Romania Sociala logo
Menu

COVID 19 și ce va fi după: Digitalizarea

autor:   23 March 2020  

Malina Voicu

Auzim tot mai des vehiculată sintagma „după COVID 19 lumea nu va mai arăta la fel ca înainte”. Este un adevăr incontestabil, care implică schimbări în bine, dar nu numai. Crizele provocă pagube umane sau/și materiale și aduc multă suferință pe diverse paliere ale vieții. Efortul de a găsi soluții pentru ieșirea din criză crește capacitatea de inovație, ducând la apariția unor idei care pot să schimbe lumea într-un mod neașteptat. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, încercarea de a dezvolta arme performante a condus la inventarea cuptorului cu microunde, la dezvoltarea statisticii bayesiene, dar și la producerea bombelor atomice. 

Este foarte greu de estimat care vor fi urmările pandemiei, între altele și pentru că nimeni nu poate spune cât vor dura restricțiile impuse la ora actuală. Scenariul optimist spune că în câteva săptămâni ne vom putea întoarce la trebuie noastre și viața își va relua firul normal, chiar dacă din alt punct decât cel în care ne aflam când am intrat în izolare. Un scenariu mai puțin optimist ne indică o prelungire a stării actuale pe parcursul mai multor luni. Dacă în primul scenariu lumea își poate ține răsuflarea pentru câteva săptămâni, ca apoi să se întoarcă de unde a plecat, prelungirea peste o anumită limită de timp va avea probabil și efecte ireversibile, la fel ca în cazul șocului cardio-respirator. Dacă resuscitarea nu survine într-un timp scurt, afectarea organismului devine ireversibilă și vor trebui găsite noi soluții pentru preluarea funcțiilor îndeplinite de țesuturile care nu mai sunt funcționale.

Fără intenția de a face vreun fel de predicții, orice exercițiu de imaginație privitor  la ceea ce va fi după, pornind de la soluțiile la îndemână pentru rezolvarea unor probleme practice în condițiile izolării actuale, aduce digitalizarea în prim plan. Aceasta a fost una dintre primele măsuri adoptate de autorități pentru a păstra un flux cât de cât normal în bunul mers al societății și cu cât criza actuală va dura mai mult, cu atât administrația publică, dar și firmele private vor fi obligate să dezvolte platforme online și să mute în mediul virtual activitățile care presupuneau anterior interacțiune interumană. Din această perspectivă, COVID 19 poate să însemne decesul faimosului „dosar cu șină”, care împreună cu la fel de faimoasele „două copii xerox și un timbru fiscal de 50 de bani”, făceau zile negre tuturor celor care aveau de rezolvat orice problemă care implica birocrația de ghișeu. Cu toții ne vom bucura, desigur, dacă vom putea să rezolvăm toate problemele acestea din fața calculatorului și viața va fi mai ușoară. Cu toate acestea, moartea dosarului cu șină înseamnă și dispariția industriei orizontale dezvoltate în jurul acestui dosar și a locurilor de muncă aferente. Asta ar putea să ducă la diminuarea drastică a numărul celor care lucrează cu publicul la orice tip de ghișeu și a căror activitate a fost înlocuită de platforme online, a celor care produc și comercializează dosare cu șină, precum și a celor care făceau copiile xerox. 

Nu știm însă ce va fi și realitatea socială o ia de cele mai multe ori pe căi greu de prezis. S-ar putea însă ca piața muncii să arate altfel după COVID 19. Asta nu trebuie să ne sperie, ci să ne stimuleze să căutăm soluții la ceea ce va fi după. 



Facebook

România nu mai este oaia neagră a Europei

În mod surprinzător, România s-a dovedit a fi una din cele mai dinamice ţări din UE 27 în ceea ce priveşte creşterea economică din ultimele două decenii. De ce în mod surprinzător? Pentru că la începutul actualului mileniu România ocupa ultimul loc într-un clasament al ţărilor din UE 27 alcătuit ...

A murit Marx în colapsul Uniunii Sovietice?

Timp de aproape un secol lumea a fost dominată de un conflict între două mari grupuri de țări, Occidentul capitalist și sistemul comunist sovietic. Am crezut că de fapt a fost conflictul între sisteme social-politice incompatibile: capitalism și comunism. Mai profund, a fost conflictul între două sisteme de gândire: marxismul ...

Umbra globalizarii s-a aşternut peste clasa de mijloc

Liderii opoziției de stânga în Olanda, Jesse Klaver (GL, verzi), Lodewijk Asscher (PvdA,Partidul Laburist) și Lilian Marijnissen (SP, Partidul Socialist) au organizat un miting comun la începutul anului 2020 pentru a-și uni forțele împotriva Cabinetului (Ministrii si Secretarii de Stat). Ei văd Cabinetul (format din VVD - liberali, CDA - ...

Pe aripile cenzurii sau Opriți cenzura! Vreau să cobor!

Unele zile ne îndeamnă la tristețe deși ar trebui să avem toate motivele să fim doar fericiți. Mi se pare, uneori, că asist la instaurarea unui nou tip de cenzură. O nouă formă de totalitarism dar cu alte mijloace. Deja telefonul meu îmi numără pașii, îmi spune „Drum bun” atunci ...

The Great Lockdown şi pisicile care nu prind şoareci

După cum este cunoscut, banca centrală a Japoniei a „brevetat” în 1999 o nouă politică monetară în scopul relansării creşterii economice şi a contracarării insolvenţei acute determinate de supraîndatorarea guvernului, a băncilor, a companiilor nefinanciare şi a populaţiei. Această politică, denumită ulterior Quantitative Easing (QE), implică trei instrumente acţionale: rate ...

Sfârșitul visului american

În opinia mea, recentele mișcări de protest din marile orașe americane, extrem de radicale și de violente, reflectă faptul că visul american a devenit o mare iluzie pierdută. Dar cum ar putea fi explicată acestă devastatoare implozie ideologică care a scindat dramatic, în doar câteva zile, și establishmentul american și ...

Apel la utilizarea responsabilă a datelor publice

Indicatorii Covid-19 nu reprezintă o simplă statistică medicală, ci au devenit unii dintre indicatorii sociali critici ai României, generând măsuri politice care ne afectează pe toți. Citesc/ aud/ văd la TV mesaje înspăimântătoare: „creștere alarmantă a numărului de îmbolnăviri”. Astăzi s-a înregistrat o cifră enormă: 460 noi îmbolnăviri. Mesajul: suntem într-o ...

Boala și moartea în prim plan

De la moarte la mortalitate De la psihologie la sociologie În primăvara 2020, boala și moartea au revenit cu brutalitate în prim plan. S-a vorbit de dimineață pîna seara de boală și de moarte. De fapt s-a vorbit de mortalitatea covid. Irupția brutală a îmbolnăvirii și a morții a fost percepută ca ...