Romania Sociala logo
Menu

Ca sociolog, voi răspunde DA la referendum

autor:   30 September 2018  

Cătălin Zamfir

Mulți colegi m-au întrebat ce voi vota la actualul referendum. Spre surprinderea multora am răspuns DA. E nevoie de o explicație.

Ca sociolog sunt convins că în viitor, cu siguranță, se vor schimba multe lucruri pe care acum nici nu ni le putem imagina. Într-un secol, două sau trei familia ar putea să dispară complet. Poate chiar sexul va dispare. Poate, poate… Dar Constituția actuală nu legiferează despre un viitor posibil. Și nici despre unul dezirabil de o minoritate. Constituțiile actuale se fundează încă pe principiul fundamental al democrației: voința majoritară. Un progres am făcut. Recunoaștem și dreptul minorităților. Nu îi băgăm la închisoare. Nici nu-i blamăm. Le creăm chiar condiții să trăiască cum vor. Dar nici nu acceptăm o nouă tiranie a minorității asupra majorității. Acceptăm și posibilitatea ca, în timp, minoritatea să ne convingă și să devină astfel majoritate. Să convingă, nu să forțeze!

În fine, democrația este, în secolul nostru cel puțin, democrația noastră. Majoritatea decide, dar majoritatea noastră, nu majoritatea altora.

E o problemă de cum se produce schimbarea. În istorie s-au produs schimbări de multe ori prin forță, prin forța unora sau altora. Știm ce nenorociri au produs schimbările prin forță. Sperăm că în secolul XXI schimbările vor fi democratice și bazate pe cunoaștere, pe știință. Și democrația poate greși, dar ea trebuie să decidă mereu, sprijinită însă pe o cunoaștere tot mai solidă. Schimbările pe care le vrem, vor fi schimbări culturale, bazate pe opțiunile majorității noastre, nu prin lege, nici măcar prin legea românească și cu atât mai puțin de legea „europeană” sau „asiatică” sau, de ce nu, „africană”.

Întreaga istorie umană, cu dezvoltarea ei uimitor de rapidă, dincolo de problemele ei adesea foarte grave, a avut ca un important factor familia „tradițională”.  Ca orice sistem social, familia are patologiile ei care ar trebui însănătoșite. Familia „tradițională” a susținut întreaga noastră istorie. Cu ce să o schimbăm? E desigur posibil. Dar, surprinzător, nu există o analiză sociologică pe care eu să o știu, comparații între familie și celelalte forme de conviețuire. Se oferă doar exemple eventual de succes, dar rar de insucces. Și, ce este mai grav, nu ne putem imagina cum ar arăta societatea actuală bazată pe alte forme de conviețuire.

Definiția actuală a familiei conținută în Constituție, este general acceptată. Toți înțelegeam că e vorba de familia conținută de femeie și bărbat. Nu sunt excluse și alte forme de conviețuire (doi bărbați, două femei, mai mulți bărbați și femei, heterosexuali etc.), dar ele nu sunt numite familii, nici cultural, nici legal. E drept, deși recunoscute, nu există reglementări legale, drepturi și datorii pentru membrii din aceste forme. Și este normal să fie legiferat și acest domeniu. Cred că nimeni nu ar protesta.

Șocant este însă altceva. Sunt surprins că se cere ceva care, inutil, complet neimportant, creează  o mulțime de implicații legale, sociale, morale, sentimentale. Ea afectează  sentimental pe majoritatea populației: să fie numite și aceste forme de conviețuire tot familie. Realitatea este că există diferite forme de conviețuire. Diferențele lingvistice nu discriminează între diferitele forme de conviețuire, ci diferențiază tipurile care evident au caracteristici distincte. Care e marea problemă de a folosi termeni diferiți pentru diferitele forme de conviețuire ? De unde insistența de a le numi pe toate familie? Realizăm ce probleme sociale, morale și juridice am crea? Eu nu înțeleg. Suspectez: este o diversiune politică. Când lupți pentru ceva inutil, altceva se dorește de fapt.

Iată de ce eu, ca sociolog, voi vota pentru ca termenul de familie să se refere doar la  această formă „tradițională” legală de familie, adică dinte o femeie și un bărbat. Și să cerem urgent adoptări de legiferări specifice diferitelor forme de conviețuire.



Facebook

Apariții editoriale: Irina Nastasă-Matei, Zoltán Rostás (coord.) (2020) Rediscovering Eastern-European Universities

Ne face plăcere să anunțăm apariția în toamna anului 2020 a volumelor Dimitrie Gusti, Bibliografia receptării, coordonat de Zoltán Rostás, Editura Universității din București, 2020 (493 pagin) și Rediscovering Eastern-European Universities. Perpectives from the interwar period, co-coordonat de Irina Nastasă-Matei și Zoltan Rostas, Editura ProUniversitaria, 2020 (278 pagini). Volumul Rediscovering Eastern-European Universities. ...

Starea socială a României: tranziție și post-tranziție

Am fost solicitat să particip la Volumul IX al Istoriei României al Academiei Române cu două capitole: Starea socială a României în perioada socialistă și Starea socială a României în tranziție și post-tranziție. Despre perioada de după 1989 s-a scris mult, dar analize globale sunt foarte rare. E o perioadă foarte ...

Apariție editorială: Septimiu Chelcea – OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare

Ne face plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare, apărută la Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion C. Brătianu” (București, 2020, 424 de pagini). Cartea include două părți. În prima parte este analizată opinia publică. Cele cinci capitole (Opinia publică: o perspectivă ...

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească, Asociația Română de Sociologie, Expert Projects, Iași. Revista a fost înfiinţată în 1936 de reputatul sociolog român Dimitrie Gusti, membru al Academiei Române din anul 1919 și președinte al Academiei Române (1944-1946). Revista a fost desfiinţată în 1946 de regimul comunist ...

Sociologia românească și sociologia occidentală

România s-a gândit mereu pe sine ca o parte a societății occidentale. România, o societate occidentală, dar în curs de dezvoltare, de lichidare a decalajul față de modelul occidental. Această viziune se regăsește, însă doar parțial, și în relația sociologiei românești cu sociologia occidentală. Cu un decalaj doar de câteva decenii, ...

O boală veche : filoxenia

În urmă cu peste un secol și jumătate, gazetarul Mihai Eminescu, umilit peste măsură de temenelele autorităților românești din Acel timp, față de un Occident care suferea de complexe de superioritate (glazurate de megalomanie egolatră) cu nimic diferite de cele de astăzi, făcând un succint examen al etiologiei lipsei de ...

Interviu cu Iuliana Precupețu, coordonatoarea proiectului AMASE finanțat de Norway Grants și UEFISCDI

Iuliana Precupețu, cercetător științific I în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, este coordonatoarea proiectului  AMASE A multidimensional approach to social exclusion in later life – health consequences for ageing populations finanțat de Norway Grants și UEFISCDI pentru perioada 1.09.2020–31.08.2023. Buna ziua si felicitări pentru câștigarea proiectului! Cum ...

Opțiuni politice în fața alegerilor din decembrie

Urmează, posibil, alegerile. Cum se prezintă partidele, ce propun ele electoratului ? La ce ne așteptăm noi, alegătorii ? România e de mult timp în criză. Sistemul nostru politic se confruntă acum, înainte de alegeri, cu o criză medicală care pare a sintetiza fondul profund al crizei României din ultima perioadă. ...