Romania Sociala logo
Menu

Concluzia şedinţei Parlamentului European: Europa trebuie să înveţe de la România ce înseamnă democraţia

autor:   4 October 2018   

Cătălin Zamfir

Nu sunt doar şocat, ci, mult mai mult, profund îngrijorat. Ce s-a întâmplat astăzi în Parlamentul European (PE) impune o reformă profundă a acestei instituţii.

În primul rând, din câte ştiam, în Parlamentul European se exprimă opinii politice şi, eventual, se adoptă legi pentru funcţionarea UE. Un parlamentar european, cred eu, reprezintă ţara lui şi se poate pronunţa şi pe problemele UE, dar nu şi pe problemele celorlalte ţări. Nu a fost ales de celelalte ţări şi nu le reprezintă interesele şi nici nu are competenţa necesară. Ştiu ce se petrece în ţara lor, dar nu şi în celelalte ţări.

Parlamentarii care au vorbit azi au demonstrat că habar nu au despre ce se întâmplă în România: ”am auzit că”…, ”s-a relatat că”… ”s-a zis că…” Nu s-a adus nicio probă că în România s-ar fi întâmplat ceva anume. Vorbitorii parlamentari ai majorităţii s-au comportat ca nişte papagali: au vorbit despre ceea ce nu ştiau. Nu s-a invocat nici un argument concret, ci doar vorbe, acuzaţii generale, zvonuri. Cum îşi permit membrii Parlamentului European să se pronunţe despre România fără să ştie ? Incompetenţă susţinută de impertinenţă. Eu, ca român, m-am simţit grav insultat. Şi aştept scuze publice. Altfel, de azi, mă simt liber ca, în contexte publice, să înjur ţările lor. Dar nu o s-o fac pentru că sunt român cu bun simţ.

În al doilea rând, Parlamentul European nu este o instituţie de judecată. Nu formulează acuzaţii şi nu condamnă. Mulţi parlamentari europeni, îngrijorător de mulţi,  nu s-au comportat nici ca judecători independenţi, care judecă după propria lor conştiinţă, ci ca membrii ai grupurilor politice. Nu au exprimat părerile lor, ci au repetat, predictibil şi jenant, punctul de vedere al grupurilor lor parlamentare. Spre deosebire de justiţie, unde cele două părţi sunt egale, în Parlamentul European majoritatea conjuncturală domină minoritatea. Într-un asemenea parlament, majoritatea europeană (oricare ar fi ea) poate să condamne minoritatea. Şedinţa devine un circ. Parcă Europa ne-a tot repetat că semnul unei democraţii reale este respectul pentru minoritate.

În al treilea rând, Parlamentul European s-a dovedit a fi primitiv şi din punct de vedere moral. S-au proferat acuzaţii fără temei, se insultă, chiar se înjură, se spun minciuni. Un lider politic european a declarat chiar, în alt context public, că în politică minciuna este acceptabilă. Eu tot sper că în deceniul viitor se va adopta o deontologie parlamentară. Dreptul la opinie nu înseamnă dreptul la minciună şi nici la înjurătură. Aş sugera ca România să propună un cod deontologic pentru comportamentul parlamentarilor europeni.

În al patrulea rând, apare ca justificată îngrijorarea că Parlamentul European ar putea aluneca spre un nou fascism. Un parlamentar a declarat – nu reţin exact forma, dar acesta a fost sensul: guvernul român e de proastă calitate şi exprimă o masă de ţărani inculţi. Cel care a spus aşa ceva cred că ar trebui dat afară imediat din Parlamentul European pentru că încalcă principiul fundamental al democraţiei: se tolerează în secolul al XXI-lea afirmaţia că minoritatea „avansată” este victima unei majorităţi compusă din ţărani proşti. O insultă mai gravă adusă democraţiei româneşti nu cred că s-ar putea imagina.

Nu m-aş mira dacă această experienţă tristă de azi nu va declanşa în România o discuţie dacă mai există sens de a mai rămâne în această Uniune Europeană, dominată de o mentalitate democratică rudimentară şi de grupuri de interese subterane.



Facebook

Apariție editorială: Septimiu Chelcea – OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare

Ne face plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare, apărută la Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion C. Brătianu” (București, 2020, 424 de pagini). Cartea include două părți. În prima parte este analizată opinia publică. Cele cinci capitole (Opinia publică: o perspectivă ...

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească, Asociația Română de Sociologie, Expert Projects, Iași. Revista a fost înfiinţată în 1936 de reputatul sociolog român Dimitrie Gusti, membru al Academiei Române din anul 1919 și președinte al Academiei Române (1944-1946). Revista a fost desfiinţată în 1946 de regimul comunist ...

Sociologia românească și sociologia occidentală

România s-a gândit mereu pe sine ca o parte a societății occidentale. România, o societate occidentală, dar în curs de dezvoltare, de lichidare a decalajul față de modelul occidental. Această viziune se regăsește, însă doar parțial, și în relația sociologiei românești cu sociologia occidentală. Cu un decalaj doar de câteva decenii, ...

O boală veche : filoxenia

În urmă cu peste un secol și jumătate, gazetarul Mihai Eminescu, umilit peste măsură de temenelele autorităților românești din Acel timp, față de un Occident care suferea de complexe de superioritate (glazurate de megalomanie egolatră) cu nimic diferite de cele de astăzi, făcând un succint examen al etiologiei lipsei de ...

Interviu cu Iuliana Precupețu, coordonatoarea proiectului AMASE finanțat de Norway Grants și UEFISCDI

Iuliana Precupețu, cercetător științific I în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, este coordonatoarea proiectului  AMASE A multidimensional approach to social exclusion in later life – health consequences for ageing populations finanțat de Norway Grants și UEFISCDI pentru perioada 1.09.2020–31.08.2023. Buna ziua si felicitări pentru câștigarea proiectului! Cum ...

Opțiuni politice în fața alegerilor din decembrie

Urmează, posibil, alegerile. Cum se prezintă partidele, ce propun ele electoratului ? La ce ne așteptăm noi, alegătorii ? România e de mult timp în criză. Sistemul nostru politic se confruntă acum, înainte de alegeri, cu o criză medicală care pare a sintetiza fondul profund al crizei României din ultima perioadă. ...

Starea socială a României: tranziție și post-tranziție

Am fost solicitat să particip la Volumul IX al Istoriei României al Academiei Române cu două capitole: Starea socială a României în perioada socialistă și Starea socială a României în tranziție și post-tranziție. Despre perioada de după 1989 s-a scris mult, dar analize globale sunt foarte rare. E o perioadă foarte ...

Cozile de azi și cozile de ieri

Coada ca microsocietate Coada sau rândul sunt forme concentrate de microsocietate, a căror menire este ordonarea și raționalizarea spațiului și a timpului de așteptare. Ele sunt forme de relaționare socială, dar și de control social; ele funcționează după reguli impuse, controlate, sau sunt autoreglate de cei care își așteaptă rândul. Nerespectarea ...