Romania Sociala logo
Menu

Calitatea vieții de toate zilele: Starea de bunăstare

autor:   21 March 2022  

Bucuria și fericirea. Bucuria este o stare de liniște, de pace, relaxare, este o plăcere difuză. Emoție liniștită. Ea poate să dureze perioade lungi. Poate fi continuă, dacă nu intervin stări de griji, de nemulțumire, de….nefericire. Fericirea este un vârf: bucurie concentrată. Dacă am asocia cu culorile, fericirea este un roșu intens.

Este dificil să distingi conceptual cu claritate fericirea de bunăstare/ satisfacție. Poate cel mai clar este dacă ne întrebăm care sunt sursele celor două. Bunăstarea/ satisfacție este o stare uzuală: are multiple surse ca o mâncare bună, o discuție cu prietenii… Ele sunt surse foarte pozitive, dar nu ale fericirii. Fericirea nu poate fi obținută zilnic, ci în împrejurări speciale, de vârf, cu realizări de vârf.

Calitatea vieții, așa cum o trăim, are și zone pozitive, dar și negative.  

Starea de bunăstare de duminică.

E duminică. Mă trezesc. Să mai stau puțin în pat sau să mă scol ? Pot să aleg fără probleme. În fața mea este o stare de liniște. Nu ”trebuie” să fac ceva. Desigur voi face ceva, dar sunt liber să fac ce o să vreau. Libertatea de duminică îmi dă o stare de bunăstare liniștită.

Mă întreb: ce este această stare de bunăstare ?

Nu îmi simt corpul. Nu mă doare nimic. Dacă nu simt corpul meu, asta îmi dă o stare de liniște.

Nu am griji de niciun fel. Desigur viața mea este plină de probleme, de ce ar trebui să fac mereu ceva ? Dar duminica este spațiul liber de probleme. Acestea vor veni luni, dar nu azi. Deci nu sunt probleme care să mă preseze urgent: nu trebuie să le răspund azi, duminică.

Nu sunt amenințări. Factori externi care pot să-mi creeze stări negative și care pot veni și azi. Astea mi-ar produce griji.

Spațiul în care trăiesc este frumos. Mă uit pe fereastră și văd peisajul obișnuit care îmi place, și pot sta un minut să mă delectez privindu-l. Soția încă doarme zămbind. Ea, foarte activă, azi, duminică nu-mi va da ”sarcinile” normale ale gospodăriei. Vom bea cafeaua împreună. Merg în biroul meu și azi am o bunăstare de duminică. Poate lucrez sau nu. Sunt liber să decid ce îmi va place.

Da, duminică este o zi de liniște: fără planuri, fără probleme, fără griji. De toate astea sunt liber și mă pot bucura de liniștea care mă înconjoară.

De regulă, eu lucrez și duminica. Dar nu am senzația de ”trebuie”. Voi face dacă vreau, când vreau și cât vreau. Și ce este cel mai important, lucrez ce îmi place.

Invidiez pe credincioșii care duminica merg la biserică. O fac cu bucurie și cunosc acolo o liniște sufletească. Da. Și biserica este o mare invenție a umanității. Biserica e pentru tine un spațiu special dacă ești credincios. Și chiar pentru mine, care nu sun credincios, viața creștină e o parte și a vieții mele, plină de evenimente foarte importante pentru viața mea: bucuria Paștelui și a Crăciunului, ritualuri creștinecare marchează momentecruciale ale vieții mele, naștere, căsătorie, moarte. Aceste evenimente nu pot să dispar din memoria noastră.

Sunt și mari ”spectacole” tradiționale nereligioase: Anul nou, ziua de naștere a celor din familie, ziua căsătoriei. Dar și întâlnirile care celebrează unele evenimente colective ale vieții: terminarea școlii, a facultății. Întâlnirile cu prietenii sunt și ele spații ale bucuriei. Tradiția consolidează patternul acestor evenimente. Ele vin obligatoriu, dar cu plăcere și emoție.

Duminicile sunto mare descoperire a umanității. Nu produc lucrurile practice, ci doar bucurie, relaxare, plăcerea de a face ce îți place. 

Starea de bunăstare în Sâmbătă.

Și Sâmbăta este o mare inovație. În ea nu mai lucrezi ”ce trebuie la serviciu”. Nici ea nu este dedicată muncii. Faci tot ”ce trebuie” pentru familie și pentru tine. Tot ”lucrezi”, dar ceva diferit de ce lucrezi în timpul săptămânii.

Sâmbăta este deci ziua ”pentru casă”. Cumpărături, aranjarea casei, pregătitul mâncării și pentru duminică. Sâmbătă fac tot ce are nevoie ”casa”.

Sâmbăta e un spațiu de liniște activă, cu bucuria de a pregăti ziua următoare.

Starea de bunăstare a concediului

Concediul este o duminică de câteva săptămâni. Obligatoriu nu-l faci acasă. Te eliberezi de problemele gospodăriei: alții au grije de ce îți trebuie. În plus este un spațiu în care faci ce îți face mare plăcere: mergi la mare, plaje și baie. La munte, faci plimbări și excursii. Vizitezi locuri frumoase și interesante. Și concediu este sațiu în care faci ce vrei, nu ce trebuie.

Concediul întrerupe rutina și introduce masiv varietate și plăcere. Ai nevoie de concediu. Și concediu este spațiul libertății. Îl alegi liber. Plin de evenimente plăcute pe care le amintești cu plăcere toată viața. El dă culoare viții.

Și el o inovație: momente de vârf al calității vieții tale.

Dar ”săptămâna” ? 

Săptămâna, adică luni-vineri, are un alt profil. Se consideră că este spațiul muncii. Aici faci ce trebuie: faci ceva pentru ceilalți și pentru tine pentru a obține resursele financiare trebuitoare pentru celelalte zile. Dar această formulare este o simplificare deformantă. Munca oferă și ea stări de bunăstare. Intri într-un spațiu social: colegii. Bucuria relațiilor colegiale. Și munca propriu-zisă poate fi o sursă de bunăstare: îți oferă posibilitatea să fii un bun profesionist să-ți dezvolți capacitățile. Șansa să face ceva cu sens. Și aici totul depinde de tine. 

Hm, chiar așa e viața noastră ? Evident, nu întotdeauna. Viața noastră e plină și cu neplăceri, cu eșecuri, ”ghinioane”, șefi incompetenți și abuzivi; o societate prost organizată, care nu merge așa cum ar trebui.Desigur, contextul vieții taleeste foarte important. El este o parte a vieții tale pe care doar parțial îl poți controla. Dar depinde foarte mult de tine: cum fructifici oportunitățile și cum eviți neplăcerile.

Eu vă doresc să aveți numai bucurii și să faceți tot ce puteți să ai și momente de fericire.  



Facebook

O nouă apariție editorială la Springer: Sebastian Fitzek analizează rolul blockchainului în sistemele europene de sănătate

La Editura Springer a apărut volumul Blockchain as an Audit Layer in EU Healthcare. Trust, Governance, and Evidence Artifacts aligned with the GDPR, EHDS, and NIS2, semnat de Sebastian Fitzek, cercetător în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române. Lucrarea abordează una dintre provocările majore generate de digitalizarea ...

Simpozionul Național „Violența ca fenomen social și intervenția asistenței sociale” – Ediția a II-a

Simpozionul național „Violența ca fenomen social și intervenția asistenței sociale”, desfășurat la Centrul Universitar Pitești în data de 14.05.2026, a reunit specialiști din domeniile asistenței sociale, teologiei, psihologiei, sociologiei, dreptului și administrației publice pentru a analiza fenomenul violenței dintr-o perspectivă interdisciplinară și pentru a identifica soluții concrete de prevenție și ...

Cum va fi viitorul? Problema timpului în sociologie

Problema timpului în științe. Unele științe nu au problema timpului global. Este cazul științelor „universaliste”, precum fizica sau chimia. În aceste științe se înregistrează o indiferență temporală atunci când faptele pe care încearcă să le explice sunt trecute, prezente sau viitoare. Temporalul nu are paradigme diferite. Temporalitatea e acceptată doar ...

MASTERCLASS INTERNAȚIONAL „Empatie și Voluntariat – Valori creștine fundamentale în asistența socială”

În cadrul programului de mobilitate ERASMUS+, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București – Secția de Teologie Asistență Socială a organizat în data de 07.05.2026 masterclass-ul internațional intitulat „Empatie și Voluntariat–Valori creștine fundamentale în asistența socială”, desfășurat în Amfiteatrul „I.G. Coman” al Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din ...

Cercetarea și justiția în dialog: ICCV a găzduit Dezbaterea privind repararea prejudiciilor victimelor infracțiunilor și reutilizarea socială a bunurilor confiscate

București, 27 iulie 2026 – Cum poate statul să răspundă mai eficient nevoilor victimelor infracțiunilor? În ce măsură recuperarea produsului infracțiunii și reutilizarea socială a bunurilor confiscate pot contribui la consolidarea justiției sociale? Aceste întrebări au constituit punctul de plecare al Dezbaterii „Repararea prejudiciului produs victimelor prin infracțiuni săvârșite cu ...

Violență și fundamentalism în societatea contemporană – reflecții interdisciplinare în cadrul unei dezbateri internaționale organizate de Academia Română

La data de 4 mai 2026, Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei Române a găzduit dezbaterea internațională „Violență și fundamentalism în societatea contemporană”, eveniment care a reunit, într-un cadru interdisciplinar, cercetători și cadre universitare din România, Franța, Spania și Statele Unite ale Americii. Structurată pe o succesiune ...

DRUMUL DE LA CEL MAI MARE ZID CĂTRE O MASĂ MAI LUNGĂ

Autori: Daniel Nițoi[1], Zun Chu Eain[2] [1] Cercetător Științific III, Institutul de Cercetare a Calității Vieții - Academia Română, București, România, email: daniel.nitoi@iccv.ro, ORCID ID 0009-0007-1306-7932. [2] Specialist în drept internațional, Director Adjunct, Ministerul Dezvoltării Digitale și Comunicațiilor, Republica Uniunea Myanmar, e-mail: 108993chu@gmail.com Ultimii ani sunt presărați de evenimente pe care umanitatea nu ...

Bridging Research & Education Systems: International Dialogue and Best Practices

Conferința internațională „Bridging Research & Education Systems: International Dialogue and Best Practices”, desfășurată pe 28 aprilie 2026 în sala de conferințe a Institutului de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) din cadrul Academiei Române, a reunit specialiști, cercetători și reprezentanți ai mediului academic din mai multe țări. Evenimentul a avut ca ...