Romania Sociala logo
Menu

Ca sociolog, voi răspunde DA la referendum

autor:   30 September 2018  

Cătălin Zamfir

Mulți colegi m-au întrebat ce voi vota la actualul referendum. Spre surprinderea multora am răspuns DA. E nevoie de o explicație.

Ca sociolog sunt convins că în viitor, cu siguranță, se vor schimba multe lucruri pe care acum nici nu ni le putem imagina. Într-un secol, două sau trei familia ar putea să dispară complet. Poate chiar sexul va dispare. Poate, poate… Dar Constituția actuală nu legiferează despre un viitor posibil. Și nici despre unul dezirabil de o minoritate. Constituțiile actuale se fundează încă pe principiul fundamental al democrației: voința majoritară. Un progres am făcut. Recunoaștem și dreptul minorităților. Nu îi băgăm la închisoare. Nici nu-i blamăm. Le creăm chiar condiții să trăiască cum vor. Dar nici nu acceptăm o nouă tiranie a minorității asupra majorității. Acceptăm și posibilitatea ca, în timp, minoritatea să ne convingă și să devină astfel majoritate. Să convingă, nu să forțeze!

În fine, democrația este, în secolul nostru cel puțin, democrația noastră. Majoritatea decide, dar majoritatea noastră, nu majoritatea altora.

E o problemă de cum se produce schimbarea. În istorie s-au produs schimbări de multe ori prin forță, prin forța unora sau altora. Știm ce nenorociri au produs schimbările prin forță. Sperăm că în secolul XXI schimbările vor fi democratice și bazate pe cunoaștere, pe știință. Și democrația poate greși, dar ea trebuie să decidă mereu, sprijinită însă pe o cunoaștere tot mai solidă. Schimbările pe care le vrem, vor fi schimbări culturale, bazate pe opțiunile majorității noastre, nu prin lege, nici măcar prin legea românească și cu atât mai puțin de legea „europeană” sau „asiatică” sau, de ce nu, „africană”.

Întreaga istorie umană, cu dezvoltarea ei uimitor de rapidă, dincolo de problemele ei adesea foarte grave, a avut ca un important factor familia „tradițională”.  Ca orice sistem social, familia are patologiile ei care ar trebui însănătoșite. Familia „tradițională” a susținut întreaga noastră istorie. Cu ce să o schimbăm? E desigur posibil. Dar, surprinzător, nu există o analiză sociologică pe care eu să o știu, comparații între familie și celelalte forme de conviețuire. Se oferă doar exemple eventual de succes, dar rar de insucces. Și, ce este mai grav, nu ne putem imagina cum ar arăta societatea actuală bazată pe alte forme de conviețuire.

Definiția actuală a familiei conținută în Constituție, este general acceptată. Toți înțelegeam că e vorba de familia conținută de femeie și bărbat. Nu sunt excluse și alte forme de conviețuire (doi bărbați, două femei, mai mulți bărbați și femei, heterosexuali etc.), dar ele nu sunt numite familii, nici cultural, nici legal. E drept, deși recunoscute, nu există reglementări legale, drepturi și datorii pentru membrii din aceste forme. Și este normal să fie legiferat și acest domeniu. Cred că nimeni nu ar protesta.

Șocant este însă altceva. Sunt surprins că se cere ceva care, inutil, complet neimportant, creează  o mulțime de implicații legale, sociale, morale, sentimentale. Ea afectează  sentimental pe majoritatea populației: să fie numite și aceste forme de conviețuire tot familie. Realitatea este că există diferite forme de conviețuire. Diferențele lingvistice nu discriminează între diferitele forme de conviețuire, ci diferențiază tipurile care evident au caracteristici distincte. Care e marea problemă de a folosi termeni diferiți pentru diferitele forme de conviețuire ? De unde insistența de a le numi pe toate familie? Realizăm ce probleme sociale, morale și juridice am crea? Eu nu înțeleg. Suspectez: este o diversiune politică. Când lupți pentru ceva inutil, altceva se dorește de fapt.

Iată de ce eu, ca sociolog, voi vota pentru ca termenul de familie să se refere doar la  această formă „tradițională” legală de familie, adică dinte o femeie și un bărbat. Și să cerem urgent adoptări de legiferări specifice diferitelor forme de conviețuire.



Facebook

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 5. Problemele bugetelor locale

Succesul pe termen lung al actualei politici financiare presupune continuitate, răbdare şi consecvenţă în ceea ce priveşte soluţionarea problemelor reziduale. O asemenea problemă o constituie gradul extrem de redus al autonomiei financiare de care beneficiază autorităţile publice locale. Spre exemplu, veniturile autorităţilor publice locale au totalizat anul trecut 77,854 miliarde lei ...

România deleuziană: fragmentul XXVII, despre Brașov (I)

Eseurile despre Brașov sunt dedicate celor care îndrăgesc acest oraș. În spiritul lui Heidegger, a iubi sau a îndrăgi înseamnă a purta de grijă unui lucru sau unei persoane. Ca atare, cele scrise se cuvine a fi citite ca un apel la grijă. O formă de îndrăgire este să-ți pese ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 4. Companiile nefinanciare cu capital străin, mai competitive decât cele autohtone

Boomul economic din România ultimilor ani nu reprezintă doar o consecinţă a mixului de politici  fiscal-monetare pus în practică de guvernul român şi de BNR. În opinia mea, pe lângă relaxarea fiscală şi creşterea semnificativă a pensiilor şi a salariilor din sectorul public, performanţele remarcabile ale companiilor nefinanciare cu capital ...

O zi specială

1 Decembrie 1918 pune pentru mine problema identităţii într-o altă perspectivă.  În fiecare zi îmi pun întrebarea ce sunt eu? Simplu: sunt Cătălin, sunt soţ, părinte, bunic; sunt prieten; sunt sociolog; sunt cetăţean al României, adică sunt român. Azi însă am un sentiment cu totul deosebit: e mult mai mult decât ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 3. Datoria publică şi privată

Aşa cum am arătat anterior, reducerea fiscalităţii, respectiv majorarea pensiilor și a salariilor din sectorul public  implică o creştere a cererii solvabile şi a ofertei agregate, respectiv a produsului intern brut. Dacă acest balon de oxigen sau „magnetou”, aşa cum spunea Keynes, nu generează o creştere a deficitelor fiscale, sustenabilitatea ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 1. Cea mai stimulativă politică fiscală din UE

După cum este cunoscut, locuitorii ţării noastre şi investitorii străini au beneficiat în ultimii cinci ani de o diminuare semnificativă a fiscalităţii. Pe de altă parte, această relaxare fiscală a fost contrabalansată de o politică bugetară extrem de restrictivă în ceea ce priveşte nivelul cheltuielilor guvernamentale. În acest context, ponderea ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 2. Inflaţia şi investiţiile

Politica financiară practicată de guvernele susţinute de coaliţia PSD-ALDE este extrem de criticată şi contestată de anumiţi  lideri de opinie din ţară şi din străinătate. În ce mă priveşte, nu intenţionez să devin „avocatul diavolului” şi să polemizez cu adversarii ideologici sau neideologici ai coaliţiei PSD-ALDE. Nu acesta este rolul ...

O urare pentru noul ministru al cercetării

A fost un timp când era vehiculată formularea România – societate a cunoașterii. S-a dovedit însă că această formulare nu exprimă nici realitatea românească și nici programele politice. Semnificativ, ea a fost abandonată de mulți ani. Guvernările române constant au ignorat cercetarea românească[1]. Alocările bugetare pentru cercetare au variat în jur ...