Romania Sociala logo
Menu

Ce mai e și asta ? Ofițeri acoperiți, paranoie sau simptom al unei grave probleme sociale?

autor:   26 April 2016  sursa foto: ohsheglows.com

Cătălin Zamfir

Discuțiile publice din ultimele zile sunt dominate de o îngrijorare: nu cumva instituțiile noastre publice, parlament, guvern, președinție, justiție, sunt pătrunse de ofițeri de securitate acoperiți ai instituțiilor de securitate ?

”Ofițerul acoperit” e o funcție în toate societățile. În societățile democratice  sunt instrumente de apărare împotriva agresiunii externe și a organizațiilor criminale. În societățile dictatoriale, ele sunt folosite în principal ca instrumente de opresiune internă.

E nevoie de culegere de informații în scop preventiv față de potențiale agresiuni externe sau interne.  Cu excepția asigurării securității, instituțiile noastre publice nu au nevoie de informații obținute ”acoperit” pentru funcționarea lor normală.

Eu, ca cetățean normal, nu complotez împotriva societății mele și nici nu planific grupuri criminale. În consecință, nu mă simt deranjat că în mediul meu ar exista ofițeri de informație. Constituția îmi protejează spațiul meu de viață personală. Iar instituțiile de securitate respectând legea nu prezintă nici un pericol pentru mine ca cetățean onest și nici pentru instituțiile publice.

Dar atunci de unde teama paranoică de ”ofițerii acoperiți” ? Analizată mai atent această spaimă colectivă nu este chiar irațională. La baza ei stă o suspiciune implicită față de instituțiile de securitate. Dincolo de asigurarea securității noastre colective, nu cumva ele au propria lor politică de control a întregii societăți sau prin ele sunt promovate interese ale unor grupuri politice sau mafiote ? Ofițerii acoperiți sunt doar informatori pasivi, strict controlați cu mijloace democratice, sau sunt ”ofițeri activi” care promovează interese ascunse ale unor grupuri de interese ? Că ei nu doar obțin informații pentru asigurarea securității, ci și influențează și manipulează din umbră societatea ?

Nu contează dacă temerea publică față de ofițerii acoperiți este sau nu îndreptățită. Ea este un fapt real și reprezintă o palmă pentru democrația românească.

Soluția nu este să facem publice liste de ofițeri acoperiți, o idee de o absurditate evidentă, ci să asigurăm un control democratic credibil asupra serviciilor noastre de securitate.



Facebook

Dimitrie Gusti, contribuție și receptarea sa de către Istorie

Cu ocazia desfășurării celui de al XIII-lea Congres anual al Asociației Medicale Române, în parteneriat cu Academia Română, în data de 19 aprilie 2019 a fost organizată în Aula Academiei Române sesiunea aniversară „Incursiune în istoria medicinei: Dimitrie Gusti și Ion Pavel” prezidată de Academician C. Ionescu-Tîrgoviște, Prof. dr. ...

MĂRTURII ȘI MĂRTURISIRI (IV) Iancu Filipescu în dialog cu Septimiu Chelcea

Practica de cercetarea sociologică a studenţilor I. F. În buna tradiţie a Școlii monografiei sociologice, după sesiunea de examene din vară, se organizau, timp de o lună, practicile de teren, în care studenţii învăţau, sub îndrumarea profesorilor, să lucreze pe teren. Existau două tipuri de investigaţii sociologice: cele cu caracter pedagogic, în ...

MĂRTURII ŞI MĂRTURISIRI (V) Iancu Filipescu în dialog cu Septimiu Chelcea

Lecţii de sociologie, lecţii de viaţă Astăzi, 18 aprilie, profesorul Iancu Filipescu împlineşte 71 de ani. Amintirile sale nu sunt numai adevărate lecţii de sociologie, dar şi de viaţă. LA MULȚI ANI, minte iscoditoare! Septimiu Chelcea S. C. Ştiu că reinstituţionalizarea sociologiei la Universitatea din Bucureşti a fost un semnal pentru alte centre universitare că se pot ...

Obsesia eşantionului reprezentativ, o frână a dezvoltării sociologiei româneşti?

Aceste reflecţii au fost generate de o discuţie din ICCV pe un program foarte important în institutul nostru, calitatea vieţii. Discuţia a pornit de la o cercetare empirică pe calitatea vieţii făcută în 1980 în România.[1] Am avut impresia, poate greşesc, că un coleg a strâmbat din nas. Care a fost eşantionul ? Doar ...

E bună lumea în care trăim? Fii liniștit, justiția e independentă

Cred că e momentul să ne punem o întrebare care, la prima vedere, ar părea ciudată: vrem să trăim într-o lume dominată mai mult de moralitate sau de justiție? Evenimentele din ultimul timp m-au pus pe gânduri. Cred că se schimbă ceva în fundamentele lumii: o trecere de la morală, centrată pe ...

Revista Cultura 3/2019

Va semnalam aparitia numarului 3/2019 al revistei Cultura, publicatie editata de Fundatia Culturala Augustin Buzura. Dintre materialele din acest numar: - eseul Caderea cortinei de fier si entropia valorilor, autor Gheorghita Geana (pp. 109-113) - punctul de vedere Limba noastra-i limba sfanta, autor Ioan-Aurel Pop (pp. 100-101)- recenzie Inegalitatile de clasa si inegalitatile in invatamant (autor ...

România deleuziană. Fragmentul XXX, despre păsări și animale (III)

Motto: ,,Nu există două inimi, una pentru om și alta pentru animal” (Lamartine) xxx Animalul și împărăția mesianică.Problema apare în ,,Isaia”, în două locuri.  Prima dată în capitolul II, 6: ,,Atunci lupul va locui laolaltă cu mielul şi leopardul se va culca lângă căprioară; şi viţelul şi puiul de leu vor mânca împreună şi un copil îi ...

MĂRTURII ȘI MĂRTURISIRI (III) Iancu Filipescu în dialog cu Septimiu Chelcea

Profesorii primei promoţii de sociologi S. C. Catedra de sociologie de la Facultatea de Filozofie (Universitatea din Bucureşti) are o istorie intereseantă. Iniţial, în anul universitar 1966-1967, numărul cadrelor didactice era mic: Stela Cernea, Aculin Cazacu, Miron Constantinescu, Ion Drăgan, Pompiliu Grigorescu, Ion Iordăchel, Ioan Matei, Henri H. Stahl. Azi, în Departamentul de sociologie al Facultăţii de ...