Romania Sociala logo
Menu

Arhipelagul gustian. Contribuții la istoria Școlii Sociologice de la București

autor:   22 July 2016   

Avatar

ARHIPELAGUL-GUSTIANArhipelagul gustian. Contribuții la istoria Școlii Sociologice de la București, Editura Enciclopedică, București, 2016.  (590 pag.)

Cuvânt-înainte (fragmente)

Textele cuprinse în volumul de față acoperă un interval prelungit. Primul a fost publicat în anul 1983, la puțin timp după emigrare. Celelalte s-au dispus în timp, după 1989, când m-am putut adresa direct cititorilor din țară, cu perioade mai active în ultimii zece ani

Prima secțiune a volumului, intitulată Instituționalizare, dezinstituționalizare, continuări, conține o traiectorie a Școlii sociologice de la București, abordând momente puțin cunoscute, atât în ceea ce privește apogeul, cât și perioada de după război, a suprimării ei, cu revenirile parțiale și discontinui de până la 1989 și plusul de informare pe care l-au adus editările critice de documente și cercetările de istorie orală întreprinse de atunci și încă în curs. […]

O secțiune amplă, intitulată Teren: monografii, echipe, anchete, este consacrată muncii de teren. Întrucât Christina Galitzi s-a alăturat Școlii sociologice de la București, la revenirea de la studii și primele experiențe profesionale în Statele Unite, secțiunea se deschide cu o examinare a amplei ei cercetări de teren consacrată imigrației românești în America, publicată la New York în anul 1929 și încă netradusă în limba română. […]

Secțiunea Tânăra generație abordează deosebirile dintre tineretul românesc care nu a participat la campaniile monografice sau la activitatea echipelor studențești gustiene și cel care fusese atras de ele.

Secțiunea Publicații și proiecte conține material și interpretări noi privind revista „Sociologie românească”, al V-lea volum proiectat al Enciclopediei României, care nu a mai ajuns să fie publicat, și al XIV-lea Congres Internațional de Sociologie. […]

În sfârșit, ultima secțiune, Oameni și destine, prezintă doi monografiști (Ștefania Cristescu și Petre Ștefănucă) și un colaborator de excepție(Aurel Bauh).

Din Cuprins:

Dimitrie Gusti și Școala sociologică de la București în secolul XXI ■ Școala sociologică de la București între apogeu și suprimare ■ Christina Galitzi – un sociolog al începuturilor imigrației românești în Statele Unite ■ Cornova ca revelator al satului românesc și al monografiei ■ Echipierii gustieni despre starea sanitară a satelor României ■ Mircea Vulcănescu și Anton Golopenția despre Tânăra generație ■ Romanian Sociologists in Paris in the 1930s ■ Al XIV Congres Internațional de Sociologie (București 1939-Roma, 1950) ■ Comunicări românești pentru al XIV-lea congres Internațional de Sociologie ■ Aurel Bauh și „echipa Golopenția”.



Facebook

Influențează participarea în rețelele de socializare orientarea opiniei publice spre dreapta?

Când recurgem la rețelele de socializare ca să comunicăm, suntem la cheremul celor care controlează platformele respective. Jamie Susskinds (2018/2019, p. 172)   Trăim într-o lume a comunicării digitale. În prezent, există mai multe telefoane mobile în lume decât totalul locuitorilor Terrei (peste 7,7 miliarde). Conform Society Raport Measuring the Information Society Report 2018 (vol. 1, ...

Immanuel Wallerstein (1930-2019)

A încetat din viaţă marele sociolog american Immanuel Wallerstein. Personalitate de prim rang a sociologiei mondiale, critic al capitalismului global, participant la Forumul Social Mondial, Wallerstein a fost unul dintre cei mai influenţi intelectuali din a doua a parte a secolului al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea. În lunga sa carieră de profesor şi ...

Exploatarea sexuală criminală: o problemă globală a României (1)

Sunt două posibilități ca o problemă socială gravă să rămână netratată: să fie ignorată sau natura ei să fie definită greșit.  În ultima lună a izbucnit în atenția publică problema traficului de ființe vii. La început, a apărut ca o problemă punctuală într-o comunitate: două fete adolescente au dispărut. Pe baza ...

Septimiu Chelcea, Adina Chelcea, De Gustibus. Eseuri psihosociologice

Cu deosebire începând cu Iluminismul, filosofii, cărturarii în general au fost preocupaţi de popularizarea cunoştinţelor ştiinţifice, de răspândirea lor în rândul maselor, printr-un limbaj accesibil şi prin exemple concrete. Scopul nu era doar culturalizarea, ci și oferirea de sfaturi practice pentru munca şi viaţa de zi cu zi. Odată cu dezvoltarea ştiinţelor socioumane, şi mai ...

Neadevăruri despre Centrul de Cercetări pentru Problemele Tineretului

Regret sincer eroarea conținută în cartea mea cu privire la poziția instituțională a Centrului de Cercetări pentru Problemele Tineretului. Te rog sa fii convins că s-a datorat informației eronate. Imi asum integral responsabilitatea pentru ca nu am verificat. Cu sincere păreri de rău, Cătălin Zamfir ______________________________________________________________________________ Așa cum am spus în articolul Treizeci de ani ...

Exerciții de sociologie: cum cercetăm realitatea socială?

Stimați colegi sociologi vă invit să facem împreună câteva exerciții de analiză care duc la o înțelegere mai bună a cum facem noi sociologie. O analiză sociologică[1] are două nivele: primul nivel, descriptiv, descrierea realității sociale. Această operație produce fapte sociale/ sociologice, rezultatul înregistrării realității sociale cu instrumentele cercetătorului. Al doilea nivel, explicația. ...

Invitație la dezbatere: Proiectul de țară al României

Schimbările structurale ale Românie, care au constituit conținutul ”tranziției”, s-au finalizat. După 30 de ani, România este o țară schimbată, dar încă, din multe puncte de vedere,o țară subdezvoltată. Ne confruntăm cu dificultăți economice, dar și cu complexe probleme sociale. Este normal să ne întrebăm dacă în viitorii 10-20 de ani România ...

Umorul în comunicarea persuasivă

La premiera uneia dintre piesele sale, George Bernard Shaw i-a trimis lui Winston Churchill o invitaţie însoţită de câteva rânduri: „Vă trimit o invitaţie pentru dumneavoastră şi prietenul dumneavoastră – dacă aveţi vreunul”. Churchill i-a trimis înapoi invitaţia, împreună cu următorul mesaj: Nu pot participa la premieră, dar mi-ar plăcea ...