Romania Sociala logo
Menu

Am început deja să ieșim din ”Istorie” ?

autor:   26 July 2023  

În 1989 Francisc Fukuyama a publicat o carte care a stârnit un interes mondial. O carte de 49 de pagini. Foarte concentrat, dar cu o capacitate remarcabilă de sineză, cartea face o estimare a stării de atunci a omenirii: lumea a începu deja să părăsească istoria ei. Pentru Fukuyama istoria începe să nu mai aibă un sens. 

Aranjând biblioteca mea, dau peste această ”carte”. Mărturisesc că la începutul anilor 90, zile fierbinți pentru România, auzisem de ea, dar nu am citit-o. România părăsea o istorie, dar intra într-o altă istorie. Terminând cartea mea despre Criza României… aveam un timp de liberate. Ce voia să spună Fukuyama ? 

Am avut o surpriză extraordinară. Cartea pune în discuție probleme critice ale lumii care sunt actuale și după aproape 35 de ani. Iată, pe scurt, care sunt ideile principale. 

Suntem în momentul în care s-a produs deja o ruptură între naționalism și liberalism.  Ce înțelege Fukuyama prin naționalism ? Termenul este folosit și pentru varianta extremă pentru programul ”fascist”, tentativa unei națiuni de a extinde controlul ei asupra altor țări, dar și pentru sensul ei curent  a ”unei dulci nostalgii culturale”. O identificare cu trecutul cultural-etnic al popoarelor, cu propria noastră istorie. Dar liberalismul ? Nu găsesc o definiție clară, dar aș rezuma-o în spiritul cărții: o lume bazată pe calculul economic generalizat la nivel mondial în care libertatea persoanei este definită ca eliminare a oricărei constrângeri social-culturale, cu singura restricție fiind cerințele legii. În schimb, partea mai puțin dezvoltată a lumii, Lumea a Treia, ”rămâne (încă) adânc împotmolită în istorie”. 

Ce este viitorul care deja s-a instalat în partea dezvoltată a lumii? În locul țărilor, națiunilor, care au colorat întreaga istorie, este în curs de instaurare un stat omogen universal. Sfârșitul istoriei va instaura o nouă lume în care ”voința de a-ți risca viața pentru un ideal pur abstract, lupta ideologică mondială care a pus la lumină îndrăzneala, curajul, imaginația și idealismul vor fi înlocuite de calculul economic, de nesfârșita rezolvare a problemelor tehnice, de preocupări legate de mediu și de satisfacerea cererilor sofisticate ale consumatorului. În perioada postistorică nu va mai exista nici artă, nici filosofie”. 

Fukuyama are și o îngrijorare: „va fi o epocă foarte tristă” în care o lungă perioadă va domina ”o puternică nostalgie pentru timpurile în care istoria exista”.

Ultima propoziție exprimă și tristețea autorului pentru reacția naturii umane: ”Poate că tocmai această perspectivă  a secolelor de plictiseală de la sfârșitul istoriei va face istoria să înceapă din nou.”

Scriind aceste rânduri, în minte îmi vine un gând îngrijorător: România a început deja să iasă din Istorie ?



Facebook

Sociologia literaturii în anii `80. O discuție cu Mihai Dinu Gheorghiu.

1. În prefața la Economia bunurilor simbolice a lui Bourdieu pe care ați tradus-o și publicat-o în 1986 (la editura Meridiane)  erați deja preocupat de receptarea discursului sociologic în sfera culturii „artistice”. Era o atitudine generată de situația din cultura românească a epocii sau un ecou al scrierilor lui Bourdieu ...

Alegeri haotice : noiembrie 2024. Nevroze și anomalii colective

Între normalitate și patologie  Și dacă am încerca să brodăm o serie de lecturi posibile despre turul întâi din campania electorală/noiembrie 2024 ? Ne-am gândit la o lectură comunicațională, în care să interpelăm interacțiuni și iritante în comunicare, în contextul de campanie electorală.  Și începem cu contextul. El a fost taxat de analiști ...

O discuție cu profesor Zoltan Rostas: incursiune „optzecistă” în lumea sociologilor interbelici

1. Domnule profesor, astăzi sunteți recunoscut ca autor de succes a numeroase cărți de istorie orală. Cum a ajuns să vă preocupe, în anii ’80, acest domeniu? Am invocat deseori momentul Congresul Internațional de Științe Istorice din 1980, dar rădăcinile le găsesc în apariția neîncrederii în sociologia cantitativistă, care a ajuns ...

Discuție cu un sociolog al științei din România anilor ` 80, profesorul american  Vasile Pirău[1]

1.       Dragă Vasile Pirău, ce făceai în 1987 ? Cum evolua pe atunci cariera ta ? Era apropierea unui filosof (prin formație) de sociologie, una de conjunctură sau avea radăcini intelectuale mai adânci ?  Când mă gândesc la anii dinainte de 1990 (anul când am plecat la studii in SUA), mi ...

DEZBATERE DE CARTE – Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023.

DEZBATERE DE CARTE Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023. Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice Departamentul de Sociologie, Asistență Socială și Resurse Umane 31 octombrie 2024 Dezbatere România în crizăDownload

Detectarea egoismului propriu și a egoismului altora

Este posibil ca, în anumite situații, comportamentul egoisit să fie bun și în alte situații să fie rău. Abraham Maslow Ne-am obișnuit să catalogăm egoismul ca fiind o caracteristică de personalitate negativă iar opusul său, altruismul, ca o virtute. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa. În acord cu rezultatele cercetărilor moderne din ...

Nostalgia, o emoție dulce-amăruie

Nostalgia consolidează relațiile sociale. Tim Wildschut Ne este dor de cineva drag ce nu mai este printre noi, ne este dor de părinții care s-au stins, de prietenii care nu mai sunt, de iubita sau iubitul care ne-a părăsit, sau de anii tinereții, de un eveniment fericit din trecut. Psihologii numesc o ...

Interviu cu Tudorel-Constantin Rusu, autorul volumului „Ethos, Pathos și Logos. Resurse ale oratoriei clasice în discursul pastoral”

Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH-USV) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava este unul din cele opt centre de orientare în cariera de cercetător înființate la nivelul celor opt Regiuni de Dezvoltare ale României și susținute prin programul PNRR. Acesta deservește Regiunea de ...