Romania Sociala logo
Menu

Cristina Vasiliu (2024) – Proiectele europene și planificarea strategică din perspectiva autorităților publice locale

autor:   12 November 2025  

Felicitări pentru publicarea volumului! Vă rugăm să ne spuneți care au fost premizele publicării acestui volum?

Vă mulțumesc pentru frumoasa colaborare în acest demers.

Premisele publicării acestui volum  au plecat de la nevoia reală din teritoriu de a evalua rolul fondurilor europene și legătura acestora cu dezvoltarea locală a comunităților noastre. Expertiza de peste 25 de ani în planificare strategică, în atragerea și implementarea de fonduri europene au declanșat dorința de înțelege și la nivel științific această legătură.

Ce ne puteți spune despre perspectiva autorităților locale în privința implementării proiectelor europene?

Autoritățile locale de la nivelul municipiilor, orașelor și comunelor conștientizează rolul major pe care fondurile europene l-au avut în comunitatea lor. Conștientizează și dificultatea accesării și implementării proiectelor cu fonduri europene și reclamă adesea lipsa de expertiză la nivel local. Ceea ce încă nu percep la adevărata dimensiune este legătura dintre strategiile de dezvoltare locale și proiectele europene, legătura între planificarea strategică a comunităților lor și atragerea/implementarea de proiecte cu diverse surse de finanțare.

Ce v-a surprins cel mai mult scriind această carte?

Surprinderea mea cea mai mare a fost aceea că au existat primari care au fost foarte activi în perioada de pre-aderare sau în primul exercițiu de programare(2007-2013) însă acum au abandonat accesarea fondurilor europene justificând că s-a făcut aproape tot ce era nevoie în comunitate și că ceea ce există ca surse de finanțare nu sunt adecvate nevoilor reale ale comunităților, mai ales  celor din mediul rural.

 O altă surpriză a venit din partea unor primari de comune dezvoltate, cu un istoric foarte frumos în accesarea fondurilor europene,  dar care au menționat că de multe ori nu există o consultare adevărată/reală asupra prioritizării fondurilor europene pentru zona rurală sau mai precis că „vocea lor nu este ascultată”. De aici rezultă decalajul mare între oferta de fonduri și nevoia locală. Încă se acționează „pompieristic”, încă nu există cooperare și interes comun, ci doar individual, chiar și la nivelul GAL-urilor(Grupurilor de acțiune locală) constituite tocmai pentru a genera dezvoltare la nivel zonal în parteneriat public-privat.

Si nu în ultimul rând, poate cel mai  surprinzător a fost  faptul că, gradul de absorbție al  fondurilor europene la nivel local nu are o legătură directă cu dezvoltarea acelei comunități.

Ce mesaj ați dori să adresați cititorilor interesați de această carte?

Mesajul principal este acela că fondurile europene au schimbat în bine într-un mod de necontestat fața comunităților noastre, calitatea vieții și accesul la servicii de calitate medicale, educaționale etc. însă că este nevoie de mai mult ca să existe o legătură directă și de necontestat între acestea si dezvoltarea locală.

Fără însă a înțelege atât la nivel local cât și la nivel național că dezvoltarea comunităților mici nu poate fi făcută fără implicarea reală a acestora atât în etapa de planificare cât și în etapa de implementare( în care să se preia un feedback in timp real a problemelor apărute)  nu putem să reducem decalajele de dezvoltare între regiuni, între rural și urban, și astfel nu putem vorbi de coeziune europeană.

Din punctul meu de vedere, posibile soluții în creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene și reflexia acestora în dezvoltarea locală ar fi:

1.         O mai bună cartografiere a problemelor de la nivel local care împiedică dezvoltarea adică o diagnoză corectă a ceea ce comunitățile locale au nevoie pentru dezvoltare. Este de subliniat faptul că,  încă este nevoie în comunitățile mici ( la nivel de orașe mici, comune)  de expertiză  din afară care să îi sprijine în acest proces de planificare strategică care se concretizează în strategii și planuri de dezvoltare. Creșterea propriei capacități a autorităților locale de a face strategii reale, cu identificarea unui portofoliu real de proiecte și corelarea cu sursele de finanțare este încă un aspect important de care trebuie să se țină cont.

2.         O implicare și o conștientizare a reprezentanților locali de oportunitatea pe care o au în exprimarea unui punct de vedere referitor la formularea politicilor de dezvoltare prioritare la nivelul UE dar și o negociere mai puternică a interesului local, fără acceptarea unor linii de finanțare care nu au legătură cu realitatea din teritoriu.

3.         Evitarea acceptării din partea celor care stabilesc la nivelul strategiilor naționale prioritățile pentru dezvoltarea locală fără ascultarea reală a autorităților și factorilor interesați de la nivel local.

4.         O implicare mai activă a factorilor interesați de la nivel local în realizarea portofoliului de proiecte.

Vă mulțumim pentru timpul acordat!

Eu vă mulțumesc și vă doresc succes în promovarea celor mai bune cercetări și poate soluții pentru o Românie socială în care toți să ne simțim valorizați și europeni.

Mai multe detalii despre carte sunt disponibile la adresa





Facebook

Adela-Georgiana Alexandru (2025). Drumul nedreptății: gen și infrastructură – o analiză a zonelor rurale marginalizate. Editura Tritonic, București

Felicitări pentru publicarea volumului! În paginile cății atrageți atenția asupra impactului politicilor și a infrastructură asupra vieții femeilor din zonele rurale marginalizate. Vă rugăm să ne spuneți cum a luat naștere acest volum? În spatele acestui volum se află teza mea de doctorat, dar și câțiva ani de muncă pe teren, alături ...

O zi la Academie despre România lui 2030

Pe 27 octombrie 2026, Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române a găzduit evenimentul dedicat Zilei Naționale a Sustenabilității, cu titlul „România la orizontul anului 2030”, organizat de Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) și Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer” ale Academiei Române, împreună cu Departamentul pentru ...

Geta Mitrea (coord.) (2026). Asistența socială în România modernă: provocări, resurse europene și răspunsuri comunitare pentru copil și familie. Editura Pro Universitaria, București

Felicitări pentru publicarea volumului! Cartea pe care ați coordonat-o aduce în prim plan diferite aspecte ale asistenței sociale contemporane. Ce v-ați propus prin acest volum? Prin acest volum mi-am propus, în primul rând, să arăt cum răspunde asistența socială din România schimbărilor prin care trece familia: migrația părinților, rolul tot mai mare ...

Decretul nr. 770/1966 și politicile demografice în România comunistă. Perspective asupra controlului social și biopolitic

Miercuri, 14 octombrie 2026, Institutul de Cercetare a Calității Vieții și Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului ale Academiei Române au organizat Conferința științifică dedicată Decretului nr. 770/1966 și politicilor demografice din România comunistă care a reunit cercetători științifici din domeniul istoriei, sociologiei și demografiei, într-un demers interdisciplinar menit să analizeze implicațiile ...

Interviu cu Horia MIHAI – Sărăcia: conceptualizare și ameliorare. Editura Pro Universitaria București

Felicitări pentru publicarea volumului! Cartea abordează un subiect de mare actualitate pentru politicile sociale din România.. În carte menționați precaritatea lucrătorilor. Vă rugăm să ne spuneți care au fost premizele publicării acestui volum? Ipoteza principală a volumului este aceea conform căreia menținerea unor salarii mici și a unei forțe de muncă ieftine ...

Interviu cu Nicoleta Mereș-Cojocaru, câștigătoarea premiului internațional Hans-Uwe Otto

În cadrul evenimentului științific The International Social Work & Society Academy (TISSA), Varșovia în perioada 28 august-2 septembrie, 2026, doamna Nicoleta Mereș - Cojocaru a primit Premiul „Hans-Uwe Otto” pentru lucrarea „Structural Neglect in Elderly Care: A Comparative Analysis of Public and Private Home Care Social Services in Romania”. Cu o ...

Interviu cu Manuela Iftimoaei, director general adjunct al AFIN IFN S.A.

AFIN singura instituţie financiară socială înregistrată la BNR, cu acţionariat majoritar românesc. Vă rugăm să ne spuneți cum a luat naștere această idee! Manuela Iftimoaei: AFIN a apărut ca răspuns la accesul limitat la finanțare pentru sectorul economiei sociale din România. Ne adresăm întreprinderilor sociale atestate în conformitate cu Legea nr. ...

Recenzie: Dumitru Otovescu și Cristina Otovescu (coord.), Sociologia contemporană. Domenii de studiu și concepte reprezentative, vol. I–II, Craiova, Editura Beladi, 2025, p. 1152

Sergiu-Lucian Raiu Lector univ. dr. Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava Facultatea de Istorie, Geografie și Științe Sociale Universitarul Dumitru Otovescu, după cum ne-a obișnuit, printr-un demers de anvergură, de această dată împreună cu fiica domniei sale, Cristina Otovescu oferă sociologiei românești din nou o amplă lucrare de sinteză: Sociologia contemporană. Domenii de studiu ...