Romania Sociala logo
Menu

Am început deja să ieșim din ”Istorie” ?

autor:   26 July 2023  

În 1989 Francisc Fukuyama a publicat o carte care a stârnit un interes mondial. O carte de 49 de pagini. Foarte concentrat, dar cu o capacitate remarcabilă de sineză, cartea face o estimare a stării de atunci a omenirii: lumea a începu deja să părăsească istoria ei. Pentru Fukuyama istoria începe să nu mai aibă un sens. 

Aranjând biblioteca mea, dau peste această ”carte”. Mărturisesc că la începutul anilor 90, zile fierbinți pentru România, auzisem de ea, dar nu am citit-o. România părăsea o istorie, dar intra într-o altă istorie. Terminând cartea mea despre Criza României… aveam un timp de liberate. Ce voia să spună Fukuyama ? 

Am avut o surpriză extraordinară. Cartea pune în discuție probleme critice ale lumii care sunt actuale și după aproape 35 de ani. Iată, pe scurt, care sunt ideile principale. 

Suntem în momentul în care s-a produs deja o ruptură între naționalism și liberalism.  Ce înțelege Fukuyama prin naționalism ? Termenul este folosit și pentru varianta extremă pentru programul ”fascist”, tentativa unei națiuni de a extinde controlul ei asupra altor țări, dar și pentru sensul ei curent  a ”unei dulci nostalgii culturale”. O identificare cu trecutul cultural-etnic al popoarelor, cu propria noastră istorie. Dar liberalismul ? Nu găsesc o definiție clară, dar aș rezuma-o în spiritul cărții: o lume bazată pe calculul economic generalizat la nivel mondial în care libertatea persoanei este definită ca eliminare a oricărei constrângeri social-culturale, cu singura restricție fiind cerințele legii. În schimb, partea mai puțin dezvoltată a lumii, Lumea a Treia, ”rămâne (încă) adânc împotmolită în istorie”. 

Ce este viitorul care deja s-a instalat în partea dezvoltată a lumii? În locul țărilor, națiunilor, care au colorat întreaga istorie, este în curs de instaurare un stat omogen universal. Sfârșitul istoriei va instaura o nouă lume în care ”voința de a-ți risca viața pentru un ideal pur abstract, lupta ideologică mondială care a pus la lumină îndrăzneala, curajul, imaginația și idealismul vor fi înlocuite de calculul economic, de nesfârșita rezolvare a problemelor tehnice, de preocupări legate de mediu și de satisfacerea cererilor sofisticate ale consumatorului. În perioada postistorică nu va mai exista nici artă, nici filosofie”. 

Fukuyama are și o îngrijorare: „va fi o epocă foarte tristă” în care o lungă perioadă va domina ”o puternică nostalgie pentru timpurile în care istoria exista”.

Ultima propoziție exprimă și tristețea autorului pentru reacția naturii umane: ”Poate că tocmai această perspectivă  a secolelor de plictiseală de la sfârșitul istoriei va face istoria să înceapă din nou.”

Scriind aceste rânduri, în minte îmi vine un gând îngrijorător: România a început deja să iasă din Istorie ?



Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...