în discuții și, ca atare, construiesc împreună conversația din interviu. Datele calitative au fost analizate narativ, discursiv, pentru a vedea modul în care migrația este folosită ca resursă discursivă pentru construcția identitară.Am analizat cum își construiesc, definesc, organizează respondenții identitățile în situația de interviu, luând în calcul inclusiv propria contribuție, ca cercetător, de exemplu prin formulări specifice ale întrebărilor. Cu alte cuvinte, cartea este despre ce și cum povestec oamenii despre migrație, și despre cum, povestind despre migrație, vorbesc, de fapt, despre sine și despre propria identitate.

  • Ce rezultate v-au surprins cel mai tare conducând această cercetare?

Ceea ce aduce nou cartea în contextul studiilor românești despre migrație este faptul că se concentrează asupra migrației ca experiență individuală, devenită categorie discursivă, urmărind semnificațiile atribuite unor concepte precum migrant sau migrant revenit. Lucrând la analiza datelor, am constatat că acestea conduc la problematizări legate de relația dintre stat și indivizi, niveluri de dezvoltare, așa cum sunt experimentate/trăite în diverse țări, origine și destinații. Am identificat similarități de discurs și teme recurente, acestea dând seama de coordonatele subiective ale migrației ca experiență. Ceea ce a fost nu neapărat surpinzător, ci mai degrabă un rezultat puternic a fost atașamentul față de origine și proiectarea viitorului în lumina revenirii. Acest rezultat corespunde cu ceea ce era deja cunoscut în literatura despre migrație, însă elementul de noutate al demersului meu constă în asocierea unor perspecitve subiective acestor fenomene/tipare/tendințe studiate mai ales din punct de vedere macrosocial. De asemenea,

  • Cum ați continuat abordarea acestui subiect științific?

Din punct de vedere metodologic, am păstrat situarea în zona constructivistă. De-a lungul activității de până acum, tema populațiilor/grupurilor marginalizate (refugiați, tineri din sistemul de protecție specială etc.) s-a dovedit a fi recurentă. Tema aceasta, dată fiind distanța socială percepută dintre cercetător și respondent, este foarte generoasă pentru orientarea constructivită, oferind instanțe în care pot fi observate relativ facil poziționările indvizilor în discurs și munca emoțională implicată în discuțiile purtate în cadrul interviurilor. Din punct de vedere tematic, am păstrat interesul pentru migrație, crescând gradul de specificitate: migrație în agricultură, migrație forțață (refugiați), expați.

  • Vă mulțumim pentru timpul acordat!

Pentru cititorii interesați, varianta electronică a volumului este disponibilă în Biblioteca Virtuală de Sociologie la adresa bibliotecadesociologie.ro



Facebook

Sociologie vizuală – Expoziție în aer liber pe esplanada din Parcul „Titulescu” – Brașov, 1.10.2024 -15.10. 2024

De ceva timp deschiderea anului universitar la Facultatea de Sociologie și Comunicare din cadrul Universității „Transilvania” din Brașov este onorată printr-o expoziție de sociologie vizuală  având drept curatori pe universitarii dr.Cristian Bălăcescu și dr.Ștefan Ungurean și care a fost concepută în  cadrul cercului științific „Anton Golopenția” al studenților din anul ...

Interviu cu Daniela Lupu, asistent social: „Ceea ce mă motivează e să fiu inspirație pentru alții”

Vă aducem în față unul dintre cei mai buni profesioniști dintr-un domeniu despre care rar se scrie în România și anume domeniul Asistenței Sociale. Nu mulți oameni știu cu ce se ocupă asistenții sociali și astăzi, în România încă mai există confuzia când vine vorba de rolul și importanța asistenților ...

Ochelarii și efectele lor psihosociologice

Ochelarii au fost inventați în secolul al XIII-lea în Italia. „Capacitatea sticlei curbate de a mări sau de a distorsiona obiectele era cunoscută încă din Antichitate. Atât vechii asirieni, cât și egiptenii au făcut lentile din cristale lustruite, iar grecii și romanii au folosit sfere de sticlă pline cu apă ...

DE CE SCRIEM?

Scrisul dacă nu e liber este fără-de-lege Ne întrebăm, adesea, de ce oamenii nu mai prea citesc. Uităm însă că acest obiect cultural numit carte a fost denaturat. Se scrie și se publică orice. Mai ales în întâmpinarea celor mai vulgare și insignifiante preferințe. Cărțile adevărate sunt rarisime și sunt căutate ...

Acum e momentul să ne întrebăm: Chiar avem nevoie de un președinte ?

Material republicat: acest material a fost ;ublicat initial la data de 27 December 2023   Sfârțilul lui 2023. Foarte bine că românii sunt preoupați de sărbători. După un an vor fi noi alegeri. Și acestea vor veni ca toate celelate. E prea devreme să tot facem predicții. Devine un exercițiu obositor prin ...

Aversul și reversul loialității

Loialitatea ne obligă să luăm decizii  care să ne definească cine suntem. Eric Felten  La nivelul simțului comun, prin cuvântul „loialitate” se înțelege fidelitatea sau devotamentul pentru o persoană (un membru al familiei, un prieten, un lider etc.), un grup (familia, echipa de muncă, echipa sportivă, organizația, comunitatea, națiunea) sau un ideal (libertate, ...

Sociologia locuirii în `89. O discuție cu Mircea Kivu

Mircea, aș vrea să purtăm o discuție pe marginea unui articol pe care l-ai publicat în revista Viitorul Social în 1989. Îți mai amintești ce te preocupa ca sociolog în anii `80 ? De fapt, articolul a apărut în 1990. Îl predasem redacției în 1989 dar, ca orice revistă care „se ...

China’s In-Depth Reform and Its Impact on Romania-China Cooperation

On September 10, 2024, I had the opportunity to attend the seminar "Comprehensively Deepening Reform and Promoting Cooperation between China and Romania", organized by the Embassy of the People's Republic of China in Romania and the Chinese Academy of Social Sciences (CASS). This event provided a valuable platform to explore ...