Romania Sociala logo
Menu

Biblioteca virtuală de sociologie ne poate risipi singurătatea

autor:   29 May 2019  

Cătălin Zamfir

ICCV a dezvoltat un program special, analiza producției de sociologie românească, realizat prin două proiecte ale Institutului:

Sociologia românească: 1900-2010. O istorie socială (2015), cu o Bază de publicații sociologice în întreaga perioadă ( 25617 lucrări, dintre care 4847 cărți și 20770 studii ), cu ambiția de a cuprinde toate titlurile de publicații sociologice în întreaga sa istorie.

Biblioteca virtuală de sociologie (BVS), lansată în 2013, director Eugen Glăvan, cercetător principal al ICCV (E. Glăvan, 2018) reprezintă o sursă de cărți și studii sociologice românești în format electronic. Accesul la BVS este gratuit.

Ideea acestui al doilea proiect, BVS, a pornit de la constatarea că accesul la publicațiile sociologice devine tot mai dificil: multe cărți, datorită tirajului mic, nu sunt disponibile în librării și nici în biblioteci; cărțile mai vechi sunt puțin disponibile în biblioteci; se înregistrează și o preferință în creștere pentru consultarea în format electronic a lucrărilor. Faptul că BVS răspunde interesului tinerilor, probabil cei mai mulți studenți, este susținut de statistica oferită de Eugen Glăvan: 41% dintre utilizatori se încadrează în intervalul de vârstă 18-24 de ani.

De la înființarea BVS în 2013 sunt incluse, până la data de 10 octombrie 2018, 848 lucrări de sociologie, din care 192 cărți și 651 studii (E. Glăvan, 2018). BVS va crește pe măsură ce colegii noștri vor manifesta interesul de a pune la dispoziția comunității sociologice lucrările lor și prin intermediul acestui sistem. Preferăm să primim lucrările în format electronic. Dar și ICCV, în limita resurselor sale limitate, va transpune cărțile și studiile importante în format electronic.

Realizăm că, acum după 5 ani de funcționare a Bibliotecii Virtuale de Sociologie, ea îndeplinește o funcție foarte importantă pentru dezvoltarea conștiinței de sine a comunității sociologice și oferă o sursă importantă de informații. 

Doar între ianuarie și septembrie 2018 BVS a avut un număr de 15.548 vizitatori unici și 60.085 descărcări de documente. O vizită unică reprezintă accesarea site-ului BVS de către un utilizator definit pe baza IP-ului într-un interval de 24 ore; acesta poate accesa mai multe pagini ale site-ului și descărca materiale multiple (E. Glăvan, 2018). Descărcările ne spun altceva. În fața calculatorului ești ca și cum ai fi într-o bibliotecă. Vezi o mulțime de cărți și vezi titlurile și autorii. Asta pare să te intereseze. O iei din raft. Odeschizi și o ”răsfoiești”. Calculatorul te înregistrează o dată. Dacă vrei să o citești, poți să revii la ea, adică să o mai deschizi. Dar e mai simplu să o descarci în memoria calculatorului tău și o citești de acolo.

Este important că BVS reprezintă o sursă și pentru sociologii din alte țări. Până în 2018, cititorii BVS sunt din 70 de țări, cei mai mulți din România (85,46%), dar și din Republica Moldova (4,33%), Rusia (3,10%), SUA (2,07%), Marea Britanie (0,66%) etc.

Datele oferite de BVS și Google Academic oferă un feed-back extrem de important pentru noi ca cercetători: avem informații despre receptarea lucrărilor noastre de către comunitatea academică. BVS oferă date despre câți cititori au lucrările noastre. Google Academic indică cât au fost de utile lucrările noastre cititorilor pentru realizarea lucrărilor lor (citările). Trebuie să avem în minte o precizare. Informațiile BVS ne spune doar câți cititori sunt ai unei lucrări doar după 2013 când sistemul a fost înființat, nu de când aceasta a fost publicată. Imaginea este parțială și din alt punct de vedere. O lucrare poate fi citită din o mulțime de surse: biblioteca personală, biblioteca publică, împrumutul de la un coleg. BVS adaugă încă o sursă de informare. 

Și datele oferite de Google sunt parțiale. Ele conțin doar citările în lucrările difuzate electronic, ignorând lucrările accesibile numai pe hârtie. Citările în lucrările difuzate doar pe ”hârtie” sunt ”invizibile” pentru Google. Cel puțin așa cred eu.

Consultând BVG și Google Academic am avut multe surprize. S-au deschis noi porți importante pentru știință. Această nouă experiență o voi ilustra cu cazul meu.

Adesea m-am întrebat care este publicul lucrărilor mele, ce lucrare a fost citită mai mult și care mai puțin; au avut lucrările mele un impact asupra cercetării sociologice, care se poate măsură de exemplu prin numărul de citări.În fine, mă întreb dacă temele de cercetare au răspuns la interesul celorlalți sociologi. Până nu de mult nu prea am avut răspunsuri clare la aceste întrebări. Am avut mereu un sentiment de singurătate. Lucrez mult la o carte, mă confrunt și cu dificultățile publicării. În final, mă întreb: o citește cineva, i-a stârnit interesul sau a fost ignorată?  BVS și Google Academic oferă informații care îmi reduc incertitudinea.

Un exemplu. 15 ani am lucrat o carte la care am ținut foarte mult: Incertitudinea. Am crezut că această carte este dintre cele mai creative ale mele. Dar ea a apărut într-un context dificil: în primele luni a lui 1990. Explodaseră alte teme de interes și m-am temut că întregul meu efort va rămâne neobservat. În plus, ea este o lucrare foarte teoretică de sociologie.Tema ei este incertitudinea ireductibilă, un concept pe care eu l-am introdus, despre care am argumentat că este un factor explicativ puternic al multor fenomene psihice și sociale. Sunt convins că propune o nouă perspectivă în științele sociale pe plan mondial. Proiectam să o difuzez și ”în afară”, dar Revoluția a schimbat prioritățile. Nu știam dacă în noul context cineva va mai fi interesat să deschidă această carte.

Care este cartea meacea mai ”răsfoită” ?BVS mi-a oferito surpriză neașteptată. Incertitudinea. O perspectivă psiho-sociologică, publicată în 1990, republicată datorită lui….., în 2005, eram convins că va fi practic ignorată. BVS îmi spune altceva: Incertitudinea a fost, repet între 2013-2018, cartea mea care s-a bucurat de cel mai mare interes: 2 258”descărcări” la care se adaugă și 42 de citări în alte lucrări despre care nu știam.

Sincer, credeam că nici un coleg nu a mai fost interesat de prima mea carte, și ea foarte teoretică, O teorie a sistemelor sociale, Metoda normativă în psihosociologia organizării, publicată în 1972, acum 47 de ani. Demult nu o mai deschisesem, cu jena că, deși convins că era foarte bună, nimeni nu o mai bagă în seamă. Surpriză. Între 2013-2018 cartea a fost ”deschisă” de 944 de colegi și chiar a fost citată în 2 lucrări. Chiar și Filozofia istoriei (1981), care este o teorie sociologică și epistemologică a istoriei pare a fi suscitat încă interesul actul: 356 de ”descărcări” și chiar 2 citări actuale. Cele mai multe cărți teoretice ale mele, evident, doar cele incluse în BVG, au fost descărcate de  8 433și cu 313 citări. Recunosc că am greșit crezând că sociologii actuali ignoră teoria. Datele acestea îmi schimbă și imaginea despre mine.

Mai sunt de un interes lucrările mele publicate înainte de 1989? Numai cărțile de până în 1989, nu toate, ci doar cele incluse în BVS, 6016 ”descărcări” actuale și chiar 91 citări înregistrate în ultimii ani.

Cărți bazate pe ample cercetări sociologice empirice, coordonate de mine, sunt și ele de interes? Am date despre cele mai importante 5 cercetări sociologice pe largi eșantioane: 5 453 descărcări și 307 citări.

 Dar sunt și cărți  dedicate schimbării/ dezvoltării proiectate a societății românești? 6 441 descărcări și 332 citări. La acestea se adaugă abordări sectoriale: a politicii în domeniul copiilor, situației romilor, învățământului, cercetării, a organizării întreprinderilor.  

BVS și Google Academic ne deschide o nouă direcție de interes productiv pentru dezvoltarea științei.Ele oferă un feed-back pentru autor, dar și pentru comunitatea de specialiști. Felicitări pentru enorma contribuție adusă de Eugen Glăvan la coagularea comunității sociologice românești.

Pentru a ilustra cum poate contribui aceste două sisteme la creșterea înțelegerii de sine a comunității sociologilor voi prezenta o scurtă statistică a lucrărilor mele. Mărturisesc că multe dintre aceste date au fost surprinzătoare.

Temele de reflecție sociologică pe care le-am propus în lucrările mele au fost considerate și de colegi a fi de interes? Sunt aici temele dominante după 1989, dar care au surse și înainte de acest an.

Închei cu un grafic oferit de Eugen Glăvan despre cât a contribuit BVS la dezvoltarea comunității sociologice românești.

Vreți ca ideile voastre să fie mai larg cunoscute? Trimiteți lucrările la BVS și vizibilitatea lor va crește cel puțin de peste 10 ori.

Vreți să știți mai bine ce sunteți ca sociolog? Trimiteți lucrările voastre la BVS și consultați acest site. Veți avea surprize foarte interesante.

Utilizați BVS ca o oglindă a comunității sociologice în care fiecare se vede pe sine și pe ceilalți.

______________________________________

Glăvan, E., O resursă digitală pentru sociologia românească: Biblioteca Virtuală de Sociologie/ A Digital Resource for Romanian Sociology: The Virtual Library of Sociology, 2018, SociologiaRomânească nr. 1-2/ 2018

Zamfir, C., Filipescu, I. (eds.), Zamfir, E., Ilie, S., Stănescu, S.M. & Iordache, M. (2015) Sociologia românească: 1900-2010. O istorie socială. Cluj-Napoca: Eikon. Este inclusă aici și Baza de publicații sociologice din perioada 1900-2010



Facebook

Umorul în comunicarea persuasivă

La premiera uneia dintre piesele sale, George Bernard Shaw i-a trimis lui Winston Churchill o invitaţie însoţită de câteva rânduri: „Vă trimit o invitaţie pentru dumneavoastră şi prietenul dumneavoastră – dacă aveţi vreunul”. Churchill i-a trimis înapoi invitaţia, împreună cu următorul mesaj: Nu pot participa la premieră, dar mi-ar plăcea ...

O pierdere grea pentru Sociologia Românească: Iancu Filipescu

S-a stins unul dintre marii sociologi români contemporani. O spun din toată inima. Stilul sociologului Iancu Filipescu a fost unic. Iancu a trăit sociologia. Iancu, poate cel mai mult dintre sociologi, a vorbit cu inima despre sociologie. A fost un erudit al istoriei sociologie românești. Un excelent coleg. Am lucrat ...

Ștefan Boncu și Andrei Holman (coord.). „Cum gândim în viața de zi cu zi”

În volumul coordonat de Ștefan Boncu și Andrei Holman, profesori în Departamentul de psihologie din Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației ( Universitatea „Al. I Cuza” din Iași), 43 de cercetători științifici și profesori din centrele universitare București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara și-au reunit competențele pentru a explica, pe baza studiilor teoretice și a cercetărilor ...

Un bilanț al ”tranziției” României: perspectiva românilor

Schimbări în relația comunitate/ guvernare Revoluția Română 1989. S-au produs schimbări de structură a societății românești. Dar și în starea de spirit a populației. Câteva reflecții asupra ce simțeau oamenii înainte, ce simțeau ei în scurtul moment al Revoluției și ce s-a întâmplat după. Înainte. În anii 70-80 s-a consolidat un larg consens negativ: populația în ...

Influenţa mass-media: „Ce?” sau „Cum?”

În lumea cercetătorilor influenţei mass-media asupra opiniei publice este bine cunoscută teza profesorului Bernard C. Cohen, şeful Departamentului de ştiinţe politice de la Universitatea Wisconsin–Madison, despre presă: „Este posibil să nu aibă succes, în cea mai mare parte a timpului, în a le spune oamenilor cum să gândească, dar are ...

Iancu Filipescu, Mărturii și mărturisiri, 2019 (Plachetă omagială, 41 p.)

Am strâns laolaltă interviurile cu profesorul Iancu Filipescu, publicate în revista „România Socială” în intervalul 4 aprilie - 18 mai a.c. (ziua de naștere a autorului), la care am adăugat amintirile sale despre activitatea Laboratorului de Sociologie al Universității din București, unde Iancu Filipescu, absolvent al primei promoții de sociologi (1966-1970), și-a desfășurat activitatea ca ...

In memoriam Iancu Filipescu

Plecarea dintre noi a sociologului Iancu Filipescu lasă un gol în sociologia românească. Contribuțiile sale la cunoașterea istoriei sociologiei din România au reprezentat o prioritate a activității științifice desfășurate de-a lungul vieții. Perseverența și dăruirea prin care a adus către publicul specializat, și nu numai, activitatea sociologilor din perioada interbelică au fost ...

Cum ne încurcăm într-o ideologie imprecis formulată

Sebastian Fitzek, în eseul alăturat, pune o problemă extrem de interesantă: urgența unui proiect european centrat pe familie. Înțeleg mesajul lui Sebastian: pentru a avea viitorul pe care îl dorim trebuie să alegem un tip de familie care va genera viitorul pe care îl dorim prin copiii săi. Este nu numai interesantă filozofic, dar ...