Romania Sociala logo
Menu

Apariție editorială: Oana Lup, Elena Cristina Mitrea „Învățământul universitar din România în contextul pandemiei COVID-19: experiențele studenților”

autor:   23 October 2020  

Semnalăm apariția raportului de cercetare „Învățământul universitar din România în contextul pandemiei COVID-19: experiențele studenților”, realizat de Oana Lup și Elena Cristina Mitrea, Editura Institutului de Cercetare Făgăraș (2020). Autoarele sunt cadre didactice în cadrul Facultății de Științe Socio-Umane a Universității Lucian Blaga, Sibiu.

Raportul surprinde reacțiile studenților vis-a-vis de trecerea de la învățământul clasic „față în față” la cel online. Sunt evidențiate:  cauzele disfuncționalităților din învățământul online, aspectele negative (volum de teme, sedentarism, lipsa interacțiunii cu colegii, lipsa bibliotecilor) și pozitive (economia de timp și bani, program flexibil, punctualitatea), fiind punctate și eventuale soluții. La ancheta pe bază de chestionar realizată în perioada 26.04-30.05.2020 au răspuns 3.603 studenți din 16 orașe și centre universitare. Doar 14% dintre respondenți au avut experiențe anterioare de învățare online. în timp ce 59%  evaluează negativ modelul online comparativ cu cel clasice. Între recomandările raportului reținem: regândirea ofertei de servicii (non)educaționale ale universităților și adaptarea acestora la specificul mediului online.

Pentru toți cei interesați, publicația este disponibilă în Biblioteca Virtuală de Sociologie la adresa https://bibliotecadesociologie.ro/download/lup-oana-mitrea-elena-cristina-2020-invatamantul-universitar-din-romania-in-contextul-pandemiei-covid-19-experientele-studentilor-fagaras-institutul-de-cercetare-fagaras/

Interviu cu autoarele Oana Lup și Elena Cristina Mitrea

  • Felicitări pentru raportul de cercetare! Care a fost cea mai mare provocare în realizarea anchetei pe bază de chestionar?

Oana Lup: Încercarea de a crea un instrument cât mai complex – care a presupus o investiție de timp într-un context extrem de aglomerat pentru noi – și mai rafinat, precum și necesitatea de a lansa chestionarul cât mai repede. La momentul în care am lansat chestionarul ne gândeam că în curând „experimentul” de predare online se va încheia, așa că simțeam că trebuie să ne grăbim. A fost apoi munca aceea foarte minuțioasă de contactare a colegilor din ULBS și din alte universități din țară, a asociațiilor studențești, grupurilor de la facultăți etc., pentru a distribui chestionarul. Dar am fost extrem de placut surprinse de disponibilitatea colegilor din ULBS și din alte universități din țară de a distribui chestionarul nostru. La câteva zile de la lansare aveam deja câteva sute de răspunsuri. Studenții au fost de asemenea extrem de receptivi. În interviurile pe care le-am realizat pe lângă ancheta pe bază de chestionar, toți participanții au apreciat interesul nostru de a afla ce au ei de spus și cum se simt. Cei mai mulți se simțeau foarte debusolați de schimbările aduse de pandemie.

Cristina Mitrea: Diseminarea chestionarului în rândul studenților a fost o provocare pentru noi, însă ne-a bucurat interesul și disponibilitatea colegilor din ULBS și din alte universități din țară de a transmite chestionarul studenților. De asemenea, respondenții noștri au distribuit chestionarul în rețelele lor de contacte, contribuind la numărul ridicat de răspunsuri, ceea ce ne oferă o bază solidă pentru concluziile pe care le prezentăm în raport.

  • Ce v-a surprins cel mai mult la rezultatele obținute?

Oana Lup: Faptul că la peste o lună de la închiderea universităților 7% dintre studenți nu faceau aproape deloc cursuri. Asta a fost ceva neașteptat. Dacă în cazul celor mici e de înțeles că a fost dificil să se treacă în online, în mediul universitar nu avea teoretic de ce sa fie o problemă. Mai ales că nu era necesară o infrastructură; existau platforme gratuite. M-a surprins și lipsa de comunicare a universităților cu studenții în acea perioadă. Raportul indică lipsa unor servicii esențiale pentru studenți, de la accesul la bibliotecă, la servicii de consiliere. Acestea sunt foarte problematice, dar cred că nu sunt surprinzătoare. Ce e surprinzător însă e faptul că doar 22% (1 din 5 studenți) au primit informații la zi despre situația activităților academice din universitatea lor. Ori comunicarea e modul în care construiești și menții o comunitate. 

Cristina Mitrea: Pentru mine a fost surprinzător să aflu cât de răspândite au fost în rândul studenților îngrijorarea și nemulțumirea legate de volumul ridicat de teme și proiecte pe care le-au avut de realizat în timpul cursurilor online. De asemenea, nu mă așteptam să existe asemenea probleme la comunicarea cu personalul administrativ, mai ales în perioada stării de urgență, când comunicarea cu studenții și întreaga comunitate din cadrul universităților și facultăților trebuia să fie o prioritate pentru întregul personal administrativ, de la toate nivelurile.

  • Vă propuneți să continuați această direcție de cercetare?

Oana Lup: Ne-ar placea să continuăm acest studiu ca să înțelegem cum arată lucrurile acum când, teoretic cel putin, universitățile au avut timp la dispoziție pentru a își regândi modul de organizare a activității didactice și oferta de servicii oferite studenților. Pe lângă aceasta,  intenționăm în primul rând să analizăm mai în profunzime datele pe care le avem deja pentru a intelege cum ne putem îmbunătăți modul de predare online și interacțiunea cu studenții. Ne-am bucura de o colaborare cu parteneri din țară sau din străinătate, pentru a putea realiza o cercetare mai amplă, și eventual comparativă.

Cristina Mitrea: Sistemul educațional din România a fost forțat să facă o trecere bruscă la învățământul online, în lipsa aproape totală a unei experiențe anterioare. Prin urmare, consider că cercetarea despre modul de desfășurare și efectele acestei treceri este de o importanță sporită, mai ales în perspectiva prelungirii cursurilor online în viitorul apropiat. În continuare, ne propunem să aprofundăm studiul organizării și a impactului cursurilor online asupra experiențelor universitare ale studenților.

  • Mulțumiri pentru timpul acordat!

Interviu cu Ștefan Cibian, director executiv Institutul de Cercetare Făgăraș (ICF):

  • Cum a apărut ideea Institutului de Cercetare Făgăraș?
  • Ideea înființării unui institut de cercetare la Făgăraș a apărut în contextul unor discuții cu cercetători din zona. Știm ce înseamnă existenta unor inițiative de cercetare într-o comunitate și am considerat că ar fi o contribuție însemnată pe care o putem aduce în zona Făgăraș.
  • Ce își propune Institutul de Cercetare Făgăraș?
  • Ne dorim o comunitate bine informată și care își înțelege atât provocările cât și potențialul pentru viitor. Astfel, Institutul își propune să susțină inovația și dezvoltarea cunoașterii și științelor în Țara Făgărașului. Pentru a realiza aceste lucruri, avem trei direcții de acțiune: cercetare, analiză de politici publice și programe educaționale. Punem un accent aparte pe cercetarea interdisciplinară și pe impactul produselor de cercetare în societate, în special prin conectarea cu decidenți, instituții publice, practicieni și diverși actori din comunitate.
  • Ce proiecte de cercetare aveți în implementare?
  • La acest moment, dezvoltăm în cadrul Institutului două centre de cercetare, unul pe Istorie și Studiul Rezistenței Anticomuniste și celălalt pe Afaceri Globale și Postdezvoltare. De asemenea, suntem interesați de teme precum democrație și drepturile omului, libertate de expresie, migrație și dezvoltare, filantropie și dezvoltare comunitară, impactul tehnologiei asupra societății, dezvoltare internațională, relațiile Africa – Uniunea Europeană și, desigur, diverse aspecte legate de Țara Făgărașului. În ultimele luni avem în implementare mai multe proiecte legate de impactul pandemiei COVID-19 la nivel local, național și internațional. Dezvoltăm programe de formare în cercetare pentru tineri și practicieni. Am inițiat anul trecut un Club de Cercetare care să aducă împreună persoane cu interes în această direcție. Anul viitor vom avea a treia ediție a Școlii de Vară de la Făgăraș. Lucrăm de asemenea la conturarea unui model alternativ de educație universitară.
  • Mulțumiri pentru timpul acordat!


Facebook

Florin Georgescu, Capitalism și capitaliști fără capital în România

O carte nouă care se va dovedi a fi una fundamentală pentru gândirea românească. Paradigma tradițională a unei economii de piață liberă, deși cu imperfecțiunile ei, este înlocuită cu o nouă paradigmă a economiei societății românești actuale, ”capitalism fără capital”, cu implicațiile ei pentru înțelegerea întregii societăți. Dragi sociologi, nu este o carte ...

Cum ne vede Occidentul

Este surprinzător că nu putem găsi prea multe analize globale ale României în această perioadă de tranziție. Încă de la începutul anilor 90 am încercat să avertizez asupra riscurilor unei tranziții prost construite, dar adesea m-am simțit singur. Dar cum percep specialiștii occidentali tranziția în țările noastre ? Mărturisesc, am avut ...

Neoliberalism și șocul civilizațiilor

Fukuyama și Huntington Doi autori și două cărți majore au marcat percepția generației noastre despre noua ordine mondială. Este vorba de Francis Fukuyama : The End of History and the last Man (1992) și de Samuel Huntington : The Clash of Civilisations and the Remaking of World Order. 1996.  Fukuyama anunța universalizarea pieții libere ...

O evoluție sintetică a căutării ”ADEVĂRULUI” Ne-am eliberat de paradigma ”Agamiță Dandanache”?

Ieri am fost șocat, nu numai eu, de ceea ce mulți au etichetat ca ”bâlciul” de la Parlament.  În minte mi-a venit o istorie a eforturilor omenirii de a ajunge la adevăr. Prima fază. În antichitate, grecii au inventat logica, regulile gândirii corecte. Ei au crezut că logica este instrumentul de ...

Lansare de carte. Elena Olariu și o nouă înțelegere a spațiului privat în secolul al XIX-lea

Onorată comunitate academică, dragi colegi și dragi cititori,   vă anunțăm că au apărut două cărți semnate de istoricul de artă Elena Olariu, lucrări care sunt dedicate civilizației românești: ”Boieri și aristocrați români în secolul al XIX-lea” (studiu de mentalitate și moravuri în spațiu privat), respectiv ”Stil de viață aristocratic românesc ...

Migrație, integrare, dezintegrare

Cum sociologia este analiza stării nației dar și a timpului prezent, am dori să ne oprim puțin asupra problemelor legate de migrație. De ce migrația? Pentru că problema națională, ecologia și  migrația fac parte din cele trei mari evenimente care agită astăzi planeta. România se confruntă și ea cu aceste ...

În cercetarea sociologică, o fotografie valorează cât o mie de statistici

Imaginea foametei din Sudanul de Sud: vulturul pândind un copil care s-a prăbușit în drum spre Centrul de hrănire ONU (Fotografie realizată de jurnalistul sud-african Kevin Carter, publicată în The New York Times, pentru care a primit Premiul Pulizer în 1993) În urmă cu aproape 50 de ani, jurnalista și scriitoarea ...

Impactul creșterii prețului la energie electrică, gaze, apă asupra bugetului familiilor

Traiul decent poate fi descris ca situația în care o familie își poate permite o alimentație echilibrată și sănătoasă, îmbrăcăminte și încălțăminte noi din magazine de specialitate, de a dispune de o locuință care oferă adăpost și siguranță, locuința să fie mobilată și echipată cu aparate electrocasnice în stare bună ...