Romania Sociala logo
Menu

Criminalitatea violentă. Semnificaţii şi implicaţii sociale. Editura Pro Universitaria, București, 2021. Simona Mihaiu

autor:   27 July 2022  

Cartea Criminalitatea violentă. Semnificații și implicații sociale a apărut la editura Pro Universitaria în anul 2021, sub semnătura Simonei Mihaiu, cercetător științific III în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, cu experiență în teme de studiu precum abuz și violență domestică, delincvență și criminalitate, drepturile omului, respectiv incluziunea grupurilor vulnerabile.

Creşterea şi agravarea criminalităţii la nivel global, în ultimele decenii, reprezintă un fenomen ale cărui consecinţe distructive nu pot fi ignorate de comunitatea științifică, societatea civilă ori organismele care elaborează politicile sociale și penale în domeniu. În acest sens, în direcţia studiilor care suplinesc penuria cercetărilor concrete asupra criminalităţii violente în România, lucrarea elaborată de Simona Mihaiu configurează o imagine de ansamblu a fenomenului social în cauză, de la caracteristici ale crimelor comise cu violență la modalități de prevenire a lor.

Cartea este structurată judicios în patru mari capitole, care se completează într-o manieră clară şi echilibrată.

Primul capitol, denumit sugestiv „Semnificaţia criminalităţii violente” (pp. 25-76), descrie principalele probleme analizate, anume violența și criminalitatea. Astfel, pornind de la prevederile legiuitorului român (Noul Cod penal) şi de la literatura de specialitate, este avansată o definiţie a criminalităţii violente. Actele incluse în sfera acesteia sunt cele comise contra vieţii (omor, tentativă de omor, loviri cauzatoare de moarte), împotriva libertăţii şi integrităţii sexuale (viol) şi contra patrimoniului (tâlhărie). Întrucât tema impune cunoașterea mai multor orientări ştiinţifice, sunt prezentate explicații ale criminalității violente provenite din diferite şcoli de gândire, însă cadrul de referinţă este unul sociologic şi criminologic. Simultan, autoarea examinează diferite caracteristici ale criminalităţii violente, precum forme de manifestare, tipologii sau consecinţe survenite la nivel individual şi social. În contextul dat, sunt ilustrate rezultate ale cercetării realizate asupra mai multor persoane aflate în detenție pentru că au săvârșit tâlhărie, omor sau viol. Capitolul evidențiază impactul alarmant pe care îl are criminalitatea violentă asupra noastră și a comunităților în care trăim, cu toate că ajungem să conștientizăm acest lucru rareori sau prea târziu.

Cel de-al doilea capitol, „Etiologia comportamentului criminal şi violent” (pp. 77-112), analizează criminalitatea violentă în relație cu biocriminologia şi genetica comportamentală, criminologia, psihologia şi psihopatologia, sociologia şi sănătatea publică. Obiectivul este acela de a-i oferi cititorului o imagine completă asupra factorilor de risc ai criminalității violente, coroborați cu fragmente din poveștile de viață ale unor oameni care au comis omor, viol sau tâlhărie. Autoarea arată că factorii intrinseci ai criminalităţii violente reprezintă o combinaţie de însușiri psihologice (dezechilibru afectiv, frustrare), medicale (tumori cerebrale) sau biochimice (creşterea nivelului de testosteron), iar condițiile extrinseci includ elemente de natură socială (norme, nivel scăzut de trai), circumstanţială (accesul la o armă) şi medii posibil criminogene (familie, grup de prieteni). Așadar, studiul Simonei Mihaiu contribuie la înţelegerea modului în care mai multe experiențe de viață și particularități ale anumitor indivizi interacționează și duc la săvârșirea delictelor violente.

Capitolul al treilea, intitulat „Amploarea criminalităţii violente la nivel european şi naţional” prezintă evoluția din ultimii 20 de ani, în Europa și în România, a principalelor infracțiuni violente. Prin determinările statistice întreprinse, este semnalat faptul că la nivel european şi naţional s-a redus numărul actelor de omor, dar a crescut cel al delictelor de viol. În acelaşi timp, se observă că în România a crescut incidența tâlhăriei, contrar tendinței de scădere înregistrată în cele mai multe state europene. Autoarea analizează mai multe cauze ale criminalității violente, punând accent pe probleme importante pentru țara noastră, precum persistența inegalității de gen, accesul redus la servicii medicale și sociale, consumul ridicat de alcool etc. Această secțiune are rolul de a aduce în prim plan cei mai importanți factori de risc ai criminalității violente, de actualitate și cu incidență foarte ridicată, întâlniți în România.

Cel de-al patrulea capitol, „Politici sociale şi penale de prevenire şi control al criminalităţii violente” (pp. 145-194), evaluează impactul măsurilor penale şi sociale în prevenirea şi combaterea criminalităţii. Astfel, sunt analizate politici şi instrumente naţionale, implementate cu scopul de a contribui la siguranţa, libertatea şi securitatea cetăţenilor (ex. Strategia naţională privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2018-2021, Strategia naţională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024). Acestora li se adaugă măsurile de diminuare și combatere a criminalității violente, așa cum sunt imaginate și descrise de autoare (protecția sporită a grupurilor vulnerabile, creșterea calității vieții, dezvoltarea serviciilor sociale etc.). Trebuie remarcat faptul că pe lângă componentele teoretice şi legislative, utile în conturarea acestor recomandări, Simona Mihaiu are în vedere opiniile mai multor specialiști intervievați (procuror, judecător, avocat, sociolog, psiholog etc.). Capitolul oferă noi modalități de intervenție socială care pot să contribuie la creșterea calității vieții românilor și, implicit, la scăderea numărului de acte violente și criminale. 

Pe parcursul întregului volum sunt folosite într-o manieră originală rezultatele celor două cercetări calitative derulate; strategie prin care autoarea creează conexiuni foarte utile între puncte de vedere ale persoanelor implicate în acte de criminalitate violentă, oameni de știință și practicieni în domeniu. Fiecare capitol include îndemnuri spre gândire critică şi reflecţie, întrebări şi sugestii pentru noi studii de specialitate.

Din perspectivă academică, lucrarea oferă o imagine aproape completă a fenomenului de criminalitate violentă, constituind un itinerar atât ştiinţific cât și practic într-un univers pe cât de controversat, pe atât de puţin explorat şi cunoscut. Conținutul ei este unul captivant, redactat într-un limbaj ştiinţific elevat, dar totodată accesibil lecturii publicului larg interesat de subiectul abordat, cu un aparat conceptual şi bibliografic bine și atent elaborat, însoţit de o iconografie sugestivă, bazată pe diagrame, tabele şi grafice reprezentative. Prin alegerea acestei teme şi prin modalitatea de abordare a ei, Simona Mihaiu subliniază însemnătatea în viața fiecăruia dintre noi a drepturilor fundamentale ale omului, a valorilor morale şi a principiilor de drept, cât și importanța respectării lor.

Cartea poate fi consultată la adresa editurii Pro Universitaria: 


[1] Recenzia a fost publicată anterior în Revista Sociologie Românească, vol. 20, nr. 1/2022. Online: https://revistasociologieromaneasca.ro/sr/article/view/1756



Facebook

Se poate vedea viitorul într-o bezea?

Termenii „recompensă imediată” și„recompensă amânată” nu sunt incluși în dicționarele de specialitate de la noi. În Encyclopedia of Social Psychology editată de Roy F. Baumeister și Kathleen D. Vohs, termenul „Delay of gratification”, pe care l-am echivalat în limba română cu„recompensa amânată”, este definit astfel: „Rezistență la impulsul de a ...

O temă de cercetare: aroganța

Aflăm din presă că un ministru sau altul refuză invitația comisiilor parlamentare de a se prezenta pentru a da explicații. Nu este acesta un semn de aroganță? Liderii partidelor politice, când sunt intervievați în direct la Tv, nu spun ce opinie au în legătură cu o problemă de interes vital ...

Discursul de recepție în Academia Română, intitulat „Sociologia și visul României“, susținut de acad. Cătălin Zamfir

Înregistrarea video a discursului de recepție în Academia Română, intitulat „Sociologia și visul României“, susținut de acad. Cătălin Zamfir, Directorul Institutului de Cercetare a Calității Vieții. Răspunsul a fost oferit de acad. Victor Voicu, președintele Secției de științe medicale. Evenimentul s-a desfășurat marți, 25 octombrie 2022, ora 10:00, în Aula ...

Un model societal în criză!

Auzim cuvântul criză la tot pasul. Șoferii de taxi, acești veritabili experți ai gândirii cotidiene, vecinii și pritenii, toți sunt preocupați de criză. La nivel discursului politic, criza a devenit o amenințare permanentă. Experții și cercetătorii încearcă să contureze domeniile de manifestare a crizei. Criza este climaterică, ecologică, medicalâ, energeticâ, ...

Interviu Flavius Mihalache – România rurală în noul capitalism: 1990-2020

Stănescu, Iulian, & Mihalache, Flavius (Eds.). (2022). „România rurală în noul capitalism: 1990-2020”, Pro Universitaria. Volumul colectiv România rurală în noul capitalism: 1990-2020 a fost coordonat de Flavius Mihalache alături de Iulian Stănescu şi reprezintă rezultatul muncii echipei formate din membri cercetători științifici ai Institutului de Cercetare a Calității Vieții, ai ...

Slum-urile și urbanismul neoliberal: Reflecții asupra unei cercetări de teren

În ultima săptămâna din octombrie s-a stins Mike Davis, un bine-cunoscut teoretician și istoric al orașelor, în special al celor americane. Printre cărțile sale de succes se numără Planet of Slums, Urban Involution and the Informal Working Class (2006). În această carte, Davis demonstrează cu date cantitative și calitative că ...

Lansarea volumului omagial ”In memoriam Cornel Constantinescu, un sociolog pentru comunitate”

Joi, 10 noiembrie, la initiativa Facultății de Științe ale Educației, Științe Sociale și Psihologie din cadrul Universității din Pitești a avut loc lansarea volumului omagial ”In memoriam Cornel Constantinescu, un sociolog pentru comunitate”, apărut recent la Editura ProUniversitaria.  La eveniment au participat cadre didactice din învățământul universitar și preuniversitar, colegi și ...

Compasiunea, emoție distinctă?

Cercetările referitoare la compasiune, în principal psihosociologice, se focalizează pe rolul compasiunii în relațiile interpersonale și pe expresia compasiunii, ca emoție distinctă, universală, împărtășită de antropoidele umane. Nu manifestăm compasiune – spre exemplu – când aflăm că o persoană, din neglijență, adormind cu țigara aprinsă în pat, și-a dat foc ...