Romania Sociala logo
Menu

CHELCEA, SEPTIMIU – Aşa a fost? – Aşa îmi aduc aminte: 1945-2015

autor:   31 March 2017   

Avatar

Așa Copertă 3.02.2017. Ed. IIPostfață: Mihai Dinu Gheorghiu

Ediția a doua, revăzută şi adăugită, Iaşi, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, 2017 (386 pag., preț de producție: 40 ron)

Nu încerc să adun pietricele şi fire de nisip pentru a-mi ridica un soclu. Am păcatele mele. Şi nu puţine. Îmi atribui, totuşi, calitatea de a nu fi trădat condiţia de profesor, chiar după ce vârsta m-a despărţit de catedra universitară.

Jonathan Haidt, profesor la New York University, argumentează că „Intuiţiile sunt primele, urmate de gândirea strategică” (J. Haidt, Mintea moralistă. De ce ne dezbină politica şi religia?, Bucureşti, Editura Humanitas, 2016, p. 77). În acest scop, psihosociologul American citat a creat metafora „călăreţul pe un elefant” pentru a explica enigmele vieţii de zi cu zi, necunoscutele comportamentului moral. „Călăreţul este judecata noastră conştientă – şirul de cuvinte şi de imagini de care suntem perfect conştienţi. Elefantul reprezintă cele 99 de procente ale proceselor mentale – cele care se produc fără să ne dăm seama, în subconştient, însă care ne guvernează în cea mai mare parte” (ibidem, p. 15). Relaţia dintre călăreţ şi elefant este destul de proastă: „Elefanţii conduc, deşi sunt uneori dispuşi să fie convinşi de călăreţi” (ibidem, p. 80). De regulă, călăreţul este servitorul elefantului, căutând justificarea raţională a direcţiei în care se îndreaptă elefantul.

Dacă „ipoteza fericirii”, bazată pe metafora „călăreţul pe un elefant”, lansată de Jonathan Haidt, va fi susţinută de datele cercetărilor empirice, atunci se pune întrebarea: în timp, şirul de cuvinte şi de imagini de care suntem conştienţi se schimbă? După ani şi ani de când elefantul s-a înclinat spre stânga sau spre dreapta, călăreţul fabric alte argumente sau justifică în acelaşi fel direcţia în care a luat-o elefantul? Privind retrospectiv, cred că „elefantul” meu a fost frica şi „călăreţul”, prudenţa. De fapt, prudenţa nu este nimic altceva decât frică distilată în laboratorul raţiunii.

Faţă de prima ediţie, care s-a epuizat rapid – aşa se întâmplă cu cărţile excelente (Ha, ha, ha!) când sunt scoase în tiraj confidenţial –, am făcut unele completări pentru a se înţelege mai clar contextul în care s-au petrecut cele relatate, am adăugat alte amintiri, cu intenţia de a creiona mai corect persoanele, personajele şi „personulităţile” pe care le-am întâlnit, ca şi contextul social concret în care am interacţionat cu ele. Am inclus câteva note despre cărţile pe care le-am scris din 1972 până în 2016. Nu am revenit asupra celor scrise în prima ediţie, cu toate că unii colegi şi prieteni mi-au sugerat că ar fi trebuit să scriu şi despre…, şi despre… Le-am mulţumit pentru sfaturi şi le-am făcut cadou câte un pix, spunându-le că au şi ei dreptul să aştearnă pe hârtie amintirile lor. Dar cine mai scrie de mână azi? Am greşit. Trebuia să le fac cadou un laptop.

Septimiu Chelcea

Cuprins

Cuvânt înainte la ediţia a II-a   /    9

Introducere   /   13

  1. Într-un cartier din Bucureşti, demolat / 15

Nenea Bunul, Nenea Răul   /   15

Hai, hai, Chelcioiule, ogoeşte-te!   /   58

La Liceul nr. 1 „Nicolae Bălcescu” din Bucureşti   /    65

  1. Student tomnatic silitor / 71

Despre colegii de facultate şi despre profesorii de la Iaşi   /   71

Despre colegii de facultate de la Bucureşti   /   78

Profesorii care mi-au marcat drumul   /    83

Dezgheţul ideologic în Facultatea de Filozofie: a fost şi nu prea   /   98

Cât durează o prietenie din studenţie?   /   102

  1. „Uită tot ce ai învăţat la facultate şi apucă-te să înveţi” / 109

Traian Herseni, un clasic al psihosociologiei româneşti   /   113

1968 – momentul de glorie al lui Ceauşescu   /   119

  1. Asistent universitar: nici student, nici professor / 129

Şedinţele de partid nu erau de partid, ci de partide    /   144

Fiecare epocă îşi are revoluţionarii ei    /   154

Sociologia patronată de Miron Constantinescu    /   158

Vina de a fi fost cu bursă DAAD în R. F. Germania   /   167

Cu studenţii în practica de cercetare sociologică    /   182

Jurnal de practică 1970   /    192

  1. La Academia mult hulită / 205

Cum am ajuns acolo?    /   206

O lume pestriţă   /    219

Sociologia, Cenuşăreasa Academiei „Ştefan Gheorghiu”   /   236

  1. Evenimentele din Decembrie ’89, aşa cum le-am trăit / 267

Semne prevestitoare   /   268

Academia „Ştefan Gheorghiu” atacată de terorişti   /   283

Angajat civil într-o unitate militară   /    290

  1. „Tot ce a fost înainte de ’89 a fost rău” / 295

Un profesor universitar dizident   /   297

Am ajuns şi eu profesor universitar   /   302

  1. Rector la Institutul Naţional de Informaţii / 305

Am acceptat să fiu rector, dar nu am dorit grad military   /   306

Am crezut în autonomia universitară   /   309

Servitutea militară a unui rector „ofiţer-civil”   /   313

O retrospectivă    /   316

  1. Din nou la Universitate / 325

Învăţământul universitar sociologic, cu bune şi cu rele   /   333

Despre unii dintre studenţii mei    /   350

  1. La un pas de „Staţia Terminus” /  361

Postfaţă

Lecţiile profesorului Septimiu Chelcea (Mihai Dinu Gheorghiu)    /   379

NOTĂ

Cartea poate fi cumpărată direct de la editură (e-mail: editura@uaic.ro)



Facebook

Stânga și gândirea critică

Nu abordăm aici social democrația din țările nordice, ca stat protectionist reper. Nu abordăm nici statutul PSD, Partidului Social Democrat din Romania, asociat de opoziție cu ciuma roșie, printr-o tactică de discreditare politică radicală. Ne întrebăm care sunt noile idei de stânga? Ce forme ia gândirea critică a intelectualului din ...

Confruntări și conspiraționism

Complot, conspirație, negaționism, dușmanii din umbră, virusul ucigaș. Iată cîteva cuvinte care au animat dialogul între nația română și decidenți. Pe timpul pandemiei covid, dialogul a fost mediat de televiziune.  Dar a fost sau nu a fost pandemie ? Pandemia presupune o mortalitate de 12 %, iar procentul de mortalitate ...

Romii: între ONG-uri și Uniunea Europeană

Ieri a explodat o problemă gravă: șeful unui important clan mafiot a fost asasinat. Îngrijorarea vine din reacția predictibilă: se anunță un adevărat război între grupurile mafiote. Mafioți din diaspora declară că se vor întoarce în România pentru a participa la războiul dintre clanuri. Cele mai multe clanuri sunt ale ...

Țara nu are nevoie de așa ceva

Octombrie 2010. Drumul dinspre București spre Alba Iulia. Turneu cu un spectacol de teatru. Printre alții, în același microbuz, Claudiu Bleonț, Ion Haiduc, Sebastian Papaiani, actori tineri și mai puțin tineri deopotrivă. Pe tot parcursul acestui proiect îl vânam pe OMUL, Sebastian Papaiani. Veneam uneori la repetiții și cu 2 ...

Cuvinte noi Ce ne spun ele despre epocă?

Noi și vocabularul Limba este un organism viu care se reinventează în contact cu realitatea ; ea semnifică și interpretează lumea în care trăim. Este fascinant să descoperim într-un dicționar, cum fiecare cuvînt își are propria sa poveste; fiecare cuvânt are o istorie și o arheologie cu straturi suprapuse de sensuri. ...

Efectele crizei coronavirus forțează mariajul digitalizare–învățare: panaceu sau cal troian?

Motto: ”Pe termen lung, sufetul capătă culorile gândurilor tale”. Marcus Aurelius, Împărat roman. ”Suntem ceea ce gândim” Buddha. Cea mai importantă lecție a crizei Coronavirus este că digitalizarea trebuie folosită la maximum pentru eficientizarea majorității aspectelor din viața socială, mai puțin pentru cel mai important aspect uman: educația copiilor noștri. Venită ca o mănușă pentru ...

30 de ani de la Revoluția din 1989. Avem o democrație consolidată?

La Revoluția română, în stradă, oamenii voiau liberate. Dar nu se simțeau oamenii liberi și sub Ceaușescu? În familie, pe stradă, în viața de zi cu zi oamenii erau destul de liberi. Dar nu public, în mass-media sau la ședințele politice. Dacă nu ne plăcea cum este condusă țara, era ...

România deleuziană. Fragmentul XXXVIII despre literatură și credință: „Studentul” (Cehov) și „Evanghelia după Marcu” (Borges). Lecturi posibile (VI)

„The Denial of Saint Peter”, ( Theodoor Rombouts, 1597-1637), Liechtenstein Museum  xxx „Studentul” ( Cehov). După mărturisirea chiar a lui Cehov,  „Studentul” este cea mai îndrăgită din scrierile sale de proză scurtă. Acțiunea se petrece în marele post al Paștelui de Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor. În acea zi Ivan Velikopolski, student la ...