Romania Sociala logo
Menu

Apariție editorială: Oana Lup, Elena Cristina Mitrea „Învățământul universitar din România în contextul pandemiei COVID-19: experiențele studenților”

autor:   23 October 2020  

Simona Maria Stănescu

Semnalăm apariția raportului de cercetare „Învățământul universitar din România în contextul pandemiei COVID-19: experiențele studenților”, realizat de Oana Lup și Elena Cristina Mitrea, Editura Institutului de Cercetare Făgăraș (2020). Autoarele sunt cadre didactice în cadrul Facultății de Științe Socio-Umane a Universității Lucian Blaga, Sibiu.

Raportul surprinde reacțiile studenților vis-a-vis de trecerea de la învățământul clasic „față în față” la cel online. Sunt evidențiate:  cauzele disfuncționalităților din învățământul online, aspectele negative (volum de teme, sedentarism, lipsa interacțiunii cu colegii, lipsa bibliotecilor) și pozitive (economia de timp și bani, program flexibil, punctualitatea), fiind punctate și eventuale soluții. La ancheta pe bază de chestionar realizată în perioada 26.04-30.05.2020 au răspuns 3.603 studenți din 16 orașe și centre universitare. Doar 14% dintre respondenți au avut experiențe anterioare de învățare online. în timp ce 59%  evaluează negativ modelul online comparativ cu cel clasice. Între recomandările raportului reținem: regândirea ofertei de servicii (non)educaționale ale universităților și adaptarea acestora la specificul mediului online.

Pentru toți cei interesați, publicația este disponibilă în Biblioteca Virtuală de Sociologie la adresa https://bibliotecadesociologie.ro/download/lup-oana-mitrea-elena-cristina-2020-invatamantul-universitar-din-romania-in-contextul-pandemiei-covid-19-experientele-studentilor-fagaras-institutul-de-cercetare-fagaras/

Interviu cu autoarele Oana Lup și Elena Cristina Mitrea

  • Felicitări pentru raportul de cercetare! Care a fost cea mai mare provocare în realizarea anchetei pe bază de chestionar?

Oana Lup: Încercarea de a crea un instrument cât mai complex – care a presupus o investiție de timp într-un context extrem de aglomerat pentru noi – și mai rafinat, precum și necesitatea de a lansa chestionarul cât mai repede. La momentul în care am lansat chestionarul ne gândeam că în curând „experimentul” de predare online se va încheia, așa că simțeam că trebuie să ne grăbim. A fost apoi munca aceea foarte minuțioasă de contactare a colegilor din ULBS și din alte universități din țară, a asociațiilor studențești, grupurilor de la facultăți etc., pentru a distribui chestionarul. Dar am fost extrem de placut surprinse de disponibilitatea colegilor din ULBS și din alte universități din țară de a distribui chestionarul nostru. La câteva zile de la lansare aveam deja câteva sute de răspunsuri. Studenții au fost de asemenea extrem de receptivi. În interviurile pe care le-am realizat pe lângă ancheta pe bază de chestionar, toți participanții au apreciat interesul nostru de a afla ce au ei de spus și cum se simt. Cei mai mulți se simțeau foarte debusolați de schimbările aduse de pandemie.

Cristina Mitrea: Diseminarea chestionarului în rândul studenților a fost o provocare pentru noi, însă ne-a bucurat interesul și disponibilitatea colegilor din ULBS și din alte universități din țară de a transmite chestionarul studenților. De asemenea, respondenții noștri au distribuit chestionarul în rețelele lor de contacte, contribuind la numărul ridicat de răspunsuri, ceea ce ne oferă o bază solidă pentru concluziile pe care le prezentăm în raport.

  • Ce v-a surprins cel mai mult la rezultatele obținute?

Oana Lup: Faptul că la peste o lună de la închiderea universităților 7% dintre studenți nu faceau aproape deloc cursuri. Asta a fost ceva neașteptat. Dacă în cazul celor mici e de înțeles că a fost dificil să se treacă în online, în mediul universitar nu avea teoretic de ce sa fie o problemă. Mai ales că nu era necesară o infrastructură; existau platforme gratuite. M-a surprins și lipsa de comunicare a universităților cu studenții în acea perioadă. Raportul indică lipsa unor servicii esențiale pentru studenți, de la accesul la bibliotecă, la servicii de consiliere. Acestea sunt foarte problematice, dar cred că nu sunt surprinzătoare. Ce e surprinzător însă e faptul că doar 22% (1 din 5 studenți) au primit informații la zi despre situația activităților academice din universitatea lor. Ori comunicarea e modul în care construiești și menții o comunitate. 

Cristina Mitrea: Pentru mine a fost surprinzător să aflu cât de răspândite au fost în rândul studenților îngrijorarea și nemulțumirea legate de volumul ridicat de teme și proiecte pe care le-au avut de realizat în timpul cursurilor online. De asemenea, nu mă așteptam să existe asemenea probleme la comunicarea cu personalul administrativ, mai ales în perioada stării de urgență, când comunicarea cu studenții și întreaga comunitate din cadrul universităților și facultăților trebuia să fie o prioritate pentru întregul personal administrativ, de la toate nivelurile.

  • Vă propuneți să continuați această direcție de cercetare?

Oana Lup: Ne-ar placea să continuăm acest studiu ca să înțelegem cum arată lucrurile acum când, teoretic cel putin, universitățile au avut timp la dispoziție pentru a își regândi modul de organizare a activității didactice și oferta de servicii oferite studenților. Pe lângă aceasta,  intenționăm în primul rând să analizăm mai în profunzime datele pe care le avem deja pentru a intelege cum ne putem îmbunătăți modul de predare online și interacțiunea cu studenții. Ne-am bucura de o colaborare cu parteneri din țară sau din străinătate, pentru a putea realiza o cercetare mai amplă, și eventual comparativă.

Cristina Mitrea: Sistemul educațional din România a fost forțat să facă o trecere bruscă la învățământul online, în lipsa aproape totală a unei experiențe anterioare. Prin urmare, consider că cercetarea despre modul de desfășurare și efectele acestei treceri este de o importanță sporită, mai ales în perspectiva prelungirii cursurilor online în viitorul apropiat. În continuare, ne propunem să aprofundăm studiul organizării și a impactului cursurilor online asupra experiențelor universitare ale studenților.

  • Mulțumiri pentru timpul acordat!

Interviu cu Ștefan Cibian, director executiv Institutul de Cercetare Făgăraș (ICF):

  • Cum a apărut ideea Institutului de Cercetare Făgăraș?
  • Ideea înființării unui institut de cercetare la Făgăraș a apărut în contextul unor discuții cu cercetători din zona. Știm ce înseamnă existenta unor inițiative de cercetare într-o comunitate și am considerat că ar fi o contribuție însemnată pe care o putem aduce în zona Făgăraș.
  • Ce își propune Institutul de Cercetare Făgăraș?
  • Ne dorim o comunitate bine informată și care își înțelege atât provocările cât și potențialul pentru viitor. Astfel, Institutul își propune să susțină inovația și dezvoltarea cunoașterii și științelor în Țara Făgărașului. Pentru a realiza aceste lucruri, avem trei direcții de acțiune: cercetare, analiză de politici publice și programe educaționale. Punem un accent aparte pe cercetarea interdisciplinară și pe impactul produselor de cercetare în societate, în special prin conectarea cu decidenți, instituții publice, practicieni și diverși actori din comunitate.
  • Ce proiecte de cercetare aveți în implementare?
  • La acest moment, dezvoltăm în cadrul Institutului două centre de cercetare, unul pe Istorie și Studiul Rezistenței Anticomuniste și celălalt pe Afaceri Globale și Postdezvoltare. De asemenea, suntem interesați de teme precum democrație și drepturile omului, libertate de expresie, migrație și dezvoltare, filantropie și dezvoltare comunitară, impactul tehnologiei asupra societății, dezvoltare internațională, relațiile Africa – Uniunea Europeană și, desigur, diverse aspecte legate de Țara Făgărașului. În ultimele luni avem în implementare mai multe proiecte legate de impactul pandemiei COVID-19 la nivel local, național și internațional. Dezvoltăm programe de formare în cercetare pentru tineri și practicieni. Am inițiat anul trecut un Club de Cercetare care să aducă împreună persoane cu interes în această direcție. Anul viitor vom avea a treia ediție a Școlii de Vară de la Făgăraș. Lucrăm de asemenea la conturarea unui model alternativ de educație universitară.
  • Mulțumiri pentru timpul acordat!


Facebook

Unde începe și unde se termină fericirea la actori

Experiența 3 – Observatorul. Nu de multe ori accesul în „laboratorul de teatru” este interzis celor din afară. Și nu pentru că se întâmplă lucruri care nu trebuiesc văzute ci dimpotrivă, există lucruri excepționale care, din păcate nu reușesc să ajungă în fața publicului din diverse motive. Actorii, atunci când se ...

Postfaţă la cartea despre mine

Am fost impresionat când am aflat de iniţiativa unor colegi de a aduna gândurile lor despre mine într-o carte. Acum am cartea în faţă. Este foarte frumoasă. Mărturisesc însă că prima reacţie a fost să pun cartea deoparte. Apreciam gestul, dar mă aşteptam la vorbe frumoase, multe dintre ele convenţionale. Am ...

Știința va produce o lume mai prosperă și mai egală sau mai polarizată?

Vladimir Putin, președintele Rusiei, una dintre cele mai puternice țări ale lumii, estimează rolul științei în lumea actuală: ”cele mai avansate țări ale lumii definesc știința drept una din prioritățile strategice și cine va fi primul, acela conduce omenirea” [1]. Afirmația m-a șocat. Nu știu ce gândește Putin despre organizarea ...

Contribuția domnului Academician Cătălin Zamfir la dezvoltarea domeniului calității vieții – o perspectivă subiectivă

Prima mea discuție cu domnul Academician Cătălin Zamfir, ca în cazul multor sociologi colegi de generație de la Universitatea din București, a fost de fapt cu Profesorul Cătălin Zamfir. S-a întâmplat la seminarul de Paradigme ale gândirii sociologice. Și astăzi când predau același curs la Universitatea din Oradea – în ...

Apariție editorială/ Interviu in honorem Sanda Golopenția, volum editat de Zoltán Rostás și Theodora-Eliza Văcărescu

Apariție editorială/ Interviu in honorem Sanda Golopenția, volum editat de Zoltán Rostás și Theodora-Eliza Văcărescu, București, Editura Spandugino, 2020, 664 de pagini și 8 planșe. Simona Stănescu: – Fiindcă asemenea omagii nu sunt dese în lumea academică, este justificată întrebarea: cine a propus și de ce a fost propusă această culegere? Theodora-Eliza ...

„Dezvoltare şi schimbare socială proiectată: in honorem Cătălin Zamfir”

Marţi, 9 februarie, academicianul Cătălin Zamfir împlineşte 80 de ani.  Cu acest frumos prilej aniversar, ne face plăcere să anunţăm apariţia volumului Dezvoltare şi schimbare socială proiectată: in honorem Cătălin Zamfir.  Apărut la Editura Pro Universitaria, volumul cuprinde 32 contribuţii ale unor personalităţi ştiinţifice şi culturale, în cea mai mare parte foşti ...

România, UE, flagelul demografic şi politica struţului

Studiul de caz prezentat în continuare reflectă cu claritate impactul devastator al actualei pandemii asupra situaţiei demografice a României. Astfel, în anul trecut, România a înregistrat o diminuare semnificativă a numărului de naşteri, respectiv creşteri fără precedent în ceea ce priveşte numărul deceselor şi a sporului natural negativ. (1)  AR = ...

Despre natura non-apologetică a noii drepte

Mulți oameni, inclusiv cei de dreapta, l-au criticat cu înverșunare pe Donald Trump, mergând până la dezbaterile sale inițiale care au condus iniţial la câștigarea de către Trump a nominalizării pentru Partidul Republican. Motivul pentru aceasta a fost că stilul său s-a dovedit a fi prea acerb și prea necizelat ...