Romania Sociala logo
Menu

Arhipelagul gustian. Contribuții la istoria Școlii Sociologice de la București

autor:   22 July 2016   

Avatar

ARHIPELAGUL-GUSTIANArhipelagul gustian. Contribuții la istoria Școlii Sociologice de la București, Editura Enciclopedică, București, 2016.  (590 pag.)

Cuvânt-înainte (fragmente)

Textele cuprinse în volumul de față acoperă un interval prelungit. Primul a fost publicat în anul 1983, la puțin timp după emigrare. Celelalte s-au dispus în timp, după 1989, când m-am putut adresa direct cititorilor din țară, cu perioade mai active în ultimii zece ani

Prima secțiune a volumului, intitulată Instituționalizare, dezinstituționalizare, continuări, conține o traiectorie a Școlii sociologice de la București, abordând momente puțin cunoscute, atât în ceea ce privește apogeul, cât și perioada de după război, a suprimării ei, cu revenirile parțiale și discontinui de până la 1989 și plusul de informare pe care l-au adus editările critice de documente și cercetările de istorie orală întreprinse de atunci și încă în curs. […]

O secțiune amplă, intitulată Teren: monografii, echipe, anchete, este consacrată muncii de teren. Întrucât Christina Galitzi s-a alăturat Școlii sociologice de la București, la revenirea de la studii și primele experiențe profesionale în Statele Unite, secțiunea se deschide cu o examinare a amplei ei cercetări de teren consacrată imigrației românești în America, publicată la New York în anul 1929 și încă netradusă în limba română. […]

Secțiunea Tânăra generație abordează deosebirile dintre tineretul românesc care nu a participat la campaniile monografice sau la activitatea echipelor studențești gustiene și cel care fusese atras de ele.

Secțiunea Publicații și proiecte conține material și interpretări noi privind revista „Sociologie românească”, al V-lea volum proiectat al Enciclopediei României, care nu a mai ajuns să fie publicat, și al XIV-lea Congres Internațional de Sociologie. […]

În sfârșit, ultima secțiune, Oameni și destine, prezintă doi monografiști (Ștefania Cristescu și Petre Ștefănucă) și un colaborator de excepție(Aurel Bauh).

Din Cuprins:

Dimitrie Gusti și Școala sociologică de la București în secolul XXI ■ Școala sociologică de la București între apogeu și suprimare ■ Christina Galitzi – un sociolog al începuturilor imigrației românești în Statele Unite ■ Cornova ca revelator al satului românesc și al monografiei ■ Echipierii gustieni despre starea sanitară a satelor României ■ Mircea Vulcănescu și Anton Golopenția despre Tânăra generație ■ Romanian Sociologists in Paris in the 1930s ■ Al XIV Congres Internațional de Sociologie (București 1939-Roma, 1950) ■ Comunicări românești pentru al XIV-lea congres Internațional de Sociologie ■ Aurel Bauh și „echipa Golopenția”.



Facebook

O propunere

Controverselor dintre suveranişti şi globalişti, care au invadat spaţiul public la nivel internaţional, le-au urmat, pe planul învăţământului naţional, regional şi local, controversele dintre modernişti şi tradiţionalişti. Moderniştii susţin triumfal că doar online-ul poate moderniza învăţământul românesc - la limită, susţin aceştia, chiar că dispariţia profesorului este posibilă prin apariţia unor ...

Interviu cu câștigătorul premiului Academiei Române „Henry H. Stahl” în sociologie 2019

Interviu cu Adrian Majuru, căștigătorul premiului Academiei Române, „Henri H. Stahl” în sociologie, pentru cartea „Francisc Iosif Rainer. Biografia unui proiect de viață (1874-1944), 2018, Editura Oscar Print. SS: Bună dimineața și felicitări pentru premiu! Ce înseamnă acest premiu pentru cariera dvs.? A.M.: Înseamnă obligația de a construi pozitiv și mai ales ...

Discurs politic și discurs medical

Coronavirusul este foarte inteligent. El alege cînd și unde să atace. El nu atacă oamenii în metro. El  atacă pe strada și la manifestații. Nu atacă oamenii care merg la alegeri,  pentru că are simț politic. El atacă profesorii și elevii care merg la școală. Virus modern, el iubește tehnologia ...

Explozia reacțiilor complotiste în 2020

Care sunt cele mai răspândite teorii ale complotului ? O anchetă de opinie efectuată de IFOP, pentru Fundația Jean-Jaurès și Conspiracy Watch, în primăvara 2020 și editată de l'Observatoire du conspirationnisme et des théories du complot (site fondat în 2007 de Rudy Reichstadt), a revelat că 26% dintre francezi cred despre ...

Apariții editoriale: Filip Alexandrescu – Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană

După cartea de autor „The Midas Touch: Theoretical Essays in Environmental Sociology”[1] (2016), Filip Alexandrescu revine cu a doua carte de autor intitulată „Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană”[2] (2020). Apărută în colecția de științe psiho-sociale a Editurii ProUniversitaria, volumul aduce o perspectivă nouă ...

O nenorocire nu vine niciodată singură

În condiţiile în care presa autohtonă şi străină popularizează în mod obsesiv şi semidoct doar efectele nocive ale actualei pandemii, liderii politici, liderii de opinie şi ziariştii din ţara noastră par să nu conştientizeze două riscuri „colaterale” care vor afecta în mod dramatic viitorul României. În primul rând, nivelul datoriei guvernamentale ...

Invitație la dezbatere

Stimați colegi, Se pregătește publicarea Vol. X al Istoriei României dedicat perioadei de după al doilea Război Mondial, coordonat de Prof. Vasile Pușcaș. Volumul este dedicat perioadei socialiste și perioadei „tranziției”. Am fost solicitat să elaborez capitolele dedicate proceselor sociale din această perioadă. Capitolele utilizează contribuțiile mai multor colegi din ICCV.   Cu acceptul domnului Vasile ...

Stânga și gândirea critică

Nu abordăm aici social democrația din țările nordice, ca stat protectionist reper. Nu abordăm nici statutul PSD, Partidului Social Democrat din Romania, asociat de opoziție cu ciuma roșie, printr-o tactică de discreditare politică radicală. Ne întrebăm care sunt noile idei de stânga? Ce forme ia gândirea critică a intelectualului din ...