Romania Sociala logo
Menu

Ce mai e și asta ? Ofițeri acoperiți, paranoie sau simptom al unei grave probleme sociale?

autor:   26 April 2016  sursa foto: ohsheglows.com

Cătălin Zamfir

Discuțiile publice din ultimele zile sunt dominate de o îngrijorare: nu cumva instituțiile noastre publice, parlament, guvern, președinție, justiție, sunt pătrunse de ofițeri de securitate acoperiți ai instituțiilor de securitate ?

”Ofițerul acoperit” e o funcție în toate societățile. În societățile democratice  sunt instrumente de apărare împotriva agresiunii externe și a organizațiilor criminale. În societățile dictatoriale, ele sunt folosite în principal ca instrumente de opresiune internă.

E nevoie de culegere de informații în scop preventiv față de potențiale agresiuni externe sau interne.  Cu excepția asigurării securității, instituțiile noastre publice nu au nevoie de informații obținute ”acoperit” pentru funcționarea lor normală.

Eu, ca cetățean normal, nu complotez împotriva societății mele și nici nu planific grupuri criminale. În consecință, nu mă simt deranjat că în mediul meu ar exista ofițeri de informație. Constituția îmi protejează spațiul meu de viață personală. Iar instituțiile de securitate respectând legea nu prezintă nici un pericol pentru mine ca cetățean onest și nici pentru instituțiile publice.

Dar atunci de unde teama paranoică de ”ofițerii acoperiți” ? Analizată mai atent această spaimă colectivă nu este chiar irațională. La baza ei stă o suspiciune implicită față de instituțiile de securitate. Dincolo de asigurarea securității noastre colective, nu cumva ele au propria lor politică de control a întregii societăți sau prin ele sunt promovate interese ale unor grupuri politice sau mafiote ? Ofițerii acoperiți sunt doar informatori pasivi, strict controlați cu mijloace democratice, sau sunt ”ofițeri activi” care promovează interese ascunse ale unor grupuri de interese ? Că ei nu doar obțin informații pentru asigurarea securității, ci și influențează și manipulează din umbră societatea ?

Nu contează dacă temerea publică față de ofițerii acoperiți este sau nu îndreptățită. Ea este un fapt real și reprezintă o palmă pentru democrația românească.

Soluția nu este să facem publice liste de ofițeri acoperiți, o idee de o absurditate evidentă, ci să asigurăm un control democratic credibil asupra serviciilor noastre de securitate.



Facebook

Apariție editorială: Septimiu Chelcea – OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare

Ne face plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare, apărută la Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion C. Brătianu” (București, 2020, 424 de pagini). Cartea include două părți. În prima parte este analizată opinia publică. Cele cinci capitole (Opinia publică: o perspectivă ...

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească, Asociația Română de Sociologie, Expert Projects, Iași. Revista a fost înfiinţată în 1936 de reputatul sociolog român Dimitrie Gusti, membru al Academiei Române din anul 1919 și președinte al Academiei Române (1944-1946). Revista a fost desfiinţată în 1946 de regimul comunist ...

Sociologia românească și sociologia occidentală

România s-a gândit mereu pe sine ca o parte a societății occidentale. România, o societate occidentală, dar în curs de dezvoltare, de lichidare a decalajul față de modelul occidental. Această viziune se regăsește, însă doar parțial, și în relația sociologiei românești cu sociologia occidentală. Cu un decalaj doar de câteva decenii, ...

O boală veche : filoxenia

În urmă cu peste un secol și jumătate, gazetarul Mihai Eminescu, umilit peste măsură de temenelele autorităților românești din Acel timp, față de un Occident care suferea de complexe de superioritate (glazurate de megalomanie egolatră) cu nimic diferite de cele de astăzi, făcând un succint examen al etiologiei lipsei de ...

Interviu cu Iuliana Precupețu, coordonatoarea proiectului AMASE finanțat de Norway Grants și UEFISCDI

Iuliana Precupețu, cercetător științific I în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, este coordonatoarea proiectului  AMASE A multidimensional approach to social exclusion in later life – health consequences for ageing populations finanțat de Norway Grants și UEFISCDI pentru perioada 1.09.2020–31.08.2023. Buna ziua si felicitări pentru câștigarea proiectului! Cum ...

Opțiuni politice în fața alegerilor din decembrie

Urmează, posibil, alegerile. Cum se prezintă partidele, ce propun ele electoratului ? La ce ne așteptăm noi, alegătorii ? România e de mult timp în criză. Sistemul nostru politic se confruntă acum, înainte de alegeri, cu o criză medicală care pare a sintetiza fondul profund al crizei României din ultima perioadă. ...

Starea socială a României: tranziție și post-tranziție

Am fost solicitat să particip la Volumul IX al Istoriei României al Academiei Române cu două capitole: Starea socială a României în perioada socialistă și Starea socială a României în tranziție și post-tranziție. Despre perioada de după 1989 s-a scris mult, dar analize globale sunt foarte rare. E o perioadă foarte ...

Cozile de azi și cozile de ieri

Coada ca microsocietate Coada sau rândul sunt forme concentrate de microsocietate, a căror menire este ordonarea și raționalizarea spațiului și a timpului de așteptare. Ele sunt forme de relaționare socială, dar și de control social; ele funcționează după reguli impuse, controlate, sau sunt autoreglate de cei care își așteaptă rândul. Nerespectarea ...