Romania Sociala logo
Menu

Alexandra Deliu (2019) „Identity here and there. Migration as resource for identity construction”, ProUniversitaria

autor:   19 October 2022  

Alexandra Deliu (2019) „Identity here and there. Migration as resource for identity construction”, ProUniversitaria, București, 160 de pagini

  • Vă felicităm pentru volumul de autor „Identity here and there. Migration as resource for identity construction” . Vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte despre cuvinte despre cartea dumneavoastră!

Cartea aceasta este rezultatul stagiului doctoral – este în cea mai mare parte teza de doctorat, cu unele completări, corecturi și îmbunătățiri. Demersul constă în analiza unor date empirice din 2011-2012 la nivelul a două comunități rurale din România, parte dintr-o serie de 8 comunități în care au fost realizate studii de caz despre efectele migrației externe la nivel comunitar. Principalul criteriu în selecția comunităților a fost rata de prevalență a migrației, apoi situarea geografică (comunități situate în regiuni diferite ale României), studiile precedente realizate la nivel comunitar (am ales comunități „noi”, am evitat comunitățile deja studiate), conexiunile cercetătorilor/căile de acces la comunitate. Datele calitative analizate constau în interviuri făcute cu migranți, migranți reveniți, informatori cheie la nivel local, dar și persoane fără experiență de migrație, pentru a ajunge la o viziune de ansamblu asupra acestor comunități.

Perspectivametodologică a fost una de tip constructivist, în centrul căreia a stat ideea că cercetătorul și respondentul sunt parteneri în discuții și, ca atare, construiesc împreună conversația din interviu. Datele calitative au fost analizate narativ, discursiv, pentru a vedea modul în care migrația este folosită ca resursă discursivă pentru construcția identitară.Am analizat cum își construiesc, definesc, organizează respondenții identitățile în situația de interviu, luând în calcul inclusiv propria contribuție, ca cercetător, de exemplu prin formulări specifice ale întrebărilor. Cu alte cuvinte, cartea este despre ce și cum povestec oamenii despre migrație, și despre cum, povestind despre migrație, vorbesc, de fapt, despre sine și despre propria identitate.

  • Ce rezultate v-au surprins cel mai tare conducând această cercetare?

Ceea ce aduce nou cartea în contextul studiilor românești despre migrație este faptul că se concentrează asupra migrației ca experiență individuală, devenită categorie discursivă, urmărind semnificațiile atribuite unor concepte precum migrant sau migrant revenit. Lucrând la analiza datelor, am constatat că acestea conduc la problematizări legate de relația dintre stat și indivizi, niveluri de dezvoltare, așa cum sunt experimentate/trăite în diverse țări, origine și destinații. Am identificat similarități de discurs și teme recurente, acestea dând seama de coordonatele subiective ale migrației ca experiență. Ceea ce a fost nu neapărat surpinzător, ci mai degrabă un rezultat puternic a fost atașamentul față de origine și proiectarea viitorului în lumina revenirii. Acest rezultat corespunde cu ceea ce era deja cunoscut în literatura despre migrație, însă elementul de noutate al demersului meu constă în asocierea unor perspecitve subiective acestor fenomene/tipare/tendințe studiate mai ales din punct de vedere macrosocial. De asemenea,

  • Cum ați continuat abordarea acestui subiect științific?

Din punct de vedere metodologic, am păstrat situarea în zona constructivistă. De-a lungul activității de până acum, tema populațiilor/grupurilor marginalizate (refugiați, tineri din sistemul de protecție specială etc.) s-a dovedit a fi recurentă. Tema aceasta, dată fiind distanța socială percepută dintre cercetător și respondent, este foarte generoasă pentru orientarea constructivită, oferind instanțe în care pot fi observate relativ facil poziționările indvizilor în discurs și munca emoțională implicată în discuțiile purtate în cadrul interviurilor. Din punct de vedere tematic, am păstrat interesul pentru migrație, crescând gradul de specificitate: migrație în agricultură, migrație forțață (refugiați), expați.

  • Vă mulțumim pentru timpul acordat!

Pentru cititorii interesați, varianta electronică a volumului este disponibilă în Biblioteca Virtuală de Sociologie la adresa bibliotecadesociologie.ro



Facebook

Decretul nr. 770/1966 și politicile demografice în România comunistă. Perspective asupra controlului social și biopolitic

Miercuri, 14 octombrie 2026, Institutul de Cercetare a Calității Vieții și Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului ale Academiei Române au organizat Conferința științifică dedicată Decretului nr. 770/1966 și politicilor demografice din România comunistă care a reunit cercetători științifici din domeniul istoriei, sociologiei și demografiei, într-un demers interdisciplinar menit să analizeze implicațiile ...

Ce trebuie să facem pentru a ajunge în RAI ?

Deschid cu mare interes laptopul. S-a anunțat viitorul posibil Prim Ministru al țării. Cred că va vorbi o jumătate de oră. Ce va face pentru următorii 2 ani. O figură bună. Vorbește bine. Să vedem ce zice. Ne-a spus că a petrecut ultimii 4-5 ani pentru intrarea României în OECD (an international ...

Interviu cu Nicoleta Mereș-Cojocaru, câștigătoarea premiului internațional Hans-Uwe Otto

În cadrul evenimentului științific The International Social Work & Society Academy (TISSA), Varșovia în perioada 28 august-2 septembrie, 2026, doamna Nicoleta Mereș - Cojocaru a primit Premiul „Hans-Uwe Otto” pentru lucrarea „Structural Neglect in Elderly Care: A Comparative Analysis of Public and Private Home Care Social Services in Romania”. Cu o ...

Un posibil răspuns la întrebarea „cum  poate fi onorată deschiderea anului universitar”?

Expoziția de sociologie vizuală, a noua în istoricul ei, realizată de studenții anului I ai Facultății de Sociologie și  Comunicare din cadrul Universității „Transilvania” din Brașov cuprinde texte și fotografii cu cei care au răspuns în interviurile solicitate, în cadrul unei activități de seminar înfăptuite în anul I, semestru I, ...

Recenzie: Dumitru Otovescu și Cristina Otovescu (coord.), Sociologia contemporană. Domenii de studiu și concepte reprezentative, vol. I–II, Craiova, Editura Beladi, 2025, p. 1152

Sergiu-Lucian Raiu Lector univ. dr. Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava Facultatea de Istorie, Geografie și Științe Sociale Universitarul Dumitru Otovescu, după cum ne-a obișnuit, printr-un demers de anvergură, de această dată împreună cu fiica domniei sale, Cristina Otovescu oferă sociologiei românești din nou o amplă lucrare de sinteză: Sociologia contemporană. Domenii de studiu ...

Ziua Vârstnicului la Institutul de Cercetare a Calității Vieții

Pe data de 1 octombrie 2026, Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei Române a organizat evenimentul „Ziua Vârstnicului. Împreună pentru o îmbătrânire activă și demnă”, cu prilejul Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice. Desfășurată la Casa Academiei din București, în format hibrid, manifestarea a reunit cercetători, reprezentanți ai ...

Conferința științifică „Decretul nr. 770/1966 și politicile demografice în Româniacomunistă. Perspective asupra controlului social și biopolitic”

Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST), în parteneriat cu Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV), organizează, miercuri, 14 octombrie 2026, conferința științifică internațională „Decretul nr. 770/1966 și politicile demografice în România comunistă. Perspective asupra controlului social și biopolitic” (Decree No. 770/1966 and Demographic Policies in Communist Romania. Perspectives on ...

O decizie care deschide o nouă istorie în cercetarea științifică în România

Adunarea Generală a Academiei Române a discutat, în sesiunea din 17 septembrie 2026, principiile care trebuie să stea la baza evaluării cercetătorilor, a institutelor și a proiectelor de cercetare. Biroul Prezidiului al Academiei Române, pe această bază, a formulat un document care conține o concepție care trebuie să orienteze activitatea institutelor ...