Romania Sociala logo
Menu

Concluzia şedinţei Parlamentului European: Europa trebuie să înveţe de la România ce înseamnă democraţia

autor:   4 October 2018  

Nu sunt doar şocat, ci, mult mai mult, profund îngrijorat. Ce s-a întâmplat astăzi în Parlamentul European (PE) impune o reformă profundă a acestei instituţii.

În primul rând, din câte ştiam, în Parlamentul European se exprimă opinii politice şi, eventual, se adoptă legi pentru funcţionarea UE. Un parlamentar european, cred eu, reprezintă ţara lui şi se poate pronunţa şi pe problemele UE, dar nu şi pe problemele celorlalte ţări. Nu a fost ales de celelalte ţări şi nu le reprezintă interesele şi nici nu are competenţa necesară. Ştiu ce se petrece în ţara lor, dar nu şi în celelalte ţări.

Parlamentarii care au vorbit azi au demonstrat că habar nu au despre ce se întâmplă în România: ”am auzit că”…, ”s-a relatat că”… ”s-a zis că…” Nu s-a adus nicio probă că în România s-ar fi întâmplat ceva anume. Vorbitorii parlamentari ai majorităţii s-au comportat ca nişte papagali: au vorbit despre ceea ce nu ştiau. Nu s-a invocat nici un argument concret, ci doar vorbe, acuzaţii generale, zvonuri. Cum îşi permit membrii Parlamentului European să se pronunţe despre România fără să ştie ? Incompetenţă susţinută de impertinenţă. Eu, ca român, m-am simţit grav insultat. Şi aştept scuze publice. Altfel, de azi, mă simt liber ca, în contexte publice, să înjur ţările lor. Dar nu o s-o fac pentru că sunt român cu bun simţ.

În al doilea rând, Parlamentul European nu este o instituţie de judecată. Nu formulează acuzaţii şi nu condamnă. Mulţi parlamentari europeni, îngrijorător de mulţi,  nu s-au comportat nici ca judecători independenţi, care judecă după propria lor conştiinţă, ci ca membrii ai grupurilor politice. Nu au exprimat părerile lor, ci au repetat, predictibil şi jenant, punctul de vedere al grupurilor lor parlamentare. Spre deosebire de justiţie, unde cele două părţi sunt egale, în Parlamentul European majoritatea conjuncturală domină minoritatea. Într-un asemenea parlament, majoritatea europeană (oricare ar fi ea) poate să condamne minoritatea. Şedinţa devine un circ. Parcă Europa ne-a tot repetat că semnul unei democraţii reale este respectul pentru minoritate.

În al treilea rând, Parlamentul European s-a dovedit a fi primitiv şi din punct de vedere moral. S-au proferat acuzaţii fără temei, se insultă, chiar se înjură, se spun minciuni. Un lider politic european a declarat chiar, în alt context public, că în politică minciuna este acceptabilă. Eu tot sper că în deceniul viitor se va adopta o deontologie parlamentară. Dreptul la opinie nu înseamnă dreptul la minciună şi nici la înjurătură. Aş sugera ca România să propună un cod deontologic pentru comportamentul parlamentarilor europeni.

În al patrulea rând, apare ca justificată îngrijorarea că Parlamentul European ar putea aluneca spre un nou fascism. Un parlamentar a declarat – nu reţin exact forma, dar acesta a fost sensul: guvernul român e de proastă calitate şi exprimă o masă de ţărani inculţi. Cel care a spus aşa ceva cred că ar trebui dat afară imediat din Parlamentul European pentru că încalcă principiul fundamental al democraţiei: se tolerează în secolul al XXI-lea afirmaţia că minoritatea „avansată” este victima unei majorităţi compusă din ţărani proşti. O insultă mai gravă adusă democraţiei româneşti nu cred că s-ar putea imagina.

Nu m-aş mira dacă această experienţă tristă de azi nu va declanşa în România o discuţie dacă mai există sens de a mai rămâne în această Uniune Europeană, dominată de o mentalitate democratică rudimentară şi de grupuri de interese subterane.



Facebook

Geopolitica în clar obscur

Prima etapă pentru a lichida un popor este de a-i șterge memoria.  Distrugeți cărțile, cultura și istoria sa. Apoi faceți în așa fel să se scrie alte cărți, fabricați o altă cultură, inventați o altă istorie. Și astfel această națiune va începe să uite ceea ce a fost.  Lupta omului împotriva puterii ...

O discuție cu prof. univ.  Livia Popescu (Dordea) pe marginea unui articol publicat în 1981

Livia, ai publicat în 1981 un articol  despre preferințele de lectură ale adolescenților dintr-un centru de reeducare. Ce te-a făcut ca în anii când în România se edifica de zor „societatea socialistă multilateral dezvoltată”  să te apleci ca cercetător asupra unui grup social marginal ? După primul an și jumătate de ...

Bilanțul unui serial

În perioada  aprilie 2024 –  martie 2025 am publicat pe site-ul  www.romaniasociala.ro un număr de 10 interviuri cu tot atâția componenți ai unei generații de sociologi care s-a format prin studii de specialitate absolvite în anii `70 ai secolului trecut[1]. În fapt, intervalul deceniului menționat acoperă mai puțin decât cei ...

Destin și o viață de om – Constantin Schifirneț

România Socială vă prezintă volumul "Destin și o viață de om" al profesorului și cercetătorului Constantin Schifirneț, apărut la Editura Universității de Vest din Timișoara, în 2024. Acest volum este o incursiune autobiografică ce îmbină experiențele personale ale autorului cu analiza contextelor culturale, sociale și politice ale epocilor pe care le-a ...

Interviu cu Elena-Otilia ȚÎROIU despre volumul: Cultura organizațională din mediul școlar și comportamentul social al elevilor, Craiova: Editura Beladi, 2025

Vă rog să vă prezentați pe scurt, stimată doamnă Elena-Otilia ȚÎROIU.  Sunt profesor învățământ primar, absolventă a Școlii Normale ,,Carol I” Câmpulung, județul Argeș (Liceul Pedagogic), cu o vechime de 32 de ani în învățământul românesc, participând pas cu pas din anul 1993 la toate transformările care au avut loc în ...

Învățământul profesional și economia în România. De ce sistemul dual este o soluție limitată?

Introducere: într-un sistem de învățământ cu pierderi foarte mari, formarea inițială profesională poate fi soluția. Conform statisticilor disponibile și deja bine cunoscute, România suferă de eșecuri și pierderi cronice ale sistemului de învățământ, pierderi care se repercutează asupra multor dimensiuni ale vieții noastre economice, sociale și politice, inclusiv asupra stabilității democratice. ...

Elitele politice la rotativa istoriei. Alegerile din 2024 – revista de științe politice Polis nr. 1 din 2025

În urmă cu 30 de ani, revista de științe politice Polis dedica un întreg număr rolului jucat de elitele politice și intelectuale în societate (Polis nr. 4/1995). În editorialul Întoarcerea conceptelor din exil, Călin Anastasiu scria despre contaminarea ideologică a științelor sociale în perioada comunistă și despre interzicerea conceptului sociologic ...

Religie, actori religioși şi practici religioase în rândul romilor din România

După 1989 numeroase apariții editoriale academice au vizat și problematica unuia dintre celei mai numeroase grupuri etnice minoritare din România – populația romă.  Chiar dacă cercetările despre romi au fost abordate din perspective trans- și interdisciplinare, încă sunt subiecte care atrag cititori, atât cei specialiști, cât și publicul profan. Volumul ...