Romania Sociala logo
Menu

Arhipelagul gustian. Contribuții la istoria Școlii Sociologice de la București

autor:   22 July 2016   

ARHIPELAGUL-GUSTIANArhipelagul gustian. Contribuții la istoria Școlii Sociologice de la București, Editura Enciclopedică, București, 2016.  (590 pag.)

Cuvânt-înainte (fragmente)

Textele cuprinse în volumul de față acoperă un interval prelungit. Primul a fost publicat în anul 1983, la puțin timp după emigrare. Celelalte s-au dispus în timp, după 1989, când m-am putut adresa direct cititorilor din țară, cu perioade mai active în ultimii zece ani

Prima secțiune a volumului, intitulată Instituționalizare, dezinstituționalizare, continuări, conține o traiectorie a Școlii sociologice de la București, abordând momente puțin cunoscute, atât în ceea ce privește apogeul, cât și perioada de după război, a suprimării ei, cu revenirile parțiale și discontinui de până la 1989 și plusul de informare pe care l-au adus editările critice de documente și cercetările de istorie orală întreprinse de atunci și încă în curs. […]

O secțiune amplă, intitulată Teren: monografii, echipe, anchete, este consacrată muncii de teren. Întrucât Christina Galitzi s-a alăturat Școlii sociologice de la București, la revenirea de la studii și primele experiențe profesionale în Statele Unite, secțiunea se deschide cu o examinare a amplei ei cercetări de teren consacrată imigrației românești în America, publicată la New York în anul 1929 și încă netradusă în limba română. […]

Secțiunea Tânăra generație abordează deosebirile dintre tineretul românesc care nu a participat la campaniile monografice sau la activitatea echipelor studențești gustiene și cel care fusese atras de ele.

Secțiunea Publicații și proiecte conține material și interpretări noi privind revista „Sociologie românească”, al V-lea volum proiectat al Enciclopediei României, care nu a mai ajuns să fie publicat, și al XIV-lea Congres Internațional de Sociologie. […]

În sfârșit, ultima secțiune, Oameni și destine, prezintă doi monografiști (Ștefania Cristescu și Petre Ștefănucă) și un colaborator de excepție(Aurel Bauh).

Din Cuprins:

Dimitrie Gusti și Școala sociologică de la București în secolul XXI ■ Școala sociologică de la București între apogeu și suprimare ■ Christina Galitzi – un sociolog al începuturilor imigrației românești în Statele Unite ■ Cornova ca revelator al satului românesc și al monografiei ■ Echipierii gustieni despre starea sanitară a satelor României ■ Mircea Vulcănescu și Anton Golopenția despre Tânăra generație ■ Romanian Sociologists in Paris in the 1930s ■ Al XIV Congres Internațional de Sociologie (București 1939-Roma, 1950) ■ Comunicări românești pentru al XIV-lea congres Internațional de Sociologie ■ Aurel Bauh și „echipa Golopenția”.



Facebook

Cultură şi calitatea vieţii 1918-2018. Câteva reflecţii

Cultura, alături de economie şi politică, este parte a condiţiilor de viaţă din societate. Valorile modelează aspiraţiile oamenilor pentru o viaţă (mai) bună, ceea ce este o sursă a variaţiei calităţii vieţii în spaţiu şi timp. Cultura creează nevoi pe care comunitatea le consideră esenţiale pentru bunăstarea ei. Lectura, vizionarea spectacolelor de teatru sau film, ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Soluţia de ultimă instanţă

Dacă analizăm datele din tabelul de mai sus, vom observa că finanţarea pierderilor acumulate în băncile „too big to fail” prin majorarea nesustenabilă a datoriilor guvernamentale a reprezentat soluţia de ultimă instanţă utilizată de Fed, BCE şi BCJ după aproape două decenii de „altruism monetar”. Evident, aceste „naţionalizări” de credite putrede, practicate în mod sistematic ...

Alin Gavreliuc, Psihologia socială și dinamica personalității. Acumulări, sinteze, perspectve, Iași, Editura Polirom, 2019 (519 p.)

Lectura sagace a cărţii domnului Alin Gavreliuc, profesor la Universitatea de Vest din Timişoara, va dezvălui rosturile psihologiei sociale, care în viziunea autorului sunt acelea de a ne ajuta „Să rămînem şi să sporim calitatea noastră de oameni: discernămîntul, ancorat într‑o serie de atitudini şi valori netranzacţionale, precum renunţarea la sine pentru celălalt, cultivarea libertăţii, ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Două decenii pierdute

După cum este cunoscut, economia Zonei Euro (ZE) a fost grav afectată de implozia economico-financiară din 2008. Din această cauză, ZE a înregistrat în ultimul deceniu o creştere economică cu mult sub aşteptări. Într-adevăr, dacă analizăm la nivel mondial dinamica produsului intern brut (PIB) cuantificat în dolari internaţionali, vom constata ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Se mai poate salva Zona Euro?

Aşa cum rezultă din studiul de caz anterior, solvabilitatea guvernului francez este în acest moment extrem de precară datorită nivelului nesustenabil al datoriilor acumulate. Guvernul francez s-a împotmolit, deci, în datorii. Şi în aceeaşi situaţie se află şi guvernele din Grecia, Portugalia, Italia, Belgia, Cipru şi Spania. În toate aceste ţări, reducerea datoriilor guvernamentale nu ...

Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc

În luna decembrie 2018 a apărut cartea lui Sebastian Țoc, cercetător ICCV, Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc, București, Editura Pro Universitaria. Cartea își propune să explice cum factorii socio-familiali și cei școlari influențează în diverse contexte rezultatele educaționale ale elevilor. Fiind compusă din cinci capitole, introducere și concluzii, lucrarea ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Studiu de caz: datoria publică a Franţei

Dar cum poate fi validată afirmaţia că guvernele menţionate sunt înglodate în datorii? Evident, printr-un studiu de caz ipotetic. Să presupunem, deci, că executivul de la Paris va decide ameliorarea semnificativă a bonităţii sale financiare prin diminuarea nivelului datoriei publice de la 100% la 50% din PIB. Să presupunem, de asemenea, că Franţa va înregistra ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 6. Salariaţii din sectorul public: de la percepţia falsă la realitatea statului minimal

Creşterea numărului de salariaţi din sectorul public al economiei reprezintă o problemă crucială în cazul ţării noastre. Deşi foarte mulţi compatrioţi cred că numărul de salariaţi din învăţământ, sănătate, apărare şi administraţia publică este mult prea mare, această percepţie, indusă în mod sistematic de anumiţi lideri de opinie, este complet falsă, întrucât locuitorii ţării noastre beneficiază ...