Romania Sociala logo
Menu

CHELCEA, SEPTIMIU – Aşa a fost? – Aşa îmi aduc aminte: 1945-2015

autor:   31 March 2017  

Așa Copertă 3.02.2017. Ed. IIPostfață: Mihai Dinu Gheorghiu

Ediția a doua, revăzută şi adăugită, Iaşi, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, 2017 (386 pag., preț de producție: 40 ron)

Nu încerc să adun pietricele şi fire de nisip pentru a-mi ridica un soclu. Am păcatele mele. Şi nu puţine. Îmi atribui, totuşi, calitatea de a nu fi trădat condiţia de profesor, chiar după ce vârsta m-a despărţit de catedra universitară.

Jonathan Haidt, profesor la New York University, argumentează că „Intuiţiile sunt primele, urmate de gândirea strategică” (J. Haidt, Mintea moralistă. De ce ne dezbină politica şi religia?, Bucureşti, Editura Humanitas, 2016, p. 77). În acest scop, psihosociologul American citat a creat metafora „călăreţul pe un elefant” pentru a explica enigmele vieţii de zi cu zi, necunoscutele comportamentului moral. „Călăreţul este judecata noastră conştientă – şirul de cuvinte şi de imagini de care suntem perfect conştienţi. Elefantul reprezintă cele 99 de procente ale proceselor mentale – cele care se produc fără să ne dăm seama, în subconştient, însă care ne guvernează în cea mai mare parte” (ibidem, p. 15). Relaţia dintre călăreţ şi elefant este destul de proastă: „Elefanţii conduc, deşi sunt uneori dispuşi să fie convinşi de călăreţi” (ibidem, p. 80). De regulă, călăreţul este servitorul elefantului, căutând justificarea raţională a direcţiei în care se îndreaptă elefantul.

Dacă „ipoteza fericirii”, bazată pe metafora „călăreţul pe un elefant”, lansată de Jonathan Haidt, va fi susţinută de datele cercetărilor empirice, atunci se pune întrebarea: în timp, şirul de cuvinte şi de imagini de care suntem conştienţi se schimbă? După ani şi ani de când elefantul s-a înclinat spre stânga sau spre dreapta, călăreţul fabric alte argumente sau justifică în acelaşi fel direcţia în care a luat-o elefantul? Privind retrospectiv, cred că „elefantul” meu a fost frica şi „călăreţul”, prudenţa. De fapt, prudenţa nu este nimic altceva decât frică distilată în laboratorul raţiunii.

Faţă de prima ediţie, care s-a epuizat rapid – aşa se întâmplă cu cărţile excelente (Ha, ha, ha!) când sunt scoase în tiraj confidenţial –, am făcut unele completări pentru a se înţelege mai clar contextul în care s-au petrecut cele relatate, am adăugat alte amintiri, cu intenţia de a creiona mai corect persoanele, personajele şi „personulităţile” pe care le-am întâlnit, ca şi contextul social concret în care am interacţionat cu ele. Am inclus câteva note despre cărţile pe care le-am scris din 1972 până în 2016. Nu am revenit asupra celor scrise în prima ediţie, cu toate că unii colegi şi prieteni mi-au sugerat că ar fi trebuit să scriu şi despre…, şi despre… Le-am mulţumit pentru sfaturi şi le-am făcut cadou câte un pix, spunându-le că au şi ei dreptul să aştearnă pe hârtie amintirile lor. Dar cine mai scrie de mână azi? Am greşit. Trebuia să le fac cadou un laptop.

Septimiu Chelcea

Cuprins

Cuvânt înainte la ediţia a II-a   /    9

Introducere   /   13

  1. Într-un cartier din Bucureşti, demolat / 15

Nenea Bunul, Nenea Răul   /   15

Hai, hai, Chelcioiule, ogoeşte-te!   /   58

La Liceul nr. 1 „Nicolae Bălcescu” din Bucureşti   /    65

  1. Student tomnatic silitor / 71

Despre colegii de facultate şi despre profesorii de la Iaşi   /   71

Despre colegii de facultate de la Bucureşti   /   78

Profesorii care mi-au marcat drumul   /    83

Dezgheţul ideologic în Facultatea de Filozofie: a fost şi nu prea   /   98

Cât durează o prietenie din studenţie?   /   102

  1. „Uită tot ce ai învăţat la facultate şi apucă-te să înveţi” / 109

Traian Herseni, un clasic al psihosociologiei româneşti   /   113

1968 – momentul de glorie al lui Ceauşescu   /   119

  1. Asistent universitar: nici student, nici professor / 129

Şedinţele de partid nu erau de partid, ci de partide    /   144

Fiecare epocă îşi are revoluţionarii ei    /   154

Sociologia patronată de Miron Constantinescu    /   158

Vina de a fi fost cu bursă DAAD în R. F. Germania   /   167

Cu studenţii în practica de cercetare sociologică    /   182

Jurnal de practică 1970   /    192

  1. La Academia mult hulită / 205

Cum am ajuns acolo?    /   206

O lume pestriţă   /    219

Sociologia, Cenuşăreasa Academiei „Ştefan Gheorghiu”   /   236

  1. Evenimentele din Decembrie ’89, aşa cum le-am trăit / 267

Semne prevestitoare   /   268

Academia „Ştefan Gheorghiu” atacată de terorişti   /   283

Angajat civil într-o unitate militară   /    290

  1. „Tot ce a fost înainte de ’89 a fost rău” / 295

Un profesor universitar dizident   /   297

Am ajuns şi eu profesor universitar   /   302

  1. Rector la Institutul Naţional de Informaţii / 305

Am acceptat să fiu rector, dar nu am dorit grad military   /   306

Am crezut în autonomia universitară   /   309

Servitutea militară a unui rector „ofiţer-civil”   /   313

O retrospectivă    /   316

  1. Din nou la Universitate / 325

Învăţământul universitar sociologic, cu bune şi cu rele   /   333

Despre unii dintre studenţii mei    /   350

  1. La un pas de „Staţia Terminus” /  361

Postfaţă

Lecţiile profesorului Septimiu Chelcea (Mihai Dinu Gheorghiu)    /   379

NOTĂ

Cartea poate fi cumpărată direct de la editură (e-mail: editura@uaic.ro)



Facebook

România în criză

Tema crizei sociale a izbucnit în gândirea actuală. Deși timid, criza Covid și apoi criza Ucrainei, s-au extins rapid. Cum este tratată în sociologie? Surpriză, în enciclopediile și dicționarele sociologice occidentale pe care le am la îndemână aproape că nu există. Primul capitol al acestei cărți este dedicat acestei întrebări: există o paradigmă ...

De ce să omorâm viitorul?

În zorii actualelor tehnologii, visătorii au fost entuziasmați de ideea că ele vor putea fi utilizate în schimbarea radicală a condiției umane. S-au gândit imediat la eliminarea sărăciei din viața oamenilor, la universalizarea informației și comunicării, la atingerea, peste tot în lume, a unui  grad de cunoaștere eliberator, la eliminarea ...

O propunere naivă. Ce putem învăța de la președinții de până acum

Poziția președintelui țării în sistemul nostru politic. Anul viitor vom alege un nou președinte pentru 5 ani, de fapt pentru 10 ani. O perioadă lungă de putere. În discuțiile publice, tema poziției noului președintelui ocupă deja unul dintre locurile centrale. Firește, pentru științele sociale această temă are o importanță specială. ...

Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) în contextul crizei actuale

Dacă vrem să evaluăm activitatea unui institut de cercetare, cum este Institutul de Cercetare a Calității Vieții, e necesar mai întâi să limpezim două probleme epistemologice care domină discuțiile actuale. Ambele afectează direct funcționarea institutului nostru.     Sociologia ca știință universalistă sau a ”locului” Adesea, discutând cu colegi din diferite domenii alei  ...

Pilulele fericirii și lanțul medicalizării

Painkiller : Scăpați de durere, atingeți plăcerea! În august 2023, a fost mediatizat episodul de la Vama veche, când un tânar, conducea mașina în stare avansată de consum de drog, și a accidentat mortal alți doi tineri în plină stațiune de vacanța. S-a aflat astfel că grupuri de tineri aflați în ...

Curajul de a cuvânta într-o lume globală

Teama de a nu fi judecat, ostracizat sau sancționat datorită opiniilor personale afectează dezvoltarea individuală. Atunci când individul este forțat să se conformeze unor standarde artificial impuse din exterior și să poarte cu el o mască pentru a fi acceptat, are loc o fractură la nivelul societății dar și a ...

Compasiunea de sine

Iubește-te pe tine însuți, pentru a putea să-l iubești pe aproapele tău. Avem compasiune pentru persoanele aflate în dificultate, care au suferit o pierdere sau au eșuat într-o acțiune onorabilă. Compasiunea este un veritabil liant social: a nu rămâne indiferent față de suferința altora, a fi gata să îi ajuți consolidează coeziunea ...

Septimiu Chelcea, Emoțiile morale în viața de zi cu zi, București, Editura Pro Universitaria, 2023

  Eseurile din acest volum oferă cititorilor repere pentru înțelegerea emoțiilor pe care le trăim într-un context social sau altul. Aceste repere sunt, în fapt, rezultatele cercetărilor psihosociologice, care de multe ori contrazic prejuecățile sau care completează și depășesc în mod fericit cunoașterea la nivelul simțului comun. În primul rând, sunt ...