Romania Sociala logo
Menu

Coordonate statistice privind îmbătrânirea populației României

autor:   2 May 2023  

Acest articol reprezintă o sinteză din studiul Demographic Ageing. Romania in the European Context, realizat în co-autorat și publicat în Romanian Journal of Population Studies (2022), la care am adăugat o serie de considerații ținând cont de datele provizorii de la Recensământul Populației și Locuințelor runda 2021, publicate de Institutul Național de Statistică la începutul anului 2023. Studiul in extenso este dedicat memoriei profesorului doctor emerit Traian Rotariu, fondator și director al Centrului de Studiere a Populației din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, cercetător cu contribuții remarcabile în domeniile sociologiei populației, demografiei, statisticii sociale și metodologiei de cercetare în științele sociale.

Pe când eram student în anul III la specializarea Sociologie și Politologie din cadrul Facultății de Filosofie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, am beneficiat de o bursă finanțată de Open Society Foundation (1998) la Școala de Statistică Socială cu aplicații în SPSS coordonată de profesorul Traian Rotariu la Universitarea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Ultima întâlnire cu reputatul sociolog transilvănean a fost cu prilejul La XVème Edition de l’Ecole Franco-Roumaine des Sciences Sociales organizată de Departamentul de Sociologie și Asistență Socială a Universității „Al. I. Cuza” din Iași în perioada 17-18 octombrie 2018, în colaborare cu l’Institut de Sociologie et d’Anthropologie de Faculté des Sciences Économiques et Sociales de l’Université Lille, beneficiind de suportul Institutului Francez din Iași. Personalitatea academică și lucrările semnate de prof.univ.dr. Traian Rotariu m-au inspirat în dezvoltarea carierei de sociolog.

1. Scurtă introducere în problematica îmbătrânirii populației

Cea mai simplă definiţie a procesului de îmbătrânire a populației (îmbătrânire demografică) face referire la creşterea numărului de persoane vârstnice în populaţia totală. Conform metodologiei ONU, populaţia vârstnică este reprezentată de persoanele cu vârste de 60 de ani şi peste, în timp ce Eurostat clasifică populaţia vârstnică formată din persoanele de 65 de ani şi peste.

Sociologii şi demografii definesc îmbătrânirea demografică ca fiind creşterea ponderii persoanelor vârstnice (65 de ani şi peste) în cadrul efectivului total al populaţiei studiate, în detrimentul celorlalte categorii de vârstă (tinerii şi adulţii), ca tendinţă fermă şi de lungă durată. Atunci când ponderea populaţiei de 65 de ani şi peste are o valoare ce depăşeşte pragul de 7% din totalul populaţiei, începe procesul de îmbătrânire demografică. Atunci când este depăşit pragul de 12% persoane vârstnice din populaţia totală, fenomenul îmbătrânirii demografice se accentuează.

Potrivit sociologului Traian Rotariu, mecanismul demografic al îmbătrânirii populației constă în acțiunea combinată și complexă a două fenomene: scăderea fertilității și reducerea mortalității. În faza incipientă a îmbătrânirii populației, fertilitatea în scădere contractă baza piramidei vârstelor și astfel crește ponderea vârfului piramidei; reducerea inițială a mortalității are o acțiune inversă, lărgind baza piramidei vârstelor. Prin urmare, mortalitatea singură nu are ca efecte directe decât unele foarte limitate și târzii asupra îmbătrânirii, în vreme ce scăderea fertilității acționează imediat, determinând reducerea ponderii tinerilor și, totodată, creșterea celei a vârstnicilor.

2. Evoluția populației României în context internațional

Conform datelor ONU, pe termen lung, ponderea populaţiei vârstnice va creşte chiar şi în regiunile unde natalitatea este superioară ratei de reproducere (2,1 copii) care reprezintă nivelul peste care se produce înlocuirea generaţiilor. Un alt factor important în explicarea îmbătrânirii populaţiei este reprezentat de fenomenul migraţiei forţei de muncă (populaţia activă economic), supusa riscului fertilităţii, ceea ce conduce la scăderea efectivelor populaţiei tinere şi adulte (0-64 de ani) în favoarea efectivului populaţiei vârstnice.

The 2021 Ageing Report estimează că populaţia totală a Uniunii Europene va scădea pe termen lung iar structura de vârstă se va schimba semnificativ în următoarele decenii. Proiecțiile demografice realizate de Eurostat arată că populaţia totală din UE se va micşora cu 5% între anul 2019 (447 milioane persoane)  şi 2070 (424 milioane persoane). Pentru 11 ţări membre (ex|: Cipru, Luxemburg, Irlanta, Malta, Suedia) ale Uniunii Europene totalul populaţiei va creşte între anii 2019 şi 2070, în timp ce pentru 16 state, numărul locuitorilor va fi în declin. Cele mai puternice scăderi sunt aşteptate în Letonia, Lituania, România, Bulgaria şi Croaţia.

Raportul de dependenţă demografică definit ca raportul dintre numărul de persoane de vârstă depedentă (persoane sub 15 ani şi de peste 64 de ani) şi populaţia în vârstă de muncă (15-64 de ani), în UE, va creşte de la aproximativ 34% în anul 2019 până la o valoare de 59% în anul 2070. Printre ţările care vor avea o rată ridicată conform previziunii se numără Polonia (67,8%), Portugalia (67,3%), Lituania (66%), Italia (65,6%). Raportul de dependenţă demografică estimat pentru România în anul 2070 va fi de 62,1%.

Populaţia în vârstă de muncă (20-64 de ani) se va micşora în toate ţările Uniunii Europene, ponderea atingând valoarea de 51% în anul 2070, conform proiecţiilor Eurostat. La nivel global, previziunile arată că, la orizontul anului 2070, cea mai scazută valoare a raportului de dependenţă demografică va fi în Africa (14,8%). Ȋn Asia, valoarea raportului va fi de 41,1%, iar în America de Nord de 48,7%.

Conform World Bank, ratele fertilităţii, ratele mortalităţii şi ale migraţiei sunt principalii factori care determină schimbări în dimensiunea şi profilul de vârstă al populaţiei. Creşterea speranţei de viaţă datorită progreselor din domeniul medicinei şi a îmbunătăţirii nivelului de trai (ce a condus la schimbări privind preferinţele sociale şi comportamentul demografic) a determinat accelerarea procesului îmbătrânirii populaţiei. Scăderea fertilităţii este de asemenea un factor principal ce contribuie la îmbătrânirea populaţiei.

La nivelul Uniunii Europene (UE-27), majoritatea statelor se confruntă cu o îmbătrânire accentuată a populațiilor proprii. Germania are șansele cele mai mari să devină un stat puternic îmbătrânit din punct de vedere demografic, situație ce contribuie semnificativ la creșterea riscului de a afecta puternica economie germană. O altă situație care ilustrează procesul de îmbătrânire demografică este cea a Portugaliei, Italiei și Greciei, care se numără printre statele cele mai îmbătrânite state din Europa, cel puțin din perspectiva ponderii crescute a vârstnicilor în populația totală a țării. Există și state stabile din punct de vedere demografic, cazul Finlandei, unde se înregistrează un echilibru în ceea ce privește structura populației pe grupe de vârstă.

La nivelul Uniunii Europene speranţa de viaţă a crescut de la 74,2 ani în 1990 la 79,7 ani în anul 2020. Rate ridicate ale speranţei de viaţă se regăsesc în clusterul format din ţări precum Suedia (82,4 ani), Finlanda (82,2 ani), Irlanda (82,8 ani), Franţa (82,3 ani), Italia (82,4 ani), Spania (82,4 ani), la polul opus situându-se ţări precum Letonia (75,7 ani), Ungaria (75,7 ani), Lituania (75,1 ani), România (74,2 ani), Bulgaria (73,6 ani), pentru anul 2020. În prezent, decalajele dintre Europa Vestică și cea Estică încă se mențin, Estul prezentând în continuare o speranță de viață mai redusă.

Ȋn România, printre cauzele unei speranţe de viaţă mai reduse se numără comportamentele riscante în materie de sănătate (alimentaţie nesănătoasă, activitate fizică minimă), cheltuieli reduse pe cap de locuitor pentru prevenirea și combaterea bolilor. Tot la nivelul țării noastre există un decalaj ridicat (de aproape 8 ani) între speranţa de viaţă la femei (78,4 ani) în comparaţie cu barbaţii (70,5 ani), fapt care se traduce printr-o pondere mai mare a femeilor comparativ cu bărbații în cadrul segmentului de persoane vârstnice.

La nivelul Uniunii Europene, ponderea populației vȃrstnice a crescut de la 14% ȋn anul 1990 la 20,6% ȋn anul 2020. Cele mai mari creşteri ale ponderii s-au produs ȋn Slovenia şi Lituania, cu peste 9 puncte procentuale ȋn intervalul de timp 1990-2020.

Figura 1.  Ponderea populației vȃrstnice (65 de ani şi peste) ȋn populația totalǎ (%)

Sursa: prelucrare I.-C. Baciu pe baza datelor Eurostat

În anul 2020, Italia (23,2%), Grecia (22,2%), Portugalia (22,1%) sunt țările europene cu cea mai mare proporție a vȃrsnicilor ȋn populația totalǎ. Ȋn Romȃnia aceluiași an, ponderea vârstnicilor în populația totală este de 18,9% ȋn anul 2020, ceea ce arată un proces de îmbătrânire a populației ferm și de lungă durată.

Vârsta mediană este un alt indicator care descrie procesul de îmbătrânire demografică. Dacă în anul 1990 vârsta mediană la nivelul UE-27 era de aproape 35 de ani, în prezent vârsta mediană este de 43 ani, un salt de aproape 8 ani pentru intervalul de studiu. Din perspectiva analizei vârstei mediane putem deduce faptul că Europa îmbătrânește într-un mod accelerat, mai ales pe seama modificării structurii populației în favoarea vârstnicilor în state ca Germania, Italia, Grecia și Portugalia.

Figura 2. Vârsta medianǎ (ani) în Uniunea Europeană (1990 vs. 2020)

Sursa: prelucrare R.-V. Gabor pe baza datelor de la Eurostat

Ȋn România, vârsta mediană a crescut de la 32,6 ani în 1990 la 41,8 ani în anul 2020 (un ecart de 9 ani). Un factor important ce a influenţat această creştere este migraţia externă, în special în rândul persoanelor tinere, după aderarea României la Uniunea Europeană. În primul an după aderare, s-a consemnat vârful plecărilor în străinatate, 544074 persoane (din care peste 80% din persoane aveau între 20-64 de ani) au ales să emigreze temporar în ţări precum Italia şi Spania. 

Indicele de ȋmbǎtrȃnire demograficǎ a avut o creştere semnificativǎ, de la 72,08 persoane vârstnice la 100 persoane tinere ȋn anul 1990, la un nivel de 136 persoane vârstnice la 100 persoane tinere ȋn anul 2020. Diferențele cele mai mari ȋntre anii 1990 și 2020 s-au ȋnregistrat ȋn țǎri precum Portugalia (de la 63,49 la 163,24),  Malta (de la 43,9 la 137,44), Italia (de la 87,63 la 179,35).

Figura 3. Indicele îmbătrânirii demografice în Uniunea Europeană (1990 vs. 2020)

Sursa: prelucrare R.-V. Gabor pe baza datelor de la Eurostat

Cele mai ridicate valori ale indicelui de îmbătrânire demografică ȋn anul 2020 se regǎsesc ȋn Italia (179,35), Portugalia (163,24), Germania (158,81), Grecia (156,21). La polul opus se situeazǎ Irlanda (71,19), Luxemburg (90,72) cu un nivel sub pragul de 100. Ȋn Romȃnia, indicele de ȋmbǎtrȃnire demograficǎ a crescut de la 43,27 (anul 1990) la 120,8 persoane vȃrstnice la 100 persoane tinere (anul 2020).

3. Îmbătrânirea populației în România, reflectată în datele de la RPL runda 2021

Datele provizorii furnizate de Institutul Național de Statistică, de la Recensământul General al Populației runda 2021, arată că procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011 – RPL2011), remarcându-se creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste). Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (RPL 2021) comparativ cu 101,8 (RPL2011). 

Ȋn Romȃnia, se observǎ cǎ piramida vȃrstelor are o bazǎ ȋngustǎ şi o creştere a dimenisunii populației cu vȃrsta de peste 40 de ani. Vȃrsta medie a populației este de 42,2 ani, ȋn comparație cu anul 1990, cȃnd vȃrsta medie era de 34,9 ani.

Figura 4. Piramida populației rezidente a României 2021 comparativ cu 2011

Sursa: prelucrare INS – date provizorii de la RPL runda 2021

Atunci când îmbătrânirea demografică se datorează scăderii natalităţii avem o îmbătrânire prin îngustarea bazei piramidei vârstelor care reprezintă reducerea proporţiei vârstelor tinere. Când îmbătrânirea demografică va fi determinată de o creştere a speranţei de viaţă (reducerea mortalităţii la vârstele înaintate) vom avea o îmbătrânire prin vârful piramidei vârstelor.

Deși numărul tinerilor (sub 15 ani) a scăzut cu 115,7 mii persoane, ponderea lor în total populație a urcat ușor la 16,1% (față de 15,9% la RPL 2011), în timp ce ponderea populației de 65 ani și peste în total populație a înregistrat o creștere cu aproape jumătate de milion de persoane, respectiv cu 3,5 puncte procentuale (de la 16,1% la RPL 2011 la 19,6% la RPL 2021). Astfel, raportul de dependență demografică a crescut în decurs de un deceniu de la 47,0 (RPL 2011) la 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte (la RPL 2021).

Regiunea cu populația cea mai tânără este regiunea Nord-Est unde vârsta medie este 40,8 ani, iar la polul opus se regăsește regiunea Sud-Vest Oltenia cu o vârstă medie de 43,7 ani.

Figura 5. Distribuția județelor după vârsta medie

Sursa: prelucrare INS – date provizorii de la RPL runda 2021

În județul Ilfov trăiește populația tânără, cu cea mai mică vârstă medie din țară, de 38,6 ani. Acest județ este talonat îndeaproape de județe cu populații având vârsta medie sub 40 ca Iașul (39,2 ani) și Suceava (39,9 ani). Județul Teleorman are cea mai vârstnică populație, cu o vârstă medie de 46,3 ani. Peste 45 ani au și populațiile din județele Hunedoara (45,5 ani) și Brăila (45,3 ani).

4. Consecințe ale îmbătrânirii populației

În lipsa unei politici care să încurajeze creșterea fertilității, îmbătrânirea populației României se va amplifica în următoarea jumătate de secol. Pentru ca scăderea mortalității să nu genereze o creștere a ponderii vârstnicilor, este nevoie ca fertilitatea să fie suficient de ridicată (de peste 3 copii/femeie) nivel pe care populațiile actuale avansate nu-l mai pot susține nici din punct de vedere demografic global (ar genera o creștere a populației nesustenabilă) și nici din perspectiva individuală, a persoanelor sau cuplurilor, pentru care o asemenea descendență este mult peste concepțiil, valorile și stilurile de viață actuale.

O consecință majoră a îmbătrânirii populației este creșterea costului sănătății vârstnicilor, ceea ce pune mai multă presiune financiară asupra sustenabilității sistemului de pensii, sănătății și serviciilor de asistență socială. De asemenea, cheltuielile publice pentru sǎnǎtate au un rol important pentru menținerea stǎrii de sǎnǎtate a persoanelor vȃrstnice, precum și privind percepția generale a populației asupra sistemului de sǎnǎtate. Productivitatea muncii este influențatǎ semnificativ de procesul ȋmbǎtrȃnirii demografice cȃt şi de condițiile de sǎnǎtate ale populației.

Îmbătrânirea populaţiei, inclusiv a populaţiei active economic, corelată cu nevoia de forţă de muncă impune o discuţie despre modul în care se pot aduce în câmpul muncii acele resurse umane formate din persoanele vârstnice care dispun de capacitatea fizică şi psihică necesară desfăşurării unor activităţi în sectoarele economiei naționale. În spaţiul public românesc se poartă demult discuţii despre reformarea sistemului de pensii, a așa-numitelor „pensii speciale” (necontributive, bazate pe transferuri/ subvenții de la bugetul de stat pentru finanțarea lor), despre majorarea vârstnei de pensionare. Obținerea tranșelor de finanțare din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este condiționată, printre altele, de reforma pensiilor speciale/ necontributive. Recent, a fost conturat cadrul legal pentru ca persoanele în vârstă de pensionare să poate opta pentru continuarea activităţii profesionale, dar fără a cumula pensia cu salariul obținut în sectorul public.

Prevenirea îmbătrânirii demografice se poate realiza doar printr-o creștere ridicată a fertilității, a populației tinere, care contribuie la lărgirea bazei piramidei vârstelor. Consecința creșterii fertilității este creșterea efectivului populației. În momentul în care discutăm aceste aspecte, populației Terrei a depășit 8 miliarde de oameni. Îmbătrânirea demografică nu acționează uniform pe suprafața pământului. În timp ce Japonia și țările europene sunt cele mai afectate de acest fenomen, India și țările din Africa sunt cele mai tinere din punct de vedere demografic.

Îmbătrânirea demografică înseamnă nu numai scăderea fertilității, ci și creșterea speranței de viață prin reducerea mortalității la toate grupele de vârstă. În acest sens, sociologul Traian Rotariu spunea că îmbătrânirea populației nu este neapărat un fenomen negativ, ci poate fi considerat o consecință a progresului uman: bunăstare socială, creștere economică, dezvoltarea științei și tehnologiei concomitent cu creșterea accesului populației la servicii de sănătate de calitate.

Bibliografie selectivă

  1. Rotariu, T, Dumănescu, L., Hărăguş, M. (2017). Demografia României în perioada postbelică (1948-2015). Editura Polirom, Iaşi.
  2. Rotariu, T, Voineagu, V. (2012). Inerţie şi schimbare. Dimensiuni sociale ale tranziţiei în România. Editura Polirom, Iaşi.
  3. Rotariu, T. (2010). Studii demografice. Editura Polirom, Iaşi.
  4. Rotariu, T. (2009). Demografie şi sociologia populaţiei. Structuri şi procese demografice. Editura Polirom, Iaşi.

Notă: Materialele cartografice au fost realizate de Robert-Vicențiu Gabor cu ajutorul softului de cartografie ArcGIS Pro dezvoltat de compania americană Environmental Systems Research Institute. Pentru gruparea datelor la nivel spațial s-a utilizat metoda Jenks, de clasificare a datelor în clase în funcție de pragurile naturale ale valorilor din setul de date utilizat. Pentru analiza completă a indicatorilor statistici care descriu îmbătrânirea demografică, vezi lucrarea Gabor, Vicențiu-Robert, Iftimoaei, Ciprian, Baciu, Ionuț-Cristian, „Population Ageing. Romania in the European Context”, Romanian Journal of Population Studies, No.2/ 2022.



Facebook

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

Septimiu Chelcea, Flash-uri psihosociologice, București, Editura Pro Universitaria, 2024

Nu am inventat roata, dar m-am străduit să nivelez drumul. Am adunat în acest volum gândurile răzlețite de-a lungul timpului în revistele la care am colaborat și în unele din cărțile pe care le-am publicat. Sunt gânduri, flash-uri, izvorâte din observațiile cotidiene, filtrate de lecturile mele. Unele dintre ele poartă amprenta timpului, ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Provincialismul. Cheie de lectură posibilă a tranziției

1. Punctul de plecare Lectura recentă a trei intervenții publicate în 2023 și 2024 mi-a apărut emblematică.  Este vorba de o serie de texte de analiză politică apărute sub titlul generic România ca proiect geopolitic și interesul național în contextul dezordinii mondiale, sub semnătura analistului politic Adrian Severin. Și de   cartea ...