Romania Sociala logo
Menu

Chelcea Septimiu, Așa a fost? Așa îmi aduc aminte. 1945-2015, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016.

autor:   30 May 2016  

Iancu Filipescu

Apariția memoriilor profesorului Septimiu Chelcea coincide cu împlinirea a 50 de ani de la reinstituționalizarea sociologiei în România. Profesorul Septimiu Chelcea a avut o contribuție didactică la Universitatea din București, care merită menționată și care s-a desfășurat timp de aproape cinci decenii.

carteAm avut privilegiul să citesc printre primii manuscrisul și să realizez că ne aflăm în prezența nu numai a unui om de știință, dar și a unui memorialist autentic. Un har pe care l-am găsit și la tatăl său, ilustrul etnolog Ion Chelcea, fondatorul Muzeului Etnografic al Moldovei. O dovadă o găsim în următorul citat: „Trecutul apare așa cum și-l amintesc oamenii, fiecare individ în parte și largi categorii sociale, generații după generații. Este memoria socială povestită și repovestită. Cu toții contribuim într-o măsură sau alta la cristalizarea memoriei sociale […]. Schimbările sociale ne aruncă dintr-o parte în alta, ne dau cu capul de pereți. Ce ne face să ne redobândim echilibrul este identitatea din noi. Ori, identitatea psihosociologică rezultă din intersectarea eredității biologice și sociale cu istoria și cu amănuntul biografic care ne face să credem că avem un destin. Apoi ne construim singuri ’destinul’: credem că rostul nostru în lume este de a-i ajuta pe alții sau de a te bucura de viață fără să-ți pese de nenorocirile din jur, credem că suntem destinați unei profesii și ne pregătim pentru ea. Ajungem să fim ceea ce am crezut că acesta a fost destinul nostru. Dar amănuntul biografic nu explică în întregime drumul omului în viață. Intervin evenimentele istorice, războiul, revoluția, alături de dezastrele naturale, seismele, seceta, inundațiile. Autobiografia, volens nolens, este povestea vieții tale, dar și povestea despre trecut, este istoria așa cum ai trăit-o” (Chelcea, 2016, pp. 9-10).

În parte, lucrarea profesorului Septimiu Chelcea este și biografia generației noastre (1960). Sunt contexte sociale care ne permit alegeri faste, după cum constatăm spre asfințitul vieții. Astfel, reinstituționalizarea sociologiei românești, ca și în alte țări foste socialiste, are loc în perioada „dezghețului ideologic”, marcat de procesul de destalinizare, declanșat de discursul ținut de Nikita Hrușciov la Cel de-al XX-lea Congres al PCUS, din 1956. Anii 1960 sunt cel mai adesea calificați ca „renaștere a sociologiei” și, în mod curent, ca desemnând o perioadă de activitate vie și fecundă a cercetării și învățământului sovietic în această disciplină (Martine Mespoulet, „La « renaissance » de la sociologie en URSS (1958-1972): Une voie étroite entre matérialisme historique et «recherches sociologiques concrètes»”, Revue D’histoire Des Sciences Humaines, 2007, vol. 16, no. 1, p. 1). Un prim moment în intrarea în grațiile politicului a sociologiei în Uniunea Sovietică l-a reprezentat constituirea unei delegații sovietice, care a participat la Cel de-al III-lea Congres Mondial de Sociologie, organizat de Asociația Internațională de Sociologie la Amsterdam, 22-29 august, 1956. Un al doilea moment  decisiv îl reprezintă și organizarea, la Moscova, de către UNESCO și Asociația Internațională de Sociologie a Conferinței Internaționale de Sociologie (6 – 11 ianuarie 1958). Ea evidenția revenirea oficială a sociologiei sovietice în era „internaționalismul științific” (Mespoulet, 2007, p. 27).  În acest context, se înființează Asociația Sovietică de Sociologie (1958). În octombrie 1956, în Polonia se constituie Asociația Poloneză de Sociologie. În anul următor se înființează Asociația Bulgară de Sociologie. În același an, 1959, se constituie și în țara noastră Consiliul Național de Sociologie. Se reluau astfel contactele cu celelalte instituții internaționale interesate de problematica sociologică, de întărirea legăturilor cu organizațiile similare, din străinătate. În anul 1966, prin HCM se înființează Secția și Catedra de sociologie, la Facultatea de Filozofie a Universității din București, Laboratorul de Sociologie al Universității din București și Centrul de Cercetări Sociologice. Reinstituționalizarea psihologiei sociale, prin apariția cursului de profil la catedrele de psihologie din țară (1966), precum și crearea sectorului de psihologie socială la Institutul de Psihologie al Academiei Române, datorită personalităților Mihai Ralea și Traian Herseni, îi permit lui Septimiu Chelcea să se specializeze în domeniul psihosociologiei. Ceea ce a făcut ca biografiile noastre să se intersecteze, să se suprapună la un moment dat.

Pe profesorul Septimiu Chelcea l-am cunoscut în anul 1967, prin intermediul unui coleg comun, regretatul sociolog Dumitru Tuchilă. Ne-am reîntâlnit în luna mai 1968, în fața Universității din București, când generalul Charles de Gaulle, aflat în vizită oficială, a primit titlul de Doctor Honoris Causa. Atunci mi-a spus că va ține cursul de sociologie industrială la secția noastră, un curs profesionist, așa cum o dovedește și manualul scris de Septimiu Chelcea împreună cu Adrian Neculau, Elemente de sociologie industrială (Universitatea „Al. I Cuza”, Iași, 1975).

Autorul volumului de amintiri are o capacitate deosebită de a creiona personalitățile semnificative. Rând pe rând, trec prin fața noastră profesori precum Vasile Pavelcu, Adrian Neculau, Gheorghe Zapan, Paul Popescu-Neveanu, Traian Herseni, Mihai Beniuc, Miron Constantinescu. Astfel, Septimiu Chelcea spune:Profesorul Henri H. Stahl îmi apărea ca desprins dintr-o carte de istorie a învățământului universitar românesc, pe care nu o avusesem decât în închipuirea mea: era sociologia în persoană! Reușea ca nimeni altul să simplifice încâlceala metodologică și epistemologică până la esență (Chelcea, 2016, p. 117)

În încheiere, profesorul Septimiu Chelcea afirmă și își pune, în mod legitim, întrebarea: „Am vrut să fiu un cronicar onest. Am reușit oare?”. Citind pe nerăsuflate memoriile sale și comparându-le cu amintirile mele, pot spune, fără șovăială, probabil ca și colegii și studenții săi, că Profesorul este un cronicar onest!

 



Facebook

Cu cine să votez pe 10 noiembrie? Hai să vedem

Peste câteva zile vor fi alegeri pentru Președinte. Sunt mai mulți candidați. Ca sociolog, neafiliat politic, sunt obișnuit mai întâi să analizez. Nu am citit cu atenție discursurile candidaților, dar cred că, în virtutea poziției lor, ei vor tinde să prefere un discurs electoral destul de predictibil. Primul lucru care trebuie examinat: relația candidaților cu ...

Jocul politic

Dacă regii moșteneau tronul, în democrație puterea se obține și se păstrează prin rivalitate, confruntare politică și campanii electorale. Dincolo de aceste aspecte vizibile ale jocului politic, există și aspecte opace,  invizibile în exersarea puterii; ne referim la dispozitivul politic, la construirea secretului, la marketingul comunicării politice și de ce nu, la democrația numerică.   1. Rivalitatea ...

România deleuziană. Fragmentul XXXIII, despre păsări și animale (IV)

Preambul: Lecturile sunt de două feluri, cele care produc iluminare și celelalte. „Gândirea trebuie să fie lansată ca o piatră de către o mașină de război” afirmă Deleuze. De aici și rostul scrierii: „A scrie ceva ce trebuie să producă viteză”. Aici vedem rostul metaforelor, acela de a fi producătoare de iluminare. De altfel, nu ...

Cu cortul `la noi`, pe un mal de Dunăre: raiul peștelui și raiul…la propriu – pescuitul, prin ochi de sociolog

În vara aceasta, în concediu, (asa cum merge omul de rând an de an), am cunoscut o microcomunitate, microregiune din țara noastră, una dintre cele, îmi închipui, foarte multe . Am fost pe malul Dunării, în apropiere de Fetești, cineva m-a invitat să-mi petrec câteva zile acolo cu cortul (altă poveste și aceasta, ...

„Decalogul lui Chomsky” în actualitate

Lingvistul şi filozoful american, unul dintre fondatorii ştiinţelor cognitive, Avram Noam Chomsky (n. 1924) este cunoscut pe plan internaţional şi ca un percutant critic social şi activist politic. Este professor emeritus al Institutului de Tehnologie din Massachusetts (MIT). A publicat peste 100 de cărţi, în limba română fiind traduse următoarele: Teorii ale limbajului. Teorii ...

Valoarea e obținută prin procedură sau prin eficiență?

Deplasarea de la satisfăcător la optimalitate De la începutul său, OMUL a fost o ființă activă. El nu doar a viețuit, a trăit, ci a acționat. Acționând a reușit să trăiască mai bine. Între nevoi și posibilitățile de a le satisface s-a înscris căutarea de soluții. Paradigma soluției unice a dominat aproape ...

De ce să ne implicăm activ prin participare și vot la alegerile prezidențiale

Orice alegere este importantă, mai ales acele alegeri care implică și destinele celorlalți, al familiei sau al comunității din care facem parte. Alegerile prezidențiale sunt o formă concretă de iubire față de aproapele nostru, prin civismul activ și prin efortul care nu așteaptă o răsplată personală. Vocile se fac auzite, ...

O anomalie: ora de vară în lunile martie, septembrie şi mai ales în octombrie

Abordez tema aşa numitei „Oră de vară”, mult discutată în ultima perioadă, în legătură cu începerea anului şcolar, când elevii din ciclul primar trebuie să fie în clasă la ora 8 dimineaţa, dar de fapt este ora 7, aşa că trebuie să se scoale mult mai devreme şi să plece la şcoală. Aşa cum ...