Romania Sociala logo
Menu

Am devenit o țară regală ciudată

autor:   17 June 2016   

În anii 90 s-a discutat despre reîntoarcerea regelui. Argument: regele are o funcție politică de a menține echilibrul politic. Atunci am decis că și noi românii putem menține echilibrul politic, dar nu prea sigur, inventând o poziție de tip regal: președintele. Acest sistem bazat pe un conflict structural, parlament/ președinte, nici cal, nici măgar cum a zis un hâtru, 26 ani ne-a costat enorm. De câteva zile aflu că unii avansează ideea de a ieși din acest conflict structural prin republică prezidențială. Un fel de nou rege ales pentru 5 ani, de fapt, cum istoria demonstrează, pe 10 ani, dacă nu cumva pe viață dacă președintele de atunci nu va schimba constituția, cum e foarte probabil. Nu am auzit încă, ciudat, un punct de vedere opus: o republică parlamentară. Azi aflu că ne paște cu siguranță o nouă soluție structurală. Nu ne e de ajuns un președinte, dar vom avea cu mândrie pe cap și o casă regală. Deocamdată doar o vom plăti. Pentru asta vom renunța anual la construirea a vreo 8 școli. O viață de acum încolo înmulțit cu 8 școli noi anuale.  Ne vom consolida statutul de țară needucată, dar regală. Un naiv întreabă: o plătim, dar ce va face ? Ni se spune liniștitor: nimic.

Dar eu mă tem că după ce ne vom sătura și de președinte, cum e absolut sigur, am avea la îndemână deja o soluție: o casă regală plătită. Nu ne-ar costa nimic (cred unii), și ea poate prelua funcția de președinte.

Dacă nu vom fi mâine țară regală, suntem deja semiregală, (un cal și …), dar cu siguranță, în viitor, nu vom mai fi republică, ci regat, desigur, nu cu un rege, ci cu o casă.

Succes România.



Facebook

Cultură şi calitatea vieţii 1918-2018. Câteva reflecţii

Cultura, alături de economie şi politică, este parte a condiţiilor de viaţă din societate. Valorile modelează aspiraţiile oamenilor pentru o viaţă (mai) bună, ceea ce este o sursă a variaţiei calităţii vieţii în spaţiu şi timp. Cultura creează nevoi pe care comunitatea le consideră esenţiale pentru bunăstarea ei. Lectura, vizionarea spectacolelor de teatru sau film, ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Soluţia de ultimă instanţă

Dacă analizăm datele din tabelul de mai sus, vom observa că finanţarea pierderilor acumulate în băncile „too big to fail” prin majorarea nesustenabilă a datoriilor guvernamentale a reprezentat soluţia de ultimă instanţă utilizată de Fed, BCE şi BCJ după aproape două decenii de „altruism monetar”. Evident, aceste „naţionalizări” de credite putrede, practicate în mod sistematic ...

Alin Gavreliuc, Psihologia socială și dinamica personalității. Acumulări, sinteze, perspectve, Iași, Editura Polirom, 2019 (519 p.)

Lectura sagace a cărţii domnului Alin Gavreliuc, profesor la Universitatea de Vest din Timişoara, va dezvălui rosturile psihologiei sociale, care în viziunea autorului sunt acelea de a ne ajuta „Să rămînem şi să sporim calitatea noastră de oameni: discernămîntul, ancorat într‑o serie de atitudini şi valori netranzacţionale, precum renunţarea la sine pentru celălalt, cultivarea libertăţii, ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Două decenii pierdute

După cum este cunoscut, economia Zonei Euro (ZE) a fost grav afectată de implozia economico-financiară din 2008. Din această cauză, ZE a înregistrat în ultimul deceniu o creştere economică cu mult sub aşteptări. Într-adevăr, dacă analizăm la nivel mondial dinamica produsului intern brut (PIB) cuantificat în dolari internaţionali, vom constata ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Se mai poate salva Zona Euro?

Aşa cum rezultă din studiul de caz anterior, solvabilitatea guvernului francez este în acest moment extrem de precară datorită nivelului nesustenabil al datoriilor acumulate. Guvernul francez s-a împotmolit, deci, în datorii. Şi în aceeaşi situaţie se află şi guvernele din Grecia, Portugalia, Italia, Belgia, Cipru şi Spania. În toate aceste ţări, reducerea datoriilor guvernamentale nu ...

Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc

În luna decembrie 2018 a apărut cartea lui Sebastian Țoc, cercetător ICCV, Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc, București, Editura Pro Universitaria. Cartea își propune să explice cum factorii socio-familiali și cei școlari influențează în diverse contexte rezultatele educaționale ale elevilor. Fiind compusă din cinci capitole, introducere și concluzii, lucrarea ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Studiu de caz: datoria publică a Franţei

Dar cum poate fi validată afirmaţia că guvernele menţionate sunt înglodate în datorii? Evident, printr-un studiu de caz ipotetic. Să presupunem, deci, că executivul de la Paris va decide ameliorarea semnificativă a bonităţii sale financiare prin diminuarea nivelului datoriei publice de la 100% la 50% din PIB. Să presupunem, de asemenea, că Franţa va înregistra ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 6. Salariaţii din sectorul public: de la percepţia falsă la realitatea statului minimal

Creşterea numărului de salariaţi din sectorul public al economiei reprezintă o problemă crucială în cazul ţării noastre. Deşi foarte mulţi compatrioţi cred că numărul de salariaţi din învăţământ, sănătate, apărare şi administraţia publică este mult prea mare, această percepţie, indusă în mod sistematic de anumiţi lideri de opinie, este complet falsă, întrucât locuitorii ţării noastre beneficiază ...