Ne face plăcere să anunțăm apariția în toamna anului 2020 a volumelor Dimitrie Gusti, Bibliografia receptării, coordonat de Zoltán Rostás, Editura Universității din București, 2020 (493 pagin) și Rediscovering Eastern-European Universities. Perpectives from the interwar period, co-coordonat de Irina Nastasă-Matei și Zoltan Rostas, Editura ProUniversitaria, 2020 (278 pagini). Cel din urmă abordează într-o manieră originală comparativă un element esențial în sistemul de educație: universitățile în contextul redefinirilor din acel context istoric dificil. Cei 14 autori analizează universități din Bulgaria, Polonia (Varșovia) și România (Cluj-Napoca, București), situația femeilor din universități, a elitelor dar și experiența lui Dimitrie Gusti și a școlii sale legat de învățământului superior. Redescovering Eastern-European Universities este varianta în engleză a volumului Alma mater în derivă. Aspecte alternative ale vieții universitare interbelice, apărut la Editura Școala Ardeleană (2016).
Interviu cu Profesorul Zoltán Rostás
- Bună ziua! Felicitări pentru aceste apariții editoriale! Volumele abordează domenii foarte diferite. Vă rugăm să ne spuneți care a fost parcursul lor până la apariție?
- Volumul O bibliografia a receptării cuprinde toate sursele referitoare la întreaga activitate a lui Dimitrie Gusti. Practic au fost consemnate (și foarte scurt comentate) toate referirile la Gusti identificate din volume, ziare, reviste, dosare de arhivă. Fără profesionalismul și devotamentul colegelor Elena Bulgaru și Geta Costache (și a unor colaboratori ca Daniela Dumitrescu, Șerban Șubă, Dinu Țenovici, Amelia Costoiu) de la Serviciul de Cercetare, Metodologie a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, acest volum nu ar fi fost finalizat. Cu acest volum de aproape 500 de pagini se termină o serie începută cu Cronologia vieții și operei (2015), continuată cu Corespondența. Acte și documente (2017). Aceste trei volume sunt instrumente indispensabile unui cercetător. Fără consultarea acestor volume rezultatul muncii de cercetare va fi cel mult eseistică dubioasă.
Celălalt volum a pornit de la ideea că școala gustiană, deși a fost demarată din băncile universității, până la urmă a devenit cunoscută că a cercetat lumea satului. Abordarea Cooperativei Gusti a fost să aprofundeze contextul social universitar al școlii. Și, fiindcă viața socială universitară bucureșteană nu a fost un caz izolat în Europa de Est, în echipa ce a contribuit la volum am luat și tineri cercetători din Cluj, respectiv din alte țări cu tradiții universitare similare din perioada interbelică. Nu am fost la prima încercare cu acest volum, pentru că, la 150 de ani de la fondarea universității noastre din București, am publicat Universitatea interbelică a sociologilor gustieni (2014) cu concursul lui Ionuț Butoi, Dragoș Sdrobiș și Theodora-Eliza Văcărescu.
- Mai aveți și alte volume în curs de apariție?
- Volume concepute înainte de pandemie sunt Condamnare, marginalizare și supraviețuire în regimul comunist. Școala gustiană după 23 august 1944 (în curs de apariție la Editura Cartier), cu multe studii originale ale grupului nostru la care am invitat și colegi din țările vecine pentru a păstra perspectiva comparatistă atât de necesară. Volumul Marginal și experimental. Cooperativa Gusti: două decenii de cercetare în istoria sociologiei (Editura Eikon, 2020) coordonat de Ionuț Butoi și Martin L. Salamon este un volum de studii alese ale grupului nostru și ale unor prieteni ai Cooperativei. Măcar în volum să ne adunăm☺
- Dar în timpul pandemiei s-au elaborat noi lucrări?
- Da, volumul In honorem Sanda Golopenția (Editura Spandugino, 2020), coordonat de mine și de Theodora-Eliza Văcărescu, în proporție de 70 % a fost scris în această perioadă. Cu cele 50 de studii, articole, eseuri, amintiri și poezii ale unor personalități și tineri cercetători talentați sărbătorim pe cea mai complexă și creativă personalitate științifică din domeniul socio-uman din această jumătate de secol la împlinirea vârstei de 80 de ani.
- Vă mulțumim pentru timpul acordat!
