Romania Sociala logo
Menu

Concluzia şedinţei Parlamentului European: Europa trebuie să înveţe de la România ce înseamnă democraţia

autor:   4 October 2018   

Cătălin Zamfir

Nu sunt doar şocat, ci, mult mai mult, profund îngrijorat. Ce s-a întâmplat astăzi în Parlamentul European (PE) impune o reformă profundă a acestei instituţii.

În primul rând, din câte ştiam, în Parlamentul European se exprimă opinii politice şi, eventual, se adoptă legi pentru funcţionarea UE. Un parlamentar european, cred eu, reprezintă ţara lui şi se poate pronunţa şi pe problemele UE, dar nu şi pe problemele celorlalte ţări. Nu a fost ales de celelalte ţări şi nu le reprezintă interesele şi nici nu are competenţa necesară. Ştiu ce se petrece în ţara lor, dar nu şi în celelalte ţări.

Parlamentarii care au vorbit azi au demonstrat că habar nu au despre ce se întâmplă în România: ”am auzit că”…, ”s-a relatat că”… ”s-a zis că…” Nu s-a adus nicio probă că în România s-ar fi întâmplat ceva anume. Vorbitorii parlamentari ai majorităţii s-au comportat ca nişte papagali: au vorbit despre ceea ce nu ştiau. Nu s-a invocat nici un argument concret, ci doar vorbe, acuzaţii generale, zvonuri. Cum îşi permit membrii Parlamentului European să se pronunţe despre România fără să ştie ? Incompetenţă susţinută de impertinenţă. Eu, ca român, m-am simţit grav insultat. Şi aştept scuze publice. Altfel, de azi, mă simt liber ca, în contexte publice, să înjur ţările lor. Dar nu o s-o fac pentru că sunt român cu bun simţ.

În al doilea rând, Parlamentul European nu este o instituţie de judecată. Nu formulează acuzaţii şi nu condamnă. Mulţi parlamentari europeni, îngrijorător de mulţi,  nu s-au comportat nici ca judecători independenţi, care judecă după propria lor conştiinţă, ci ca membrii ai grupurilor politice. Nu au exprimat părerile lor, ci au repetat, predictibil şi jenant, punctul de vedere al grupurilor lor parlamentare. Spre deosebire de justiţie, unde cele două părţi sunt egale, în Parlamentul European majoritatea conjuncturală domină minoritatea. Într-un asemenea parlament, majoritatea europeană (oricare ar fi ea) poate să condamne minoritatea. Şedinţa devine un circ. Parcă Europa ne-a tot repetat că semnul unei democraţii reale este respectul pentru minoritate.

În al treilea rând, Parlamentul European s-a dovedit a fi primitiv şi din punct de vedere moral. S-au proferat acuzaţii fără temei, se insultă, chiar se înjură, se spun minciuni. Un lider politic european a declarat chiar, în alt context public, că în politică minciuna este acceptabilă. Eu tot sper că în deceniul viitor se va adopta o deontologie parlamentară. Dreptul la opinie nu înseamnă dreptul la minciună şi nici la înjurătură. Aş sugera ca România să propună un cod deontologic pentru comportamentul parlamentarilor europeni.

În al patrulea rând, apare ca justificată îngrijorarea că Parlamentul European ar putea aluneca spre un nou fascism. Un parlamentar a declarat – nu reţin exact forma, dar acesta a fost sensul: guvernul român e de proastă calitate şi exprimă o masă de ţărani inculţi. Cel care a spus aşa ceva cred că ar trebui dat afară imediat din Parlamentul European pentru că încalcă principiul fundamental al democraţiei: se tolerează în secolul al XXI-lea afirmaţia că minoritatea „avansată” este victima unei majorităţi compusă din ţărani proşti. O insultă mai gravă adusă democraţiei româneşti nu cred că s-ar putea imagina.

Nu m-aş mira dacă această experienţă tristă de azi nu va declanşa în România o discuţie dacă mai există sens de a mai rămâne în această Uniune Europeană, dominată de o mentalitate democratică rudimentară şi de grupuri de interese subterane.



Facebook

România s-a încurcat în multe probleme. Cine ar lua iniţiativa: clasa politică sau NOI?

Acum câteva zile, la televizor, invitat un om politic. Stil de diplomat subtil. Inteligent. O oră întreagă. De la început am fost captat. O analiză profundă a crizei în care România se află. Suntem la coada Europei. Decalajele cu Occidentul sunt şocante. Da, situaţia e gravă. Privesc cei aproape 30 de ...

DESPRE ÎMPĂRAȚI, REPUBLICI ȘI ICEBERGURI

Acest articol[1] a fost provocat de lectura eseului acad. Cătălin Zamfir intitulat “De ce împărații nu sunt aleși de popor?”, publicat pe 22 iulie de revista România Socială. Apreciez foarte mult politica editorială a revistei de a prezenta simplu, clar și pe înțelesul tuturor esențialul realităților sociale și politice românești. ...

In memoriam profesor Achim Mihu

A plecat dintre noi profesorul Achim Mihu (n.1931), sociolog, antropolog, dar și filozof. Prin cărțile sale, Sociometrie (1965), Sociologia americană a grupurilor mici (1970) și ABC-ul investigației sociologice (1971) Achim Mihu a deschis relansarea sociologiei românească în condițiile dificile ale comunismului, având un efect liberator asupra tinerei generații de sociologie de atunci. A continuat publicarea unor cărți și studii valoroase în sociologie ...

Ca sociolog, voi răspunde DA la referendum

Mulți colegi m-au întrebat ce voi vota la actualul referendum. Spre surprinderea multora am răspuns DA. E nevoie de o explicație. Ca sociolog sunt convins că în viitor, cu siguranță, se vor schimba multe lucruri pe care acum nici nu ni le putem imagina. Într-un secol, două sau trei familia ar ...

Despre capitalism, numai de bine. Fragmentul V: De la CAER la UE

Refuzul sovieticilor de a accepta Acordul de la Bretton Woods reprezintă principala cauză care a determinat izbucnirea războiului rece în 1946. (17) Iar după aceea au apărut NATO, CAER şi Tratatului de la Varşovia. Această confruntare fără menajamente dintre capitalism şi socialism a durat până în 1990, atunci când CAER ...

Statul paralel: care stat va câștiga?

În ultimul timp, opinia publică a fost dominată de tema statului paralel. Termenul este complet nou, dar problema este nouă ?  Eu cred că da. Dar nu este încă clar ce este de fapt statul paralel. E vital să ne clarificăm aici pentru că satul paralel pare să fie o ...

România deleuziană: fragmentul XXVI, despre cum ajung oamenii să sfârșească în stradă

Câteva precizări tehnice: despre cărțile funciare și numerele top. La mijlocul secolului al XIX-lea (în Imperiul Habsburgic), orașul Brașov se parcelează, iar parcelele capătă numere topografice. Se constituie astfel câteva hărți topografice ale orașului Brașov în diferite perioade. Cele mai vechi, cu valoare istorică, sunt la Arhivele Naționale-Serviciul Județean Brașov. ...

Prof.Univ.Dr.Emerit, Eugen BLAGA: “Cel din urmă genial. Gheorghe Zamfir”, Editura Europrint

Cu puțin timp înainte de marele concert din Piața Constituției (21 septembrie), unul din cele mai mari concerte ale artistului din toate timpurile, am reușit, după mai multe luni, să finalizez cea mai recentă carte a noastră. (Eugen, Blaga „ Cel din urmă genial. Gheorghe Zamfir”, Editura Europrint, Oradea, 2018, ...