Romania Sociala logo
Menu

Arhipelagul gustian. Contribuții la istoria Școlii Sociologice de la București

autor:   22 July 2016   

Avatar

ARHIPELAGUL-GUSTIANArhipelagul gustian. Contribuții la istoria Școlii Sociologice de la București, Editura Enciclopedică, București, 2016.  (590 pag.)

Cuvânt-înainte (fragmente)

Textele cuprinse în volumul de față acoperă un interval prelungit. Primul a fost publicat în anul 1983, la puțin timp după emigrare. Celelalte s-au dispus în timp, după 1989, când m-am putut adresa direct cititorilor din țară, cu perioade mai active în ultimii zece ani

Prima secțiune a volumului, intitulată Instituționalizare, dezinstituționalizare, continuări, conține o traiectorie a Școlii sociologice de la București, abordând momente puțin cunoscute, atât în ceea ce privește apogeul, cât și perioada de după război, a suprimării ei, cu revenirile parțiale și discontinui de până la 1989 și plusul de informare pe care l-au adus editările critice de documente și cercetările de istorie orală întreprinse de atunci și încă în curs. […]

O secțiune amplă, intitulată Teren: monografii, echipe, anchete, este consacrată muncii de teren. Întrucât Christina Galitzi s-a alăturat Școlii sociologice de la București, la revenirea de la studii și primele experiențe profesionale în Statele Unite, secțiunea se deschide cu o examinare a amplei ei cercetări de teren consacrată imigrației românești în America, publicată la New York în anul 1929 și încă netradusă în limba română. […]

Secțiunea Tânăra generație abordează deosebirile dintre tineretul românesc care nu a participat la campaniile monografice sau la activitatea echipelor studențești gustiene și cel care fusese atras de ele.

Secțiunea Publicații și proiecte conține material și interpretări noi privind revista „Sociologie românească”, al V-lea volum proiectat al Enciclopediei României, care nu a mai ajuns să fie publicat, și al XIV-lea Congres Internațional de Sociologie. […]

În sfârșit, ultima secțiune, Oameni și destine, prezintă doi monografiști (Ștefania Cristescu și Petre Ștefănucă) și un colaborator de excepție(Aurel Bauh).

Din Cuprins:

Dimitrie Gusti și Școala sociologică de la București în secolul XXI ■ Școala sociologică de la București între apogeu și suprimare ■ Christina Galitzi – un sociolog al începuturilor imigrației românești în Statele Unite ■ Cornova ca revelator al satului românesc și al monografiei ■ Echipierii gustieni despre starea sanitară a satelor României ■ Mircea Vulcănescu și Anton Golopenția despre Tânăra generație ■ Romanian Sociologists in Paris in the 1930s ■ Al XIV Congres Internațional de Sociologie (București 1939-Roma, 1950) ■ Comunicări românești pentru al XIV-lea congres Internațional de Sociologie ■ Aurel Bauh și „echipa Golopenția”.



Facebook

Mass-media şi sondajele de opinie publică: derapaje

Profesorul de mass-media şi comunicare Jesper Strömbäck de la Mittuniversitet (Suedia) a puns o întrebare de interes teoretic: când publică rezultatele sondajelor de opinie publică, mass-media reflectă sau influenţează opinia publică? Analizând numeroase studii din literatura de specialitate, Jesper Strömbäck a ajuns la următoarele concluzii: 1) Termenul de „opinie publică”, fiind un concept ...

Mărturii: Laboratorul de sociologie al Universităţii din Bucureşti

În anul 1970, eu şi Maria Voinea am fost repartizaţi la Laborator; comisia de repartiţii l-a avut ca preşedinte pe H. H. Stahl. Tot cu noi, în 1970, a venit la această unitate de cercetare, Ion Mihail Popescu, licenţiat în drept şi în filosofie, fost deţinut politic. El ne povestea, ...

Un film nu despre România

Week-end. Aleg să mă uit la un film. Din întâmplare: Ziarul. O atmosferă de redacţie. Un ziar independent, pe cât se poate. Redactori de toate felurile. Unii vor să-şi facă meseria. Alţii au afacerile lor. Dar toţi beau de sting. Femeile întrec pe bărbaţi. Explodează o afacere. Implicat un mare om de afaceri, un tip ...

România: marea dezbinare

Sunt dezbinați românii sau oamenii politici? Circulă ideea că trăim într-o societate paranoică: nu mai putem discuta raţional şi cu o anumită detaşare; preferăm invective în locul argumentelor. Se spune tot mai insistent: noi românii suntem dezbinaţi. Aceasta e marea noastră problemă. Deci, românii sunt scindaţi în două „jumătăţi” între care ...

Independența va trebui recucerită ?

Contaminat de frenezia mass-media focalizată pe Summit-ul de la Sibiu, unde Guvernul a alocat toate sumele la concurenţa cererii de finanţare, am constatat că vechile mele temeri eurosceptice nu mai au nici un suport: România s-a europenizat complet, din moment ce, în numele pluralismului social postdecembrist, s-au diversificat şi nostalgicii, în nostalgici după sărbătorirea Independenţei ...

Conferința „Secularizare, pluralism religios și modernitate socială”

[embed]https://www.youtube.com/watch?v=FSocd-MyN1c[/embed] Pe data de 6 mai Institutul de Cercetare a Calității Vieții a găzduit un seminar pe tema: „Secularizare, pluralism religios și modernitate socială”. Conferința a fost susținută de distinsul profesor Lucian Turcescu, (Montreal, Canada), specialist în creștinism timpuriu, ecumenism și politică. Una dintre ideile sale prezentate este că democrațiile funcționale ...

Inaugurarea Centrului cultural „Dimitrie Gusti” la Cornova, Republica Moldova

Azi, 6 mai, la Cornova, în „cel mai cercetat sat de la Atlantic până la Pacific”, a fost inaugurat oficial noul Centru cultural ”Dimitrie Gusti”. Construcția lui a început pe timpul Guvernului Filat și s-a terminat acum două săptămâini, pe timpul Guvernului Filip. Finisarea acestui lăcaș cultural este una din ...

România deleuziană: fragmentul XXXI, despre o carte dedicată unui tren. Lecturi posibile (IV)

Când arhitectul Gruia Hilohi m-a rugat să iau cuvântul la lansarea albumului pe care l-a scos împreună cu Alexandru Daneș și Jónás András: ,,Calea ferată suburbană Brașov Satulung. Brassó-Hosszúfalusi Kózúti Vasút” am acceptat pe loc. Ceea ce m-a convins a fost frumusețea cărții, designul absolut special al ei: informații tehnice despre ...