Romania Sociala logo
Menu

Arhipelagul gustian. Contribuții la istoria Școlii Sociologice de la București

autor:   22 July 2016   

Avatar

ARHIPELAGUL-GUSTIANArhipelagul gustian. Contribuții la istoria Școlii Sociologice de la București, Editura Enciclopedică, București, 2016.  (590 pag.)

Cuvânt-înainte (fragmente)

Textele cuprinse în volumul de față acoperă un interval prelungit. Primul a fost publicat în anul 1983, la puțin timp după emigrare. Celelalte s-au dispus în timp, după 1989, când m-am putut adresa direct cititorilor din țară, cu perioade mai active în ultimii zece ani

Prima secțiune a volumului, intitulată Instituționalizare, dezinstituționalizare, continuări, conține o traiectorie a Școlii sociologice de la București, abordând momente puțin cunoscute, atât în ceea ce privește apogeul, cât și perioada de după război, a suprimării ei, cu revenirile parțiale și discontinui de până la 1989 și plusul de informare pe care l-au adus editările critice de documente și cercetările de istorie orală întreprinse de atunci și încă în curs. […]

O secțiune amplă, intitulată Teren: monografii, echipe, anchete, este consacrată muncii de teren. Întrucât Christina Galitzi s-a alăturat Școlii sociologice de la București, la revenirea de la studii și primele experiențe profesionale în Statele Unite, secțiunea se deschide cu o examinare a amplei ei cercetări de teren consacrată imigrației românești în America, publicată la New York în anul 1929 și încă netradusă în limba română. […]

Secțiunea Tânăra generație abordează deosebirile dintre tineretul românesc care nu a participat la campaniile monografice sau la activitatea echipelor studențești gustiene și cel care fusese atras de ele.

Secțiunea Publicații și proiecte conține material și interpretări noi privind revista „Sociologie românească”, al V-lea volum proiectat al Enciclopediei României, care nu a mai ajuns să fie publicat, și al XIV-lea Congres Internațional de Sociologie. […]

În sfârșit, ultima secțiune, Oameni și destine, prezintă doi monografiști (Ștefania Cristescu și Petre Ștefănucă) și un colaborator de excepție(Aurel Bauh).

Din Cuprins:

Dimitrie Gusti și Școala sociologică de la București în secolul XXI ■ Școala sociologică de la București între apogeu și suprimare ■ Christina Galitzi – un sociolog al începuturilor imigrației românești în Statele Unite ■ Cornova ca revelator al satului românesc și al monografiei ■ Echipierii gustieni despre starea sanitară a satelor României ■ Mircea Vulcănescu și Anton Golopenția despre Tânăra generație ■ Romanian Sociologists in Paris in the 1930s ■ Al XIV Congres Internațional de Sociologie (București 1939-Roma, 1950) ■ Comunicări românești pentru al XIV-lea congres Internațional de Sociologie ■ Aurel Bauh și „echipa Golopenția”.



Facebook

„Femei în noapte”. Lumea în care am intrat

Ieri am văzut un film serial, Women in Night. De regulă filmele mă relaxează și aproape le uit. Acesta a fost o excepție. M-a tulburat cum rar mi se întâmplă. La terminarea filmului m-am simțit bolnav. Fragmente ale filmului m-au obsedat toată noaptea.  O agenție olandeză: se aranja participarea unui grup ...

Avem o problemă: ce facem cu creșterea perioadei de viață?

Crizele creează probleme noi, dar și pune în centrul atenției problemele latente.   Eram puști și mă pasionau cărțile științifico-fantastice. Am citit o carte despre conflictul mașinilor cu oamenii. Stăteam sub un pom și în minte îmi compuneam și eu o poveste pe această temă. „Povestea” mea mi-o aduc aminte. O hală imensă ...

Sensibilitatea sociologică. În timp ce…

În stare de urgență sanitară (pandemia cu coronavirus obligă), focul actualității pune la încercare sensibilitatea sociologică. Sociologul încearcă să practice gîndirea vie și să descifreze jocul de umbră și lumină a «anormalității». Sau  poate a unei «noi normalități », care ar putea fi prelungită.  Ce se simte, ce se vede ...

COVID 19 și ce va fi după: Digitalizarea

Auzim tot mai des vehiculată sintagma „după COVID 19 lumea nu va mai arăta la fel ca înainte”. Este un adevăr incontestabil, care implică schimbări în bine, dar nu numai. Crizele provocă pagube umane sau/și materiale și aduc multă suferință pe diverse paliere ale vieții. Efortul de a găsi soluții ...

Să reînvățăm alfabetul empatiei

În plină euforie a globalizării cotată, deja, ca ”mișcare istorică ireversibilă” coronavirus a trimis la coșul de gunoi al prognozelor toate așteptările globaliștilor: o anonimă epidemie a evoluat, fulgerător, către stadiul de pandemie, sfidând vremelnicele alcătuiri ale limitelor de decizie ale tuturor autorităților de pe toate continentele! După cum se știe, Globalizarea, ca proiect, și-a propus ...

Drepturi și responsabilități în contextul pandemiei COVID-19

La data de 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a semnalat faptul că infecția cu virusul COVID-19, identificat pentru prima dată în decembrie 2019 la Wuhan - China, a atins nivelul unei pandemii. În ultimul deceniu, OMS a declarat stare de pandemie în alte cinci situații de urgență pentru sănătatea publică: „gripa porcină” ...

Recenzie: Vlad Ovidiu Cioacă, Viața cotidiană în România comunistă, Ed. Beladi & Sitech, Craiova, 2019

Prof.univ.dr. Stefan Buzărnescu; Asist.univ.dr. Liliana Gabriela Ilie Schimbarea de paradigmă ideologică din Decembrie 1989, dincolo de controversele inevitabile, a generat scrieri de factură impresionistă și continuă să genereze și astăzi, după trei decenii, scrieri de profiluri foarte deosebite: de la mărturii ale participanților nemijlociți la Eveniment, la pretinse analize ”obiective” ale ...

Profesiune de credință. Să stai acasă nu e chiar așa de rău!

Restez chez vous! Stay at home! State a casa! Quedata en casa!  Trăim timpuri excepționale. Neliniște, uimire, siderație. În situația asta de criză sanitară mondială,  produsă de pandemia cu coronavirus, ni se spune în toate limbile: Stați acasă. Asta pentru că  virusul se mișcă odată cu noi, și riscăm să-l infectăm ...