Romania Sociala logo
Menu

Când și cum va ajunge România ca America? America 1943/ România 2016

autor:   18 May 2016  

Catalin Basarab

Economic, românii ar vrea să trăiască mult mai bine, ”ca în America”.

Putem trage câteva concluzii semnificative din experiența SUA pentru România ? E greu să comparăm România cu USA de azi. Sunt stadii diferite de creștere economică. Dar puteam compara România de azi cu America în trecut, când și ea era, probabil, la un nivel comparabil cu România de azi.

Am în față o revistă americană. Situația Americii din 1943. America în război. Probabil că americanii strângeau și ei cureaua. Și noi suntem într-un fel de război sau de abia începem să ieșim din el. Dar o diferență istorică enormă, de 73 de ani. Trăiesc românii azi cum trăiau americanii acum 73 de ani ?

Calculele sunt șocante. Am calculat repede, dar cred că nu am greșit.

Am ales cele mai importante două bunuri: în cât timp putea americanul în 1943 și românul în 2016 să cumpere cu salariul mediu o casă nouă și o mașină, obiectivele mari ale visului de o viață.

Își puteau cumpăra cu salariul mediu[1]:

 Americanul 1943 Românul 2016
Casă nouă  18 luni=1,7 ani 112 luni = 9 ani
Mașină 2 mașini+2 roți/an Jumătate mașină+o roată/an

 

Diferența dintre România 2016 și SUA 1943 este șocantă. Nu știu care este diferența acum între România și SUA. Poate mai mare.

Cum se explică de ce românii trăiesc în 2016 mult mai prost decât americanii în 1943,  ce ar trebui să facă România să ajungă la standardul de viață din America și când s-ar putea întâmpla asta ?

Explicația standard este diferența posibilă de nivel al economiei. Economia americană în război era totuși mult mai dezvoltată decât economia românească de azi. E posibil, dar cu siguranță și alți factori.

Factorii sociali și politici sunt și ei foarte importanți.

Factorul social: Capacitatea de negociere în sfera muncii a salariaților este un factor important. În SUA, tradițional salariații, atât colectiv, cât și individual, au o forță de negociere foarte importantă. Salariații au fost și sunt în SUA un factor decisiv  în promovarea bunăstării lor. În România sindicatele sunt lipsite de putere, cu o prezență adesea redusă la gesturi simbolice; salariații înrobiți de riscul neocupării, cu putere de negociere individuală și colectivă redusă spre zero.

Factorul politic-statal: rolul statului în perioada tranziției a fost în sfera bunăstării mai degrabă negativ. Statul social român este mic, ca funcții sociale, dar mai degrabă agresiv față de angajați.

Doctrina statului social mic este exprimată în formularea repetată obsesiv ”nu sunt bani de la buget”. Toate sferele sociale sun grav subfinanțate. În spatele acestui slogan se ascunde o altă realitate: statul este suficient de mare pentru a oferi oportunități de a se fura masiv de la buget (corupția) și de a o tolera inexplicabil timp de 25 de ani. Statul român mic este de asemenea suficient de mare pentru a întreține o uluitoare birocrație distructivă, consumatoare de resurse și de timp productiv; și nu dă nici un semn că vrea să o reducă rapid printr-o abordare rațională publică. Este suficient de mare pentru a fi surdă la ineficiența programelor sociale care uneori sunt uimitor de risipitoare. Dar se justifică mereu prin politica salariului cât de mic posibil. Politica salariului mic ca factor de dezvoltare socială este o inovație a tranziției românești. În politica americană ideea unei politici a salariului mic ar stârni o reacție dură imediată. Nu cred că nici în 1943 ea ar fi avut vreun suport social.

Analizele istorice în profunzime ne-ar putea lămuri de ce suntem în starea în care suntem și mai ales de ce atât de greu ieșim din ea. Dacă ne vom lămuri și vom acționa cu fermitate și înțelepciune vom reuși să ne apropiem destul de repede istoric de standardul de viață al americanului. Ce putem face ? Clar, nu este productiv să așteptăm doar de la o posibilă creștere economică care vine de undeva din ceruri.

[1] Pentru verificare voi da datele:

* USA 1947: Salariul mediu anual – 2 014 $; O casă nouă = 3 600$; o mașină nouă = 900$

* România: Salariul mediu lunar –  2 000 Roni (24 000 anual); o casă= 50 000 EURO;  mașină = 9000 Euro



Facebook

Dimitrie Gusti, contribuție și receptarea sa de către Istorie

Cu ocazia desfășurării celui de al XIII-lea Congres anual al Asociației Medicale Române, în parteneriat cu Academia Română, în data de 19 aprilie 2019 a fost organizată în Aula Academiei Române sesiunea aniversară „Incursiune în istoria medicinei: Dimitrie Gusti și Ion Pavel” prezidată de Academician C. Ionescu-Tîrgoviște, Prof. dr. ...

MĂRTURII ȘI MĂRTURISIRI (IV) Iancu Filipescu în dialog cu Septimiu Chelcea

Practica de cercetarea sociologică a studenţilor I. F. În buna tradiţie a Școlii monografiei sociologice, după sesiunea de examene din vară, se organizau, timp de o lună, practicile de teren, în care studenţii învăţau, sub îndrumarea profesorilor, să lucreze pe teren. Existau două tipuri de investigaţii sociologice: cele cu caracter pedagogic, în ...

MĂRTURII ŞI MĂRTURISIRI (V) Iancu Filipescu în dialog cu Septimiu Chelcea

Lecţii de sociologie, lecţii de viaţă Astăzi, 18 aprilie, profesorul Iancu Filipescu împlineşte 71 de ani. Amintirile sale nu sunt numai adevărate lecţii de sociologie, dar şi de viaţă. LA MULȚI ANI, minte iscoditoare! Septimiu Chelcea S. C. Ştiu că reinstituţionalizarea sociologiei la Universitatea din Bucureşti a fost un semnal pentru alte centre universitare că se pot ...

Obsesia eşantionului reprezentativ, o frână a dezvoltării sociologiei româneşti?

Aceste reflecţii au fost generate de o discuţie din ICCV pe un program foarte important în institutul nostru, calitatea vieţii. Discuţia a pornit de la o cercetare empirică pe calitatea vieţii făcută în 1980 în România.[1] Am avut impresia, poate greşesc, că un coleg a strâmbat din nas. Care a fost eşantionul ? Doar ...

E bună lumea în care trăim? Fii liniștit, justiția e independentă

Cred că e momentul să ne punem o întrebare care, la prima vedere, ar părea ciudată: vrem să trăim într-o lume dominată mai mult de moralitate sau de justiție? Evenimentele din ultimul timp m-au pus pe gânduri. Cred că se schimbă ceva în fundamentele lumii: o trecere de la morală, centrată pe ...

Revista Cultura 3/2019

Va semnalam aparitia numarului 3/2019 al revistei Cultura, publicatie editata de Fundatia Culturala Augustin Buzura. Dintre materialele din acest numar: - eseul Caderea cortinei de fier si entropia valorilor, autor Gheorghita Geana (pp. 109-113) - punctul de vedere Limba noastra-i limba sfanta, autor Ioan-Aurel Pop (pp. 100-101)- recenzie Inegalitatile de clasa si inegalitatile in invatamant (autor ...

România deleuziană. Fragmentul XXX, despre păsări și animale (III)

Motto: ,,Nu există două inimi, una pentru om și alta pentru animal” (Lamartine) xxx Animalul și împărăția mesianică.Problema apare în ,,Isaia”, în două locuri.  Prima dată în capitolul II, 6: ,,Atunci lupul va locui laolaltă cu mielul şi leopardul se va culca lângă căprioară; şi viţelul şi puiul de leu vor mânca împreună şi un copil îi ...

MĂRTURII ȘI MĂRTURISIRI (III) Iancu Filipescu în dialog cu Septimiu Chelcea

Profesorii primei promoţii de sociologi S. C. Catedra de sociologie de la Facultatea de Filozofie (Universitatea din Bucureşti) are o istorie intereseantă. Iniţial, în anul universitar 1966-1967, numărul cadrelor didactice era mic: Stela Cernea, Aculin Cazacu, Miron Constantinescu, Ion Drăgan, Pompiliu Grigorescu, Ion Iordăchel, Ioan Matei, Henri H. Stahl. Azi, în Departamentul de sociologie al Facultăţii de ...