Romania Sociala logo
Menu

Cât de bun este învățământul universitar românesc ? Evident, foarte bun, dar mai e de făcut pe ici și pe colo

autor:   7 May 2016   

Cătălin Zamfir

Acesta este concluzia Raportului de audit al Curții de conturi a României asupra învățământului superior ? Dacă vreți să aflați, citiți Raportul. Cu siguranță veți avea o mare surpriză.  aici

Multe concluzii ne pun pe toți pe gânduri. Citez doar câteva dintre ele:

Nu sunt ”puţine cazurile în care România excelează în preluarea formelor fără fond, ducând o politică de imagine şi nu una de transformare profundă a unei realităţi deloc încurajatoare.”

”A intra în capcana formală a indicatorilor de monitorizare este o eroare fundamentală. Nu indicatorii sunt cei care dau substanţă procesului.”

 ”După semnarea Declaraţiei de la Bologna au început să fie „importate” politici europene, însă până în prezent, transpunerea în realităţile învăţământului superior românesc este mai mult formală.”

Și se dă un exemplu: ”Indicatorul statistic măsoară numărul de diplome şi nu de competenţe integrate în muncă capabile să genereze progres economic şi social.”

În acelaşi timp, în implementarea elementelor formale ale Procesului Bologna, România a înregistrat progrese aşa cum rezultă din tabelul de mai jos. Și se dă un Tabel impresionant.

Unii evaluatori europeni ai Stării calităţii învăţământului superior din România” remarcă progrese înregistrate de România pe plan European. Însă se pune o întrebare fundamentală: „În ce măsură însă asimilarea formală de către România a principiilor Bologna a generat o restructurare de substanţă a învăţământului superior?”

Răspunsul la aceste întrebări este mai degrabă unul negativ. (…). Un decalaj ridicat între gradul de asimilare formală a principiilor Bologna şi gradul scăzut de restructurare de substanţă a învăţământului superior. Altfel spus, percepţiile europene cu privire la capacitatea de schimbare a învăţământului superior românesc sunt mult prea optimiste”.

Sunt obișnuit cu rapoarte de evaluare. De regulă au o schema: în general, situația este bună, dar și unele lipsuri. De aceea nu sunt interesante datorită gradului scăzut de credibilitate: sunt evaluări superficiale, ele însele distorsionează relitatea după o schemă primitivă.

Excelent Raport. Ieșit din comun prin calitate și seriozitate. Anunță o deschidere revoluționară în practica administrației noastre.

Mertită să fie citit nu numai de cei care sunt interesați de situația sistemului universitar, dar și de cum poate fi analizat un sistem social.



Facebook

„Femei în noapte”. Lumea în care am intrat

Ieri am văzut un film serial, Women in Night. De regulă filmele mă relaxează și aproape le uit. Acesta a fost o excepție. M-a tulburat cum rar mi se întâmplă. La terminarea filmului m-am simțit bolnav. Fragmente ale filmului m-au obsedat toată noaptea.  O agenție olandeză: se aranja participarea unui grup ...

Avem o problemă: ce facem cu creșterea perioadei de viață?

Crizele creează probleme noi, dar și pune în centrul atenției problemele latente.   Eram puști și mă pasionau cărțile științifico-fantastice. Am citit o carte despre conflictul mașinilor cu oamenii. Stăteam sub un pom și în minte îmi compuneam și eu o poveste pe această temă. „Povestea” mea mi-o aduc aminte. O hală imensă ...

Sensibilitatea sociologică. În timp ce…

În stare de urgență sanitară (pandemia cu coronavirus obligă), focul actualității pune la încercare sensibilitatea sociologică. Sociologul încearcă să practice gîndirea vie și să descifreze jocul de umbră și lumină a «anormalității». Sau  poate a unei «noi normalități », care ar putea fi prelungită.  Ce se simte, ce se vede ...

COVID 19 și ce va fi după: Digitalizarea

Auzim tot mai des vehiculată sintagma „după COVID 19 lumea nu va mai arăta la fel ca înainte”. Este un adevăr incontestabil, care implică schimbări în bine, dar nu numai. Crizele provocă pagube umane sau/și materiale și aduc multă suferință pe diverse paliere ale vieții. Efortul de a găsi soluții ...

Să reînvățăm alfabetul empatiei

În plină euforie a globalizării cotată, deja, ca ”mișcare istorică ireversibilă” coronavirus a trimis la coșul de gunoi al prognozelor toate așteptările globaliștilor: o anonimă epidemie a evoluat, fulgerător, către stadiul de pandemie, sfidând vremelnicele alcătuiri ale limitelor de decizie ale tuturor autorităților de pe toate continentele! După cum se știe, Globalizarea, ca proiect, și-a propus ...

Drepturi și responsabilități în contextul pandemiei COVID-19

La data de 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a semnalat faptul că infecția cu virusul COVID-19, identificat pentru prima dată în decembrie 2019 la Wuhan - China, a atins nivelul unei pandemii. În ultimul deceniu, OMS a declarat stare de pandemie în alte cinci situații de urgență pentru sănătatea publică: „gripa porcină” ...

Recenzie: Vlad Ovidiu Cioacă, Viața cotidiană în România comunistă, Ed. Beladi & Sitech, Craiova, 2019

Prof.univ.dr. Stefan Buzărnescu; Asist.univ.dr. Liliana Gabriela Ilie Schimbarea de paradigmă ideologică din Decembrie 1989, dincolo de controversele inevitabile, a generat scrieri de factură impresionistă și continuă să genereze și astăzi, după trei decenii, scrieri de profiluri foarte deosebite: de la mărturii ale participanților nemijlociți la Eveniment, la pretinse analize ”obiective” ale ...

Profesiune de credință. Să stai acasă nu e chiar așa de rău!

Restez chez vous! Stay at home! State a casa! Quedata en casa!  Trăim timpuri excepționale. Neliniște, uimire, siderație. În situația asta de criză sanitară mondială,  produsă de pandemia cu coronavirus, ni se spune în toate limbile: Stați acasă. Asta pentru că  virusul se mișcă odată cu noi, și riscăm să-l infectăm ...