Romania Sociala logo
Menu

Coș minim de consum pentru un trai decent pentru populația României

autor:   20 November 2018  

Ștefan Guga (Syndex), Adina Mihăilescu (ICCV), Marcel Spătari (Syndex)

În perioada iulie-septembrie 2018, Institutul de Cercetare a Calității Vieții și Syndex România au derulat o cercetare la nivel național pentru fundamentarea unui coș minim de consum pentru un trai decent pentru populația României. Rezultatele acestei cercetări ar trebui să constituie o nouă etapă în discuția despre resursele necesare pentru traiul populației în România, nu atât datorită reînnoirii conceptului mai vechi de coș minim de consum, cât mai ales datorită sublinierii explicite a noțiunii de nivel de trai decent și a cheltuielilor care trebuie acoperite pentru ca populația României să își poată asigura un asemenea nivel de trai. Coșul minim de consum pentru un trai decent este estimat în valoare lunară pentru nevoile unei familii de doi adulți și doi copii. Am presupus că familia locuiește în mediul urban, că adulții sunt ambii salariați cu venituri sub medie și vârstele cuprinse între 35 și 45 de ani. De asemenea, am presupus că unul dintre copii are vârsta cuprinsă între 12 și 14 ani și celălalt între 8 și 10 ani.[1]

Interviurile de grup

Pentru fundamentarea conținutului coșului minim de consum pentru un trai decent am realizat câte patru interviuri de grup în cinci orașe mari ale României: Brașov, Cluj, Constanța, Iași, Timișoara. Am ales orașele cele mai mari și cele mai dinamice din punct de vedere economic și demografic, cu excepția Bucureștiului unde prețurile și veniturile sunt semnificativ peste media națională. Aceste orașe concentrează din ce în ce mai multă activitate economică și din ce în ce mai mulți salariați, ducând în ultimii ani la creșterea accentuată a inegalităților interregionale. Scopul acestei selecții este de a defini un coș minim de consum pentru un trai decent așa cum este înțeles acesta în zonele dinamice, rezultatul putând servi drept etalon pentru reducerea inegalităților socioeconomice și convergența interregională.

La interviurile de grup au participat câte 8-12 salariați din mai multe sectoare de activitate: administrație publică, învățământ, servicii publice, comerț, industrie, IT, bănci. În fiecare oraș, am avut în vedere realizarea a 3 interviuri de grup cu salariați cu venituri sub medie și un interviu de control, cu salariați cu venituri peste medie. Temele de discuție au inclus definiția traiului decent, principalele categorii de cheltuieli pe care le au familiile participanților, nivelul necesar de acces la bunuri și servicii pentru atingerea unui nivel de trai decent, precum și calitatea necesară a acestor bunuri și servicii. Pe parcursul interviurilor participanții au fost rugați să completeze patru chestionare pentru estimarea valorilor cantitative pentru un consum decent la categoriile: produse alimentare, produse de uz casnic și igienă personală, haine și îmbrăcăminte, servicii. Chestionarele au propus liste de produse și servicii preliminare, bazate pe rezultatele cercetărilor anterioare ale ICCV și ale cabinetului Syndex, dar au oferit respondenților și posibilitatea de a introduce alte produse și servicii considerate necesare pentru asigurarea unui trai decent. Participanții au completat chestionarele în perechi, ca exercițiu în cadrul interviului de grup, conținutul și completarea acestora servind ca bază pentru discuțiile ulterioare.

Analiza rezultatelor cercetării de teren

Interviurile de grup au constituit o sursă primară de informații pentru estimarea conținutului și a valorii coșului minim de consum. Rezultatele obținute în urma acestora au fost verificate cu experți (în special la capitolele alimentație și sănătate), coroborate cu standarde internaționale (la capitolele alimentație, produse de uz casnic și igienă personală, sănătate), cu rezultatele unor cercetări recente din România (la capitolul educație și cultură) și, acolo unde a fost posibil, corelate cu nevoile obiective estimate de echipa de cercetare (la capitole precum locuința, dotarea locuinței, cheltuieli cu locuința).

Structura coșului minim de consum pentru un trai decent

Structura coșului minim de consum pentru un trai decent rezultată din cercetare cuprinde 11 capitole: (1) alimentație, (2) îmbrăcăminte și încălțăminte, (3) locuință, (4) dotarea locuinței, (5) cheltuieli cu locuința, (6) produse de uz casnic și igienă personală, (7) servicii, (8) educație și cultură, (9) sănătate, (10) recreere și vacanță, (11) fondul de economii al familiei. În total, aceste capitole conțin un număr de 226 de itemi. Modalitatea prin care s-a ajuns la cantitățile de produse și servicii din coșul definit de prezenta cercetare este detaliată pentru fiecare capitol de cheltuieli în raport.

Colectarea prețurilor pentru calculul valorii coșului minim de consum pentru un trai decent

La colectarea prețurilor pentru produsele de referință s-a ținut cont de interviurile de grup în ceea ce privește calitatea minim acceptabilă a produselor și serviciilor. S-au colectat cele mai mici prețuri pentru produsele și serviciile considerate suficient de calitative.

Pentru produsele alimentare, produsele de uz casnic și de igienă personală au fost colectate prețuri din cele cinci orașe în care au fost realizate interviurile: Brașov, Cluj, Constanța, Iași, Timișoara. În fiecare oraș au fost colectate câte două seturi de prețuri: unul din supermarket și unul de la piață. Pentru unele produse și servicii (locuință, transport, activități culturale etc.) s-a ținut de asemenea cont de prețurile din cele cinci orașe. Pentru alte produse și servicii s-au utilizat medii naționale, estimări ale participanților la interviurile de grup, recomandări reieșite din cercetări anterioare (în special în ceea ce privește capitolele forfetare cum sunt cheltuielile diverse din timpul vacanței, fondul de economii etc.). Metoda utilizată pentru identificarea prețurilor considerate la calculul coșului minim de consum pentru un trai decent este explicată pentru fiecare capitol de cheltuieli în Partea a 2-a a acestui raport.

Actualizarea periodică a coșului minim de consum pentru un trai decent

Actualizarea periodică a coșului minim de consum pentru un trai decent se va face utilizând indicii de prețuri calculați de Institutul Național de Statistică, acolo unde este posibil.

Ce înseamnă trai decent?

La un nivel general, am definit traiul minim decent ca situația în care nevoile biologice și sociale generale la un moment dat sunt acoperite. Traiul decent poate fi descris ca fiind o situație în care o familie:

  1. își poate permite o alimentație echilibrată, sănătoasă, fără a face compromisuri la calitatea produselor;
  2. își poate procura haine și încălțăminte noi din magazine de specialitate și își poate reînnoi garderoba ținând cont de uzură;
  3. dispune de o locuință care oferă adăpost și siguranță și care permite un anumit grad de intimitate și autonomie membrilor familiei, este mobilată și echipată cu aparate electrocasnice de calitate, în stare bună de funcționare;
  4. își poate plăti fără dificultăți facturile curente (întreținere, energie, apă, telefon etc.);
  5. poate întreține locuința și are suficiente mijloace pentru a-și procura produse de igienă personală suficiente pentru un trai sănătos, condiție necesară pentru confortul psihologic și pentru viața socială a individului;
  6. îi poate asigura fiecărui membru un nivel adecvat de îngrijire a sănătății, lucru care depinde de servicii medicale preventive care pot sau nu să fie acoperite de sistemele publice de asigurări sociale;
  7. poate oferi copiilor condiții bune pentru dezvoltarea cognitivă, emoțională, socială și fizică, acestea depinzând atât de calitatea educației formale, cât și de participarea la activități extra-școlare adecvate vârstei și așteptărilor acestora;
  8. poate oferi membrilor săi posibilitatea de a se recrea și de a-și petrece timpul liber împreună în afara casei (ieșire la cafenea, la cinema, la muzeu etc.), precum și posibilitatea de a merge în vacanță măcar o dată pe an;
  9. poate asigura membrilor săi mijloacele de mobilitate și comunicare necesare pentru o participare activă la viața comunității;
  10. poate permite adulților să beneficieze de formare pe tot parcursul vieții, de activități sociale, culturale, artistice sau sportive dedicate lor;
  11. își poate constitui un fond de economii pentru a putea procura bunuri scumpe de lungă folosință (de exemplu, avansul la procurarea locuinței) sau pentru a acoperi cheltuieli extraordinare ocazionale sau neprevăzute, inclusiv pentru a avea posibilitatea de a-și ajuta apropiații în caz de nevoie.

Calculul valorii coșului minim de consum pentru un trai decent

În urma cercetării realizate în perioada iulie–septembrie 2018, pe baza prețurilor colectate în perioada 10-14 septembrie 2018, s-a stabilit că valoarea coșului de consum pentru un trai decent pentru familia de referință este de 6762 lei pe lună.

În Tabelul A sunt prezentate valorile în lei ale celor 11 capitole de cheltuieli care constituie coșul minim de consum pentru un trai decent pentru familia de referință. În capitolele acestei părți va fi explicată detaliat structura fiecărui capitol de cheltuieli, metodologia utilizată pentru definirea cantităților de produse și servicii din coș, precum și metoda utilizată pentru colectarea prețurilor.

Tabelul A. Coșul minim de consum lunar pentru un trai decent, septembrie 2018



Calculele pot fi realizate și pentru gospodării de alte dimensiuni decât familia de referință. Astfel, valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulți și un copil este de 5755 lei pe lună, pentru o familie de doi adulți fără copii este de 4264 lei pe lună, iar coșul minim pentru un trai decent pentru o persoană adultă este de 2613 lei pe lună.

[1] Pentru unele categorii de cheltuieli, precum cele de igienă personală, s-a considerat că persoana de 12-14 ani este de sex masculin iar persoana de 8-10 ani este de sex feminin.



Facebook

Geopolitica în clar obscur

Prima etapă pentru a lichida un popor este de a-i șterge memoria.  Distrugeți cărțile, cultura și istoria sa. Apoi faceți în așa fel să se scrie alte cărți, fabricați o altă cultură, inventați o altă istorie. Și astfel această națiune va începe să uite ceea ce a fost.  Lupta omului împotriva puterii ...

O discuție cu prof. univ.  Livia Popescu (Dordea) pe marginea unui articol publicat în 1981

Livia, ai publicat în 1981 un articol  despre preferințele de lectură ale adolescenților dintr-un centru de reeducare. Ce te-a făcut ca în anii când în România se edifica de zor „societatea socialistă multilateral dezvoltată”  să te apleci ca cercetător asupra unui grup social marginal ? După primul an și jumătate de ...

Bilanțul unui serial

În perioada  aprilie 2024 –  martie 2025 am publicat pe site-ul  www.romaniasociala.ro un număr de 10 interviuri cu tot atâția componenți ai unei generații de sociologi care s-a format prin studii de specialitate absolvite în anii `70 ai secolului trecut[1]. În fapt, intervalul deceniului menționat acoperă mai puțin decât cei ...

Destin și o viață de om – Constantin Schifirneț

România Socială vă prezintă volumul "Destin și o viață de om" al profesorului și cercetătorului Constantin Schifirneț, apărut la Editura Universității de Vest din Timișoara, în 2024. Acest volum este o incursiune autobiografică ce îmbină experiențele personale ale autorului cu analiza contextelor culturale, sociale și politice ale epocilor pe care le-a ...

Interviu cu Elena-Otilia ȚÎROIU despre volumul: Cultura organizațională din mediul școlar și comportamentul social al elevilor, Craiova: Editura Beladi, 2025

Vă rog să vă prezentați pe scurt, stimată doamnă Elena-Otilia ȚÎROIU.  Sunt profesor învățământ primar, absolventă a Școlii Normale ,,Carol I” Câmpulung, județul Argeș (Liceul Pedagogic), cu o vechime de 32 de ani în învățământul românesc, participând pas cu pas din anul 1993 la toate transformările care au avut loc în ...

Învățământul profesional și economia în România. De ce sistemul dual este o soluție limitată?

Introducere: într-un sistem de învățământ cu pierderi foarte mari, formarea inițială profesională poate fi soluția. Conform statisticilor disponibile și deja bine cunoscute, România suferă de eșecuri și pierderi cronice ale sistemului de învățământ, pierderi care se repercutează asupra multor dimensiuni ale vieții noastre economice, sociale și politice, inclusiv asupra stabilității democratice. ...

Elitele politice la rotativa istoriei. Alegerile din 2024 – revista de științe politice Polis nr. 1 din 2025

În urmă cu 30 de ani, revista de științe politice Polis dedica un întreg număr rolului jucat de elitele politice și intelectuale în societate (Polis nr. 4/1995). În editorialul Întoarcerea conceptelor din exil, Călin Anastasiu scria despre contaminarea ideologică a științelor sociale în perioada comunistă și despre interzicerea conceptului sociologic ...

Religie, actori religioși şi practici religioase în rândul romilor din România

După 1989 numeroase apariții editoriale academice au vizat și problematica unuia dintre celei mai numeroase grupuri etnice minoritare din România – populația romă.  Chiar dacă cercetările despre romi au fost abordate din perspective trans- și interdisciplinare, încă sunt subiecte care atrag cititori, atât cei specialiști, cât și publicul profan. Volumul ...