Romania Sociala logo
Menu

Criminalitatea violentă. Semnificaţii şi implicaţii sociale. Editura Pro Universitaria, București, 2021. Simona Mihaiu

autor:   27 July 2022  

Cartea Criminalitatea violentă. Semnificații și implicații sociale a apărut la editura Pro Universitaria în anul 2021, sub semnătura Simonei Mihaiu, cercetător științific III în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, cu experiență în teme de studiu precum abuz și violență domestică, delincvență și criminalitate, drepturile omului, respectiv incluziunea grupurilor vulnerabile.

Creşterea şi agravarea criminalităţii la nivel global, în ultimele decenii, reprezintă un fenomen ale cărui consecinţe distructive nu pot fi ignorate de comunitatea științifică, societatea civilă ori organismele care elaborează politicile sociale și penale în domeniu. În acest sens, în direcţia studiilor care suplinesc penuria cercetărilor concrete asupra criminalităţii violente în România, lucrarea elaborată de Simona Mihaiu configurează o imagine de ansamblu a fenomenului social în cauză, de la caracteristici ale crimelor comise cu violență la modalități de prevenire a lor.

Cartea este structurată judicios în patru mari capitole, care se completează într-o manieră clară şi echilibrată.

Primul capitol, denumit sugestiv „Semnificaţia criminalităţii violente” (pp. 25-76), descrie principalele probleme analizate, anume violența și criminalitatea. Astfel, pornind de la prevederile legiuitorului român (Noul Cod penal) şi de la literatura de specialitate, este avansată o definiţie a criminalităţii violente. Actele incluse în sfera acesteia sunt cele comise contra vieţii (omor, tentativă de omor, loviri cauzatoare de moarte), împotriva libertăţii şi integrităţii sexuale (viol) şi contra patrimoniului (tâlhărie). Întrucât tema impune cunoașterea mai multor orientări ştiinţifice, sunt prezentate explicații ale criminalității violente provenite din diferite şcoli de gândire, însă cadrul de referinţă este unul sociologic şi criminologic. Simultan, autoarea examinează diferite caracteristici ale criminalităţii violente, precum forme de manifestare, tipologii sau consecinţe survenite la nivel individual şi social. În contextul dat, sunt ilustrate rezultate ale cercetării realizate asupra mai multor persoane aflate în detenție pentru că au săvârșit tâlhărie, omor sau viol. Capitolul evidențiază impactul alarmant pe care îl are criminalitatea violentă asupra noastră și a comunităților în care trăim, cu toate că ajungem să conștientizăm acest lucru rareori sau prea târziu.

Cel de-al doilea capitol, „Etiologia comportamentului criminal şi violent” (pp. 77-112), analizează criminalitatea violentă în relație cu biocriminologia şi genetica comportamentală, criminologia, psihologia şi psihopatologia, sociologia şi sănătatea publică. Obiectivul este acela de a-i oferi cititorului o imagine completă asupra factorilor de risc ai criminalității violente, coroborați cu fragmente din poveștile de viață ale unor oameni care au comis omor, viol sau tâlhărie. Autoarea arată că factorii intrinseci ai criminalităţii violente reprezintă o combinaţie de însușiri psihologice (dezechilibru afectiv, frustrare), medicale (tumori cerebrale) sau biochimice (creşterea nivelului de testosteron), iar condițiile extrinseci includ elemente de natură socială (norme, nivel scăzut de trai), circumstanţială (accesul la o armă) şi medii posibil criminogene (familie, grup de prieteni). Așadar, studiul Simonei Mihaiu contribuie la înţelegerea modului în care mai multe experiențe de viață și particularități ale anumitor indivizi interacționează și duc la săvârșirea delictelor violente.

Capitolul al treilea, intitulat „Amploarea criminalităţii violente la nivel european şi naţional” prezintă evoluția din ultimii 20 de ani, în Europa și în România, a principalelor infracțiuni violente. Prin determinările statistice întreprinse, este semnalat faptul că la nivel european şi naţional s-a redus numărul actelor de omor, dar a crescut cel al delictelor de viol. În acelaşi timp, se observă că în România a crescut incidența tâlhăriei, contrar tendinței de scădere înregistrată în cele mai multe state europene. Autoarea analizează mai multe cauze ale criminalității violente, punând accent pe probleme importante pentru țara noastră, precum persistența inegalității de gen, accesul redus la servicii medicale și sociale, consumul ridicat de alcool etc. Această secțiune are rolul de a aduce în prim plan cei mai importanți factori de risc ai criminalității violente, de actualitate și cu incidență foarte ridicată, întâlniți în România.

Cel de-al patrulea capitol, „Politici sociale şi penale de prevenire şi control al criminalităţii violente” (pp. 145-194), evaluează impactul măsurilor penale şi sociale în prevenirea şi combaterea criminalităţii. Astfel, sunt analizate politici şi instrumente naţionale, implementate cu scopul de a contribui la siguranţa, libertatea şi securitatea cetăţenilor (ex. Strategia naţională privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2018-2021, Strategia naţională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024). Acestora li se adaugă măsurile de diminuare și combatere a criminalității violente, așa cum sunt imaginate și descrise de autoare (protecția sporită a grupurilor vulnerabile, creșterea calității vieții, dezvoltarea serviciilor sociale etc.). Trebuie remarcat faptul că pe lângă componentele teoretice şi legislative, utile în conturarea acestor recomandări, Simona Mihaiu are în vedere opiniile mai multor specialiști intervievați (procuror, judecător, avocat, sociolog, psiholog etc.). Capitolul oferă noi modalități de intervenție socială care pot să contribuie la creșterea calității vieții românilor și, implicit, la scăderea numărului de acte violente și criminale. 

Pe parcursul întregului volum sunt folosite într-o manieră originală rezultatele celor două cercetări calitative derulate; strategie prin care autoarea creează conexiuni foarte utile între puncte de vedere ale persoanelor implicate în acte de criminalitate violentă, oameni de știință și practicieni în domeniu. Fiecare capitol include îndemnuri spre gândire critică şi reflecţie, întrebări şi sugestii pentru noi studii de specialitate.

Din perspectivă academică, lucrarea oferă o imagine aproape completă a fenomenului de criminalitate violentă, constituind un itinerar atât ştiinţific cât și practic într-un univers pe cât de controversat, pe atât de puţin explorat şi cunoscut. Conținutul ei este unul captivant, redactat într-un limbaj ştiinţific elevat, dar totodată accesibil lecturii publicului larg interesat de subiectul abordat, cu un aparat conceptual şi bibliografic bine și atent elaborat, însoţit de o iconografie sugestivă, bazată pe diagrame, tabele şi grafice reprezentative. Prin alegerea acestei teme şi prin modalitatea de abordare a ei, Simona Mihaiu subliniază însemnătatea în viața fiecăruia dintre noi a drepturilor fundamentale ale omului, a valorilor morale şi a principiilor de drept, cât și importanța respectării lor.

Cartea poate fi consultată la adresa editurii Pro Universitaria: 


[1] Recenzia a fost publicată anterior în Revista Sociologie Românească, vol. 20, nr. 1/2022. Online: https://revistasociologieromaneasca.ro/sr/article/view/1756



Facebook

Vin alegerile. Ce președinte să alegem?

“Poziția președintelui țării în sistemul nostru politic. Anul viitor vom alege un nou președinte pentru 5 ani, de fapt pentru 10 ani. O perioadă lungă de putere. În discuțiile publice, tema poziției noului președintelui ocupă deja unul dintre locurile centrale. Firește, pentru științele sociale această temă are o importanță specială. Noi ...

Compasiunea de sine

Iubește-te pe tine însuți, pentru a putea să-l iubești pe aproapele tău. Avem compasiune pentru persoanele aflate în dificultate, care au suferit o pierdere sau au eșuat într-o acțiune onorabilă. Compasiunea este un veritabil liant social: a nu rămâne indiferent față de suferința altora, a fi gata să îi ajuți consolidează coeziunea ...

România în criză

Tema crizei sociale a izbucnit în gândirea actuală. Deși timid, criza Covid și apoi criza Ucrainei, s-au extins rapid. Cum este tratată în sociologie? Surpriză, în enciclopediile și dicționarele sociologice occidentale pe care le am la îndemână aproape că nu există. Primul capitol al acestei cărți este dedicat acestei întrebări: există ...

De ce să omorâm viitorul?

În zorii actualelor tehnologii, visătorii au fost entuziasmați de ideea că ele vor putea fi utilizate în schimbarea radicală a condiției umane. S-au gândit imediat la eliminarea sărăciei din viața oamenilor, la universalizarea informației și comunicării, la atingerea, peste tot în lume, a unui  grad de cunoaștere eliberator, la eliminarea ...

O propunere naivă. Ce putem învăța de la președinții de până acum

"Poziția președintelui țării în sistemul nostru politic. Anul viitor vom alege un nou președinte pentru 5 ani, de fapt pentru 10 ani. O perioadă lungă de putere. În discuțiile publice, tema poziției noului președintelui ocupă deja unul dintre locurile centrale. Firește, pentru științele sociale această temă are o importanță specială. ...

Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) în contextul crizei actuale

Dacă vrem să evaluăm activitatea unui institut de cercetare, cum este Institutul de Cercetare a Calității Vieții, e necesar mai întâi să limpezim două probleme epistemologice care domină discuțiile actuale. Ambele afectează direct funcționarea institutului nostru.     Sociologia ca știință universalistă sau a ”locului” Adesea, discutând cu colegi din diferite domenii alei  ...

Pilulele fericirii și lanțul medicalizării

Painkiller : Scăpați de durere, atingeți plăcerea! În august 2023, a fost mediatizat episodul de la Vama veche, când un tânar, conducea mașina în stare avansată de consum de drog, și a accidentat mortal alți doi tineri în plină stațiune de vacanța. S-a aflat astfel că grupuri de tineri aflați în ...

Curajul de a cuvânta într-o lume globală

Teama de a nu fi judecat, ostracizat sau sancționat datorită opiniilor personale afectează dezvoltarea individuală. Atunci când individul este forțat să se conformeze unor standarde artificial impuse din exterior și să poarte cu el o mască pentru a fi acceptat, are loc o fractură la nivelul societății dar și a ...