Romania Sociala logo
Menu

COVID 19 și ce va fi după: Digitalizarea

autor:   23 March 2020  

Auzim tot mai des vehiculată sintagma „după COVID 19 lumea nu va mai arăta la fel ca înainte”. Este un adevăr incontestabil, care implică schimbări în bine, dar nu numai. Crizele provocă pagube umane sau/și materiale și aduc multă suferință pe diverse paliere ale vieții. Efortul de a găsi soluții pentru ieșirea din criză crește capacitatea de inovație, ducând la apariția unor idei care pot să schimbe lumea într-un mod neașteptat. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, încercarea de a dezvolta arme performante a condus la inventarea cuptorului cu microunde, la dezvoltarea statisticii bayesiene, dar și la producerea bombelor atomice. 

Este foarte greu de estimat care vor fi urmările pandemiei, între altele și pentru că nimeni nu poate spune cât vor dura restricțiile impuse la ora actuală. Scenariul optimist spune că în câteva săptămâni ne vom putea întoarce la trebuie noastre și viața își va relua firul normal, chiar dacă din alt punct decât cel în care ne aflam când am intrat în izolare. Un scenariu mai puțin optimist ne indică o prelungire a stării actuale pe parcursul mai multor luni. Dacă în primul scenariu lumea își poate ține răsuflarea pentru câteva săptămâni, ca apoi să se întoarcă de unde a plecat, prelungirea peste o anumită limită de timp va avea probabil și efecte ireversibile, la fel ca în cazul șocului cardio-respirator. Dacă resuscitarea nu survine într-un timp scurt, afectarea organismului devine ireversibilă și vor trebui găsite noi soluții pentru preluarea funcțiilor îndeplinite de țesuturile care nu mai sunt funcționale.

Fără intenția de a face vreun fel de predicții, orice exercițiu de imaginație privitor  la ceea ce va fi după, pornind de la soluțiile la îndemână pentru rezolvarea unor probleme practice în condițiile izolării actuale, aduce digitalizarea în prim plan. Aceasta a fost una dintre primele măsuri adoptate de autorități pentru a păstra un flux cât de cât normal în bunul mers al societății și cu cât criza actuală va dura mai mult, cu atât administrația publică, dar și firmele private vor fi obligate să dezvolte platforme online și să mute în mediul virtual activitățile care presupuneau anterior interacțiune interumană. Din această perspectivă, COVID 19 poate să însemne decesul faimosului „dosar cu șină”, care împreună cu la fel de faimoasele „două copii xerox și un timbru fiscal de 50 de bani”, făceau zile negre tuturor celor care aveau de rezolvat orice problemă care implica birocrația de ghișeu. Cu toții ne vom bucura, desigur, dacă vom putea să rezolvăm toate problemele acestea din fața calculatorului și viața va fi mai ușoară. Cu toate acestea, moartea dosarului cu șină înseamnă și dispariția industriei orizontale dezvoltate în jurul acestui dosar și a locurilor de muncă aferente. Asta ar putea să ducă la diminuarea drastică a numărul celor care lucrează cu publicul la orice tip de ghișeu și a căror activitate a fost înlocuită de platforme online, a celor care produc și comercializează dosare cu șină, precum și a celor care făceau copiile xerox. 

Nu știm însă ce va fi și realitatea socială o ia de cele mai multe ori pe căi greu de prezis. S-ar putea însă ca piața muncii să arate altfel după COVID 19. Asta nu trebuie să ne sperie, ci să ne stimuleze să căutăm soluții la ceea ce va fi după. 



Facebook

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

Septimiu Chelcea, Flash-uri psihosociologice, București, Editura Pro Universitaria, 2024

Nu am inventat roata, dar m-am străduit să nivelez drumul. Am adunat în acest volum gândurile răzlețite de-a lungul timpului în revistele la care am colaborat și în unele din cărțile pe care le-am publicat. Sunt gânduri, flash-uri, izvorâte din observațiile cotidiene, filtrate de lecturile mele. Unele dintre ele poartă amprenta timpului, ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Provincialismul. Cheie de lectură posibilă a tranziției

1. Punctul de plecare Lectura recentă a trei intervenții publicate în 2023 și 2024 mi-a apărut emblematică.  Este vorba de o serie de texte de analiză politică apărute sub titlul generic România ca proiect geopolitic și interesul național în contextul dezordinii mondiale, sub semnătura analistului politic Adrian Severin. Și de   cartea ...