Hatos, Adrian (2020) Resursele culturale și consumul cultural în județul Bihor. Analiza situației la sfărșitul anului 2019, Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, ISBN 978-606-37-0721-6, 109 pagini,

Profesor Universitar Doctor Abilitat în cadrul Departamentului de Sociologie-Asistență Socială, Facultatea de Științe Socio-Umane, Universitatea din Oradea și director al Școlii Doctorale de Sociologie, Universitatea din Oradea, Adrian Hatos revine cu cel de al cincilea volum la Editura Presa Universitară Clujeană^[1].

Cartea face parte din procesul de elaborare a Strategiei Culturale a Județului Bihor 2020-2027 care a fost elaborată la solicitarea Consiliului Județean Bihor. Volumul trece în revistă contextul geografic și social al județului Bihor din perspectiva aspectelor demografice și sociale, creatorii artistici profesioniști și amatori, infrastructura culturală și frecventarea acesteia, patromoniul cultural imobil și mobil, sectorul cultural și creativ al economiei, economia turistică, învățământul artistic, necesarul de investiții culturale și satisfacția publicului față de viața culturală. Metodologia de culegere a datelor a fost complexă și a implicat atât analiza datelor statistice, cât și analiza politicilor publice, consultare online a experților, sondaje de opinie, focus-grupuri cu stakeholderi cât și consultare experți (industria creativă, cultura romă, situația patrimoniului și educația artistică non-formală).

Comparativ cu alte județe, Bihorul prezintă bune premise pentru consumul cultural fiind mai tânăr, mai educat și mai activ. Totuși, principala provocare este proximitatea geografică a județelor Cluj și Timiș. Comunitățile etnice și religioase cresc interesul pentru identiate culturală, păstrarea tradițiilor și a practicilor specifice. Zonele rurale, în special cele izolate au acces mai redus la resursele culturale. Din punct de vedere al infrastructurii culturale, județul Bihor este slab înzestrat cu muzee, la un nivel  mediu cu instituții de spectacol, puține biblioteci, mai ales în zonele rurale, puține monumente istorice sau elemente de patrimoniu mobil. Este remarcabilă creșterea sectorului economic al domeniului cultural și creativ la un nivel mai lent totuși decât cel înregistrat la  nivel național. În ceea ce privește economia turistică a județului, au fost identificate principalele locații de interes (Sânmartin și zona de peșteri din extremitatea sud-vestică a județului) și se atrage atenția asupra potențialului de atragere a turiștilor străini unde oferta culturală poate juca un rol hotârător. Județul Bihor prezintă oferte generoase de formare continuă în domeniul artistic. Ca investiții culturale remarcăm revendicarea casei de cultură (Oradea) și crearea de cinematografe și muzee (localitățile mai mici). Conform sondajelor realizate în noiembrie-decembrie 2019, publicul bihorean se declară mulțumit în ceea ce privește viața culturală, cele mai solicitate evenimente fiind cele de modă, dar și evenimente și conferințe culturale.  (idem, 15-18).

Din perspectiva rezultatelor obținute, autorul recomandă ca Strategia Culturală a Județului Bihor 2020-2027 să țină cont de „bogăția și dinamismul producției culturale și de efectele transversale ale acesteia, în planul bunăstării locuitorilor din județ și al atractivității județului ca destinație de vizitat pentru oameni de pe alte meleaguri” (Hatos, 2020, p.11). Rolul Consiliului Județean ar fi mai degrabă de „facilitator sau de mediator fiind animat de dorința de a produce un impact pozitiv ca efect indirect al politicilor proprii” (idem, 13).   

Pentru toți cei interesați, volumul este disponibil integral în format electronic e-book pe pagina de Internet a Editurii Presa Universitară Clujeană secțiunea sociologie http://www.editura.ubbcluj.ro/www/ro/ebooks/domains.php?id=20 și pe pagina de Internet a Bibliotecii Virtuale de Sociologie, secțiune cărți https://bibliotecadesociologie.ro/download/hatos-adrian-2020-resursele-culturale-si-consumul-cultural-in-judetul-bihor-analiza-situatiei-la-sfarsitul-anului-2019-cluj-napoca-presa-universitara-clujeana/

Interviu cu Prof. Univ. Dr. Adrian Hatos, autorul volumului:

• Bună ziua! Cum a luat naștere ideea elaborării acestui volum?

În cadrul componentei de fundamentare a Strategiei Culturale a Județului Bihor am realizat o amplă analiză de stare care a urmărit pe baza unui set divers de informații (date statistice oficiale, date din sondaje proprii, registre disponibile oficiale etc.) principalele dimensiuni ale funcționării vieții culturale din județul Bihor. Alături de această analiză de stare am avut o detaliată descriere și evaluare a nevoilor sectorului cultural și, bineînțeles, strategia în sine. După finalizarea întregului demers mi-a fost evident că analiza de situație este un document care are consistența unui volum și că ar fi util pentru cei interesați de politicile culturale. Așa că, cu acordul celor de la Consiliul Județean Bihor și al colegilor cu care am realizat Strategia, am hotărât să transform documentul într-un volum. 

• Ne puteți spune câteva cuvinte despre contribuția volumului la fundamentarea științifică a Strategiei Culturale a Județului Bihor 2020-2027?

Volumul este rezultatul fundamentării strategiei culturale mai degrabă decât invers, dar cuprinde în mare același conținut care acoperă aspecte precum patrimoniul tangibil sau intangibil, consumul de carte, muzeele și sălile de spectacol, sectorul cultural al economiei, creatorii, publicurile etc. într-o perspectivă diacronică și comparativă la nivel național. Am căutat tendințele și problemele comparând evoluțiile în timp și în raport cu situația de la nivel național pentru a identifica problemele, punctele slabe, punctele tari ale sectorului cultural din județ. Structura volumului este una care urmează dimensiunile fundamentale ale vieții culturale în măsura în care acestea sunt relevante pentru politicile culturale implementate la nivelul unui consiliu județean.

• Ce aduce nou volumul?

Nouă este abordarea sistematică bazată pe date. Am urmărit în realizarea Strategiei o abordare consistent bazată pe identificarea problemelor și a nevoilor corelate evident cu prioritățile politice de la nivel european și național. Am folosit pentru fundamentare și date calitative, prin opt focus grupuri organizate cu membrii ai categoriilor cu interese în viața culturală. Toate constatările din volum au la bază analiza evoluțiilor și compararea cu tendințele de la nivel județean.

• Cui se adresează acest volum?

În primul rând specialiștilor din domeniul politicilor culturale și, în general, celor care sunt interesați de metodologia elaborării documentelor strategice. Având în vedere că foarte multe dintre analize cuprind comparații la nivel național, publicul este unul cel puțin național – cititorii pot afla informații statistice despre situația infrastructurii și consumului cultural pentru întreaga Românie.

• Care este rolul sociologului în citadelă?

Este o discuție vastă pe care sigur nu o să lămurim în acest scurt interviu. Sociologul poate juca cel puțin două roluri: 1) expert în cercetarea sistematică, validă a realității sociale; 2) voce lucidă bazată pe teorie și cercetare care să interpreteze socialul dincolo de ideologii și mode intelectuale, practicând ceea ce se cheamă „imaginația sociologică”. În orice caz, sociologul are o misiune grea câtă vreme are de proiectat o viziune științifică asupra societății care să nu fie afectată de propriile prejudecăți sau distorsiuni și care va tinde inevitabil să intre în coliziune cu interesele, miturile și iluziile celor cărora li se adresează. Sociologia e un mod de viață, „o artă marțială” cum i-a zis Bourdieu.

• Ce proiecte de cercetare științifică aveți în continuare?

Studiez de ceva vreme, alături de colegi din țară și de doctoranzii mei educația în perioada pandemiei, mai ales problematica impactului diviziunilor digitale asupra accesului la educație. Mă interesează, de asemenea, posibilitățile de utilizare a tehnicilor și soluțiilor de analiză a marilor seturi de date furnizate electronic în cercetarea socială. Am un studiu pregătit pentru publicare despre teoriile conspirației în perioada pandemiei.

• Vă mulțumesc pentru timpul acordat!

^[1] Hatos A. și Buhaș R. (2018) Caiet suport pentru cursul și seminarul de metodologia cercetării în științele sociale, Hatos A. și Chipea F. (coordonatori) (2016) Bihorul în Europa. Local, național și european în transformările sociale regionale din perioada 1996-2015, Hatos A. (coord.) (2015) Riding the wave Social Science Curriculum and Teaching in Higher Education in an Age of Crisis și Hatos A. (coord) (2014) Ghid orientativ sociologie și asistență socială pe piața muncii  E-book-urile acestor volume sunt disponibile integral la adresa de Internet http://editura.ubbcluj.ro/www/ro/ebooks/authors_d.php?ida=1255