Romania Sociala logo
Menu

Cât de bun este învățământul universitar românesc ? Evident, foarte bun, dar mai e de făcut pe ici și pe colo

autor:   7 May 2016  

Acesta este concluzia Raportului de audit al Curții de conturi a României asupra învățământului superior ? Dacă vreți să aflați, citiți Raportul. Cu siguranță veți avea o mare surpriză.  aici

Multe concluzii ne pun pe toți pe gânduri. Citez doar câteva dintre ele:

Nu sunt ”puţine cazurile în care România excelează în preluarea formelor fără fond, ducând o politică de imagine şi nu una de transformare profundă a unei realităţi deloc încurajatoare.”

”A intra în capcana formală a indicatorilor de monitorizare este o eroare fundamentală. Nu indicatorii sunt cei care dau substanţă procesului.”

 ”După semnarea Declaraţiei de la Bologna au început să fie „importate” politici europene, însă până în prezent, transpunerea în realităţile învăţământului superior românesc este mai mult formală.”

Și se dă un exemplu: ”Indicatorul statistic măsoară numărul de diplome şi nu de competenţe integrate în muncă capabile să genereze progres economic şi social.”

În acelaşi timp, în implementarea elementelor formale ale Procesului Bologna, România a înregistrat progrese aşa cum rezultă din tabelul de mai jos. Și se dă un Tabel impresionant.

Unii evaluatori europeni ai Stării calităţii învăţământului superior din România” remarcă progrese înregistrate de România pe plan European. Însă se pune o întrebare fundamentală: „În ce măsură însă asimilarea formală de către România a principiilor Bologna a generat o restructurare de substanţă a învăţământului superior?”

Răspunsul la aceste întrebări este mai degrabă unul negativ. (…). Un decalaj ridicat între gradul de asimilare formală a principiilor Bologna şi gradul scăzut de restructurare de substanţă a învăţământului superior. Altfel spus, percepţiile europene cu privire la capacitatea de schimbare a învăţământului superior românesc sunt mult prea optimiste”.

Sunt obișnuit cu rapoarte de evaluare. De regulă au o schema: în general, situația este bună, dar și unele lipsuri. De aceea nu sunt interesante datorită gradului scăzut de credibilitate: sunt evaluări superficiale, ele însele distorsionează relitatea după o schemă primitivă.

Excelent Raport. Ieșit din comun prin calitate și seriozitate. Anunță o deschidere revoluționară în practica administrației noastre.

Mertită să fie citit nu numai de cei care sunt interesați de situația sistemului universitar, dar și de cum poate fi analizat un sistem social.



Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...