Romania Sociala logo
Menu

Contribuția domnului Academician Cătălin Zamfir la dezvoltarea domeniului calității vieții – o perspectivă subiectivă

autor:   10 February 2021  

Avatar

Prima mea discuție cu domnul Academician Cătălin Zamfir, ca în cazul multor sociologi colegi de generație de la Universitatea din București, a fost de fapt cu Profesorul Cătălin Zamfir. S-a întâmplat la seminarul de Paradigme ale gândirii sociologice. Și astăzi când predau același curs la Universitatea din Oradea – în mare parte tot după cartea domnului Academician publicată în 1987 și republicată de două ori după 1990 – îmi amintesc dificultatea pe care o aveam la vremea aceea de a face legătura dintre setul simplu și elegant de principii ale analizei cauzale și aparatul statistic încă nu prea familiar celor mai mulți dintre studenții din anul II Sociologie. Problema pe care încercam să o rezolvăm, la îndemnul domnului profesor, înghesuiți la un seminar într-o săliță deasupra Teatrului Bulandra, era să conturăm o schemă PATH având calitatea subiectivă a vieții drept variabilă-efect. Încercam să răspund să răspund încropind ceva pe baza cunoștințelor de statistică însușite la un curs pe care îl urmasem cu ani înainte la Facultatea de Matematică a Universității din București. Într-un final am mâzgălit pe tablă niște coeficienți de corelație. Domnul Profesor a găsit ceva inteligibil în explicația mea și a exclamat ”Te-au învățat bine cei care te-au învățat”… Era o laudă în stilul domniei sale direct, sincer și nu o dată ironic, dar pozitiv și încurajator pe care aveam să i-l recunosc în multele noastre discuții ulterioare.

Tot așa cum nu realizam dacă avusesem sau nu dreptate în răspunsul meu, nu știam la vremea aceea că tema pe care o alesese drept exemplu avea să fie una din obiectivele principale de cercetare din cariera mea de cercetător și profesor de sociologie. Căci abia după ce în anul III am urmat cursul de Calitatea vieții am devenit pasionat de explicarea acestui fenomen atât de important dar de multe ori luat ca subînțeles. Iar asta a pornit – nu pot să nu recunosc – cu parcurgerea unor cărți excepționale incluse în bibliografia de la curs.

Era prin 1997-1998 când am citit Indicatori și surse de variație a calității vieții, o carte comparabilă cu alte volume de pionierat ale domeniului precum cea a lui Andrews și Withey. Cartea analiza rezultatele unei anchete pe bază de chestionar cu 1804 de subiecți, un demers care plasa România (alături de Polonia și Ungaria) printre cele câteva țări comuniste în care s-au realizat cercetări serioase în domeniul calității vieții. Părțile de teorie și de discuție a rezultatelor sunt cu totul remarcabile prin simplitatea și claritatea argumentelor, dar și prin caracterul cuprinzător al problematicii. Autorii au avut ideea grozavă de a pune la sfârșit mediile și abaterile standard pentru fiecare dintre indicatorii studiați, pentru eșantionul global de lucrători și pentru cele patru categorii profesionale luate în considerare. Indicatori și surse de variație a calității vieții e și acum o carte excepțională de inițiere în domeniu, expunând într-un mod sintetic și documentat toate rezultatele și teoretizările dar lăsând și o mulțime de întrebări care să inspire alți cercetători ai acestui uimitor domeniu.

Care sunt sursele variației interindividuale ale calității vieții? Cum variază ele de la societate la societate? Care sunt mecanismele prin care indivizii își evaluează propria calitate a vieții? Cum reglează societatea aceste mecanisme? Sunt doar câteva din întrebările care mi-au stimulat imaginația și care m-au îndreptat spre o carieră de cercetare. Pe parcursul anilor am citit rând pe rând contribuțiile domnului Academician pe această temă, atât pe cele publicate până în 1989 cât și pe cele de după 1990.

De-a lungul anilor relația cu domnul Academician a fost o constantă în dezvoltarea mea profesională. Îmi aduc aminte de recomandarea domniei sale de a mă înscrie cât mai repede la doctorat (într-o vreme când mi se părea că acest lucru mai poate aștepta), de bursa cu finanțare de la Banca Mondială primită în 2001 în cadrul căreia am petrecut trei luni la World Database of Happiness, ceea ce mi-a deschis calea colaborărilor internaționale și mi-a lărgit enorm perspectiva asupra domeniului dar și asupra muncii academice. Au fost multele vizite ale domniei sale în orașul unde m-am stabilit, unde a avut o contribuție majoră la dezvoltarea Școlii de Sociologie de la Universitatea din Oradea, dar și prilej pentru mine de ucenicie și de nenumărate discuții. A fost participarea mea la numeroasele proiecte de cercetare și editoriale pe care domnia sa le-a condus de-a lungul timpului, alte prilejuri de întâlniri și dezbateri. Toate acestea, dar și lunga experiență de colaborare la revista ”Sociologie românească” merită să fie tratate într-un text separat.

Sunt multe experiențe la care mă gândesc cu plăcere și recunoștință. Nu pot să uit, de pildă, cum a lucrat pe textul meu și discuțiile pe care le-am avut pe marginea capitolului meu despre Calitatea vieții din Enciclopedia Dezvoltării Sociale. Atunci mi s-a părut că domnul Academician, încet și cu tact, cum se spune ”a făcut școală” de scriere academică cu mine, îndemnând-mă la precizie și coerență în scris, temperându-mi reverența excesivă față de clasicii domeniului și îndemnându-mă să examinez critic orice idee pe care o inserez într-o astfel de publicație.

Și sigur că nu pot să uit recenzia extraordinar de binevoitoare pe care domnul Academician mi-a făcut-o la volumul Fericirea în contextul social al tranziției post-comuniste din România. Dincolo de laude (ce poate fi mai plăcut decât să le primești de la profesorii tăi?) am apreciat foarte mult modul aplicat în care a comentat toate aspectele problematice ale rezultatelor mele și toate deschiderile teoretice pe care le aduce după sine un asemenea demers. A fost un privilegiu și o mare favoare (cine te mai citește astăzi cu atenție migăloasă, cine îți mai discută amănunțit și-ți oferă o perspectivă adâncă asupra ideilor pe care le susții?). Favoare pe care mi-ar plăcea să i-o răsplătesc într-o zi cu o analiză, fie ea și parțială, a excepționalei opere a domniei sale.

Spațiul acestui volum e totuși prea restrâns pentru o trecere în revistă cuprinzătoare a contribuțiilor domnului Academician Cătălin Zamfir la domeniul calității vieții. Oricum, nivelul de invidiat al productivității științifice a domniei sale mă încredințează că în niciun caz o asemenea sinteză nu poate fi definitivă, ea putând fi completată după fiecare nouă lucrare. Am încercat doar aici să ofer o perspectivă subiectivă. Venind mai degrabă târziu la acest festin intelectual care este cercetarea în domeniul calității vieții, a cărei miză mi se pare excepțională prin prisma sensului ei, n-am făcut decât să mă bucur și să încerc să clădesc pe bazele solide puse de toate aceste lucrări.

Să enumăr câteva dintre aceste baze (fără pretenția de exhaustivitate). În primul rând orientarea justă din punct de vedere valoric a cercetărilor coordonate de domnia sa: văzută încă de la început ca având un loc central în problematica științelor sociale, cercetarea românească din domeniu s-a lovit în timpul comunismului de un paradox. Deși bunăstarea umană era teoretic în centrul politicilor comuniste, statele nu erau interesate de o reformă profundă. Pe de altă parte, calitatea vieții a fost văzută în societățile capitaliste ca un corectiv al relațiilor socio-economice din societățile postbelice, dar și ușor de aruncat peste bord atunci când criza economică schimbase regulile jocului. În acest sens contribuția excepțională a domniei sale este încercarea (în ambele regimuri) de a presa pentru a aduce calitatea vieții în postura de a fi un obiectiv politic pentru regimurile post-decembriste. Abia după zeci de ani Uniunea Europeană va recunoaște cercetării în domeniu importanța cuvenită și va demara procesul de a pune calitatea vieții umane în centrul politicilor sale. Dacă la vremea când mergeam la primele conferințe internaționale mulți zâmbeau ironic când pomeneam de cercetarea bunăstării subiective, astăzi întreg acest domeniu este cât se poate de respectat între specialiști. 

Apoi trebuie menționată rigurozitatea academică aplicată acestui domeniu. Nu întâmplător domnul Academician este autorul unei lucrări de referință în literatura metodologică românească: Structurile gândirii sociologice. E pasionat nu doar de cercetare, ci și de construcții teoretice valide, permanent verificate prin datele culese. E unul din motivele pentru care lucrările pe care le publică sunt de referință în cadrul uneori prea speculativei literaturi sociologice românești. 

Dar poate lucrul cel mai de invidiat este energia domniei sale, combinată cu viziunea și puterea de a iniția și susține proiecte. Dintre toate aceste proiecte, cel pentru care eu, împreună desigur cu mulți cercetători români din domeniu, nu putem decât să-i fim recunoscători, este Institutul de Cercetare a Calității Vieții. Prin multitudinea de cercetări realizate (ce produc datele pe care se bazează o mulțime de lucrări de cercetare), prin echipa de profesioniști pe care a adus-o în jurul domniei sale (mulți dintre ei prieteni și colaboratori ai mei), prin vastele proiectele de cercetare (la unele din care am participat) dar și prin rolul activ pe care îl are în viața academică românească și internațională, Institutul rămâne unul din proiectele vii, de mare succes, ale domnului Academician Cătălin Zamfir.

____________________________________________________

Bibliografie

Andrews, Frank M. și Stephen Bassett Withey. Social Indicators of Well-being. Americans Perceptions of Life Quality.  New York: Plenum Press, 1976.

Bălţătescu, Sergiu. “Influenţa factorilor subiectivi asupra percepţiei calităţii vieţii.” Calitatea vieţii, vol. 9, nr. 3-4 (1998), pp. 269-77.

Bălţătescu, Sergiu. “Calitatea subiectivă a vieţii în România înainte şi după schimbarea de sistem.” În Colocviul internațional de Știinte Sociale ACUM 2006, coord. Claudiu Coman, pp. 74-85. Braşov: Editura Universității Transilvania, 2007.

Bălţătescu, Sergiu. “Calitatea vieţii.” În Enciclopedia dezvoltării sociale, coord. Cătălin Zamfir și Simona Stănescu, pp. 81-86. Iaşi: Polirom, 2007.

Bălțătescu, Sergiu. “Condamnați la fericire sau suspect de nemulțumiți: ideologia comunistă și post-comunistă și calitatea subiectivă a vieţii.” În Proiectul uman comunist: de la discursul ideologic la realitățile sociale, coord. Vasile Boari, Alexandru Câmpeanu și Sergiu Gherghina, pp. 169-95. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2011.

Rebedeu, I. și C. Zamfir. Modul de viaţă şi calitatea vieţii.  Bucureşti: Editura Politică, 1982.

Zamfir, Cătălin. Structurile gândirii sociologice.  Bucureşti: Editura Politică, 1987.

Zamfir, Cătălin. Spre o paradigmă a gândirii sociologice. Texte alese.  Iaşi: Cantes, 1999.

Zamfir, Cătălin. “Schimbare de paradigmă în guvernare. De ce sunt nemulţumiţi Românii de viaţa politică?”. România Socială, vol. 1, nr. 1 (2001 2001), pp. 8-12.

Zamfir, Cătălin. Spre o paradigmă a gândirii sociologice. Ediția a doua.  Iaşi: Polirom, 2005.

Zamfir, Cătălin. și Elena Zamfir. “Calitatea vieţii în timpul pandemiei: probleme şi politici de răspuns.” Academia Română, 2020, https://acad.ro/SARS-CoV-2/doc/d01-CalitateaVietii.pdf.

Zamfir, Cătălin. “Stil de viaţă şi mod de viaţă. Reflecţii asupra stadiului actual al analizei sociologice.” În Stiluri de viaţă. Dinamica lor în societatea contemporană., coord. Cătălin Zamfir și I. Rebedeu, pp. 33-54. Bucureşti: Editura Academiei, 1989.

Zamfir, Cătălin. “Calitatea vieţii ca obiectiv politic.” Calitatea Vieţii, vol. 1, nr. 1 (1990), pp. 5-20.

Zamfir, Cătălin. “Calitatea vieţii – perspective mondiale şi româneşti.” În Calitatea vieţii. Teorie si practică socială, pp. 21-32. Bucureşti: CIDE, 1991.

Zamfir, Cătălin. “Determinanţi ai calităţii vieţii.” Calitatea Vieţii, vol. 3, nr. 2-4 (1992), pp. 219-29.

Zamfir, Cătălin. “Calitatea vieţii.” În Dicţionar de sociologie, coord. Cătălin Zamfir și Lazăr Vlăsceanu, pp. 79-80. Bucureşti: Babel, 1993.

Zamfir, Cătălin. “Evoluţia tematicii calităţii vieţii: o analiză sociologică.” În Calitatea vieții în România, coord. Ioan Marginean și Ana Bălaşa, pp. 11-24. Bucureşti: Expert, 2002.

Zamfir, Cătălin. “Sergiu Bălţătescu, Fericirea în contextul social al tranziţiei postcomuniste din România, Oradea, Editura Universităţii din Oradea, 2009.” Calitatea vieţii, vol. XXI, nr. 1-2 (2010), pp. 219–23, http://www.revistacalitateavietii.ro/2010/CV-1-2-2010/14.pdf.

Zamfir, Cătălin. “Quality of Life in Communist Regimes.” Cap. 2361 În Encyclopedia of Quality of Life and Well-Being Research, coord. Alex C. Michalos, pp. 1025-32: Springer Netherlands, 2014.

Zamfir, Cătălin. “Romania, Quality of Life.” În Encyclopedia of Quality of Life and Well-Being Research, coord. Alex C. Michalos, pp. 5593-98: Springer Netherlands, 2014.

Zamfir, Cătălin. Un sociolog despre muncă și satisfacție.  București: Editura Politică, 1980. 

Zamfir, Cătălin, Ion-Andrei Popescu, Ştefan Ştefănescu, Alin Teodorescu, Lazăr Vlăsceanu și Elena Zamfir. Indicatori şi surse de variaţie a calităţii vieţii.  Bucureşti: Ed. Academiei RSR, 1984.Zamfir, Cătălin și I. Rebedeu. Stiluri de viaţă. Dinamica lor în societatea contemporană.  Bucureşti: Editura Academiei, 1989.



Facebook

Puterea Big Tech de a influența politica și cultura: considerente etice

Știrile false de pe internet și contracararea lor este un subiect frecvent dezbătut în ultimii ani. Majoritatea strategiilor guvernamentale implică cooperarea guvernelor cu platformele de socializare pentru a opri răspândirea știrilor false și dezinformarea. Nu este întotdeauna clar ce presupune această cooperare, având în vedere că algoritmii specifici utilizați de ...

România, UE, flagelul demografic şi politica struţului

Studiul de caz prezentat în continuare reflectă cu claritate impactul devastator al actualei pandemii asupra situaţiei demografice a României. Astfel, în anul trecut, România a înregistrat o diminuare semnificativă a numărului de naşteri, respectiv creşteri fără precedent în ceea ce priveşte numărul deceselor şi a sporului natural negativ. (1)  AR = ...

Unde începe și unde se termină fericirea la actori

Experiența 3 – Observatorul. Nu de multe ori accesul în „laboratorul de teatru” este interzis celor din afară. Și nu pentru că se întâmplă lucruri care nu trebuiesc văzute ci dimpotrivă, există lucruri excepționale care, din păcate nu reușesc să ajungă în fața publicului din diverse motive. Actorii, atunci când se ...

Postfaţă la cartea despre mine

Am fost impresionat când am aflat de iniţiativa unor colegi de a aduna gândurile lor despre mine într-o carte. Acum am cartea în faţă. Este foarte frumoasă. Mărturisesc însă că prima reacţie a fost să pun cartea deoparte. Apreciam gestul, dar mă aşteptam la vorbe frumoase, multe dintre ele convenţionale. Am ...

Știința va produce o lume mai prosperă și mai egală sau mai polarizată?

Vladimir Putin, președintele Rusiei, una dintre cele mai puternice țări ale lumii, estimează rolul științei în lumea actuală: ”cele mai avansate țări ale lumii definesc știința drept una din prioritățile strategice și cine va fi primul, acela conduce omenirea” [1]. Afirmația m-a șocat. Nu știu ce gândește Putin despre organizarea ...

„Dezvoltare şi schimbare socială proiectată: in honorem Cătălin Zamfir”

Marţi, 9 februarie, academicianul Cătălin Zamfir împlineşte 80 de ani.  Cu acest frumos prilej aniversar, ne face plăcere să anunţăm apariţia volumului Dezvoltare şi schimbare socială proiectată: in honorem Cătălin Zamfir.  Apărut la Editura Pro Universitaria, volumul cuprinde 32 contribuţii ale unor personalităţi ştiinţifice şi culturale, în cea mai mare parte foşti ...

Apariție editorială/ Interviu in honorem Sanda Golopenția, volum editat de Zoltán Rostás și Theodora-Eliza Văcărescu

Apariție editorială/ Interviu in honorem Sanda Golopenția, volum editat de Zoltán Rostás și Theodora-Eliza Văcărescu, București, Editura Spandugino, 2020, 664 de pagini și 8 planșe. Simona Stănescu: – Fiindcă asemenea omagii nu sunt dese în lumea academică, este justificată întrebarea: cine a propus și de ce a fost propusă această culegere? Theodora-Eliza ...

Despre natura non-apologetică a noii drepte

Mulți oameni, inclusiv cei de dreapta, l-au criticat cu înverșunare pe Donald Trump, mergând până la dezbaterile sale inițiale care au condus iniţial la câștigarea de către Trump a nominalizării pentru Partidul Republican. Motivul pentru aceasta a fost că stilul său s-a dovedit a fi prea acerb și prea necizelat ...