Romania Sociala logo
Menu

COVID 19 și ce va fi după: Digitalizarea

autor:   23 March 2020  

Malina Voicu

Auzim tot mai des vehiculată sintagma „după COVID 19 lumea nu va mai arăta la fel ca înainte”. Este un adevăr incontestabil, care implică schimbări în bine, dar nu numai. Crizele provocă pagube umane sau/și materiale și aduc multă suferință pe diverse paliere ale vieții. Efortul de a găsi soluții pentru ieșirea din criză crește capacitatea de inovație, ducând la apariția unor idei care pot să schimbe lumea într-un mod neașteptat. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, încercarea de a dezvolta arme performante a condus la inventarea cuptorului cu microunde, la dezvoltarea statisticii bayesiene, dar și la producerea bombelor atomice. 

Este foarte greu de estimat care vor fi urmările pandemiei, între altele și pentru că nimeni nu poate spune cât vor dura restricțiile impuse la ora actuală. Scenariul optimist spune că în câteva săptămâni ne vom putea întoarce la trebuie noastre și viața își va relua firul normal, chiar dacă din alt punct decât cel în care ne aflam când am intrat în izolare. Un scenariu mai puțin optimist ne indică o prelungire a stării actuale pe parcursul mai multor luni. Dacă în primul scenariu lumea își poate ține răsuflarea pentru câteva săptămâni, ca apoi să se întoarcă de unde a plecat, prelungirea peste o anumită limită de timp va avea probabil și efecte ireversibile, la fel ca în cazul șocului cardio-respirator. Dacă resuscitarea nu survine într-un timp scurt, afectarea organismului devine ireversibilă și vor trebui găsite noi soluții pentru preluarea funcțiilor îndeplinite de țesuturile care nu mai sunt funcționale.

Fără intenția de a face vreun fel de predicții, orice exercițiu de imaginație privitor  la ceea ce va fi după, pornind de la soluțiile la îndemână pentru rezolvarea unor probleme practice în condițiile izolării actuale, aduce digitalizarea în prim plan. Aceasta a fost una dintre primele măsuri adoptate de autorități pentru a păstra un flux cât de cât normal în bunul mers al societății și cu cât criza actuală va dura mai mult, cu atât administrația publică, dar și firmele private vor fi obligate să dezvolte platforme online și să mute în mediul virtual activitățile care presupuneau anterior interacțiune interumană. Din această perspectivă, COVID 19 poate să însemne decesul faimosului „dosar cu șină”, care împreună cu la fel de faimoasele „două copii xerox și un timbru fiscal de 50 de bani”, făceau zile negre tuturor celor care aveau de rezolvat orice problemă care implica birocrația de ghișeu. Cu toții ne vom bucura, desigur, dacă vom putea să rezolvăm toate problemele acestea din fața calculatorului și viața va fi mai ușoară. Cu toate acestea, moartea dosarului cu șină înseamnă și dispariția industriei orizontale dezvoltate în jurul acestui dosar și a locurilor de muncă aferente. Asta ar putea să ducă la diminuarea drastică a numărul celor care lucrează cu publicul la orice tip de ghișeu și a căror activitate a fost înlocuită de platforme online, a celor care produc și comercializează dosare cu șină, precum și a celor care făceau copiile xerox. 

Nu știm însă ce va fi și realitatea socială o ia de cele mai multe ori pe căi greu de prezis. S-ar putea însă ca piața muncii să arate altfel după COVID 19. Asta nu trebuie să ne sperie, ci să ne stimuleze să căutăm soluții la ceea ce va fi după. 



Facebook

O propunere

Controverselor dintre suveranişti şi globalişti, care au invadat spaţiul public la nivel internaţional, le-au urmat, pe planul învăţământului naţional, regional şi local, controversele dintre modernişti şi tradiţionalişti. Moderniştii susţin triumfal că doar online-ul poate moderniza învăţământul românesc - la limită, susţin aceştia, chiar că dispariţia profesorului este posibilă prin apariţia unor ...

Interviu cu câștigătorul premiului Academiei Române „Henry H. Stahl” în sociologie 2019

Interviu cu Adrian Majuru, căștigătorul premiului Academiei Române, „Henri H. Stahl” în sociologie, pentru cartea „Francisc Iosif Rainer. Biografia unui proiect de viață (1874-1944), 2018, Editura Oscar Print. SS: Bună dimineața și felicitări pentru premiu! Ce înseamnă acest premiu pentru cariera dvs.? A.M.: Înseamnă obligația de a construi pozitiv și mai ales ...

Discurs politic și discurs medical

Coronavirusul este foarte inteligent. El alege cînd și unde să atace. El nu atacă oamenii în metro. El  atacă pe strada și la manifestații. Nu atacă oamenii care merg la alegeri,  pentru că are simț politic. El atacă profesorii și elevii care merg la școală. Virus modern, el iubește tehnologia ...

Explozia reacțiilor complotiste în 2020

Care sunt cele mai răspândite teorii ale complotului ? O anchetă de opinie efectuată de IFOP, pentru Fundația Jean-Jaurès și Conspiracy Watch, în primăvara 2020 și editată de l'Observatoire du conspirationnisme et des théories du complot (site fondat în 2007 de Rudy Reichstadt), a revelat că 26% dintre francezi cred despre ...

Apariții editoriale: Filip Alexandrescu – Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană

După cartea de autor „The Midas Touch: Theoretical Essays in Environmental Sociology”[1] (2016), Filip Alexandrescu revine cu a doua carte de autor intitulată „Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană”[2] (2020). Apărută în colecția de științe psiho-sociale a Editurii ProUniversitaria, volumul aduce o perspectivă nouă ...

O nenorocire nu vine niciodată singură

În condiţiile în care presa autohtonă şi străină popularizează în mod obsesiv şi semidoct doar efectele nocive ale actualei pandemii, liderii politici, liderii de opinie şi ziariştii din ţara noastră par să nu conştientizeze două riscuri „colaterale” care vor afecta în mod dramatic viitorul României. În primul rând, nivelul datoriei guvernamentale ...

Invitație la dezbatere

Stimați colegi, Se pregătește publicarea Vol. X al Istoriei României dedicat perioadei de după al doilea Război Mondial, coordonat de Prof. Vasile Pușcaș. Volumul este dedicat perioadei socialiste și perioadei „tranziției”. Am fost solicitat să elaborez capitolele dedicate proceselor sociale din această perioadă. Capitolele utilizează contribuțiile mai multor colegi din ICCV.   Cu acceptul domnului Vasile ...

Stânga și gândirea critică

Nu abordăm aici social democrația din țările nordice, ca stat protectionist reper. Nu abordăm nici statutul PSD, Partidului Social Democrat din Romania, asociat de opoziție cu ciuma roșie, printr-o tactică de discreditare politică radicală. Ne întrebăm care sunt noile idei de stânga? Ce forme ia gândirea critică a intelectualului din ...