Romania Sociala logo
Menu

Ce mai e și asta ? Ofițeri acoperiți, paranoie sau simptom al unei grave probleme sociale?

autor:   26 April 2016  sursa foto: ohsheglows.com

Cătălin Zamfir

Discuțiile publice din ultimele zile sunt dominate de o îngrijorare: nu cumva instituțiile noastre publice, parlament, guvern, președinție, justiție, sunt pătrunse de ofițeri de securitate acoperiți ai instituțiilor de securitate ?

”Ofițerul acoperit” e o funcție în toate societățile. În societățile democratice  sunt instrumente de apărare împotriva agresiunii externe și a organizațiilor criminale. În societățile dictatoriale, ele sunt folosite în principal ca instrumente de opresiune internă.

E nevoie de culegere de informații în scop preventiv față de potențiale agresiuni externe sau interne.  Cu excepția asigurării securității, instituțiile noastre publice nu au nevoie de informații obținute ”acoperit” pentru funcționarea lor normală.

Eu, ca cetățean normal, nu complotez împotriva societății mele și nici nu planific grupuri criminale. În consecință, nu mă simt deranjat că în mediul meu ar exista ofițeri de informație. Constituția îmi protejează spațiul meu de viață personală. Iar instituțiile de securitate respectând legea nu prezintă nici un pericol pentru mine ca cetățean onest și nici pentru instituțiile publice.

Dar atunci de unde teama paranoică de ”ofițerii acoperiți” ? Analizată mai atent această spaimă colectivă nu este chiar irațională. La baza ei stă o suspiciune implicită față de instituțiile de securitate. Dincolo de asigurarea securității noastre colective, nu cumva ele au propria lor politică de control a întregii societăți sau prin ele sunt promovate interese ale unor grupuri politice sau mafiote ? Ofițerii acoperiți sunt doar informatori pasivi, strict controlați cu mijloace democratice, sau sunt ”ofițeri activi” care promovează interese ascunse ale unor grupuri de interese ? Că ei nu doar obțin informații pentru asigurarea securității, ci și influențează și manipulează din umbră societatea ?

Nu contează dacă temerea publică față de ofițerii acoperiți este sau nu îndreptățită. Ea este un fapt real și reprezintă o palmă pentru democrația românească.

Soluția nu este să facem publice liste de ofițeri acoperiți, o idee de o absurditate evidentă, ci să asigurăm un control democratic credibil asupra serviciilor noastre de securitate.



Facebook

Cultură şi calitatea vieţii 1918-2018. Câteva reflecţii

Cultura, alături de economie şi politică, este parte a condiţiilor de viaţă din societate. Valorile modelează aspiraţiile oamenilor pentru o viaţă (mai) bună, ceea ce este o sursă a variaţiei calităţii vieţii în spaţiu şi timp. Cultura creează nevoi pe care comunitatea le consideră esenţiale pentru bunăstarea ei. Lectura, vizionarea spectacolelor de teatru sau film, ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Soluţia de ultimă instanţă

Dacă analizăm datele din tabelul de mai sus, vom observa că finanţarea pierderilor acumulate în băncile „too big to fail” prin majorarea nesustenabilă a datoriilor guvernamentale a reprezentat soluţia de ultimă instanţă utilizată de Fed, BCE şi BCJ după aproape două decenii de „altruism monetar”. Evident, aceste „naţionalizări” de credite putrede, practicate în mod sistematic ...

Alin Gavreliuc, Psihologia socială și dinamica personalității. Acumulări, sinteze, perspectve, Iași, Editura Polirom, 2019 (519 p.)

Lectura sagace a cărţii domnului Alin Gavreliuc, profesor la Universitatea de Vest din Timişoara, va dezvălui rosturile psihologiei sociale, care în viziunea autorului sunt acelea de a ne ajuta „Să rămînem şi să sporim calitatea noastră de oameni: discernămîntul, ancorat într‑o serie de atitudini şi valori netranzacţionale, precum renunţarea la sine pentru celălalt, cultivarea libertăţii, ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Două decenii pierdute

După cum este cunoscut, economia Zonei Euro (ZE) a fost grav afectată de implozia economico-financiară din 2008. Din această cauză, ZE a înregistrat în ultimul deceniu o creştere economică cu mult sub aşteptări. Într-adevăr, dacă analizăm la nivel mondial dinamica produsului intern brut (PIB) cuantificat în dolari internaţionali, vom constata ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Se mai poate salva Zona Euro?

Aşa cum rezultă din studiul de caz anterior, solvabilitatea guvernului francez este în acest moment extrem de precară datorită nivelului nesustenabil al datoriilor acumulate. Guvernul francez s-a împotmolit, deci, în datorii. Şi în aceeaşi situaţie se află şi guvernele din Grecia, Portugalia, Italia, Belgia, Cipru şi Spania. În toate aceste ţări, reducerea datoriilor guvernamentale nu ...

Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc

În luna decembrie 2018 a apărut cartea lui Sebastian Țoc, cercetător ICCV, Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc, București, Editura Pro Universitaria. Cartea își propune să explice cum factorii socio-familiali și cei școlari influențează în diverse contexte rezultatele educaționale ale elevilor. Fiind compusă din cinci capitole, introducere și concluzii, lucrarea ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Studiu de caz: datoria publică a Franţei

Dar cum poate fi validată afirmaţia că guvernele menţionate sunt înglodate în datorii? Evident, printr-un studiu de caz ipotetic. Să presupunem, deci, că executivul de la Paris va decide ameliorarea semnificativă a bonităţii sale financiare prin diminuarea nivelului datoriei publice de la 100% la 50% din PIB. Să presupunem, de asemenea, că Franţa va înregistra ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 6. Salariaţii din sectorul public: de la percepţia falsă la realitatea statului minimal

Creşterea numărului de salariaţi din sectorul public al economiei reprezintă o problemă crucială în cazul ţării noastre. Deşi foarte mulţi compatrioţi cred că numărul de salariaţi din învăţământ, sănătate, apărare şi administraţia publică este mult prea mare, această percepţie, indusă în mod sistematic de anumiţi lideri de opinie, este complet falsă, întrucât locuitorii ţării noastre beneficiază ...