Interviu – Croitoru Alin, Iorga Alexandru (coordonatori) (2022) Dezvoltare comunitară în România, concepte, procese, modele de analiză, Editura Tritonic Books, București ISBN: 978-606-749-614-7, Format: 13 x 20 cm, 326 pagini.
- Cum a apărut ideea acestei cărți?
Ideea cărții a apărut în urma unor serii de discuții purtate în ultimii ani de către coordonatori pe tematica problematicii contemporane a sociologiei rurale în România și, evident, am ajuns și la cazul dezvoltării comunitare. Pe de o parte, am realizat că este necesară o actualizare a discuțiilor despre ce [mai] este dezvoltarea comunitară, cum [mai] este făcută, cu ce rezultate etc. Pe de altă parte, am considerat că dezvoltarea comunitară are nevoie în egală măsură de abordări specifice studiilor urbane. După ce am definit lista temelor pe care le doream abordate în volum, am invitat o serie de colegi cu expertiză relevantă să se alăture proiectului. Am fost foarte bucuroși să vedem că tema este una de interes pentru colegi din sociologie, antropologie, asistență socială, științe politice și alte domenii conexe. Profităm de invitația dumneavoastră și pentru a le adresa mulțumiri publice tuturor celor care au semnat studii în volum și ne-au fost alături în acest proiect editorial. Complementar, deficitul de materiale didactice pe această componentă ne-a motivat să orientăm proiectul nu doar spre specialiști sau practicieni cu experiență, ci și spre un public mai larg care include studenții din zona științelor sociale sau alte persoane care sunt interesate de anumite procese care pot fi subsumate dezvoltării comunitare.
- Ce aduce nou aceasta carte față de literatura existentă?
Prin conținutul volumului ne-am propus să surprindem atât elementele teoretice, cât și pe cele practice, dar fără a avea pretenția că putem acoperi golul de aproape un deceniu în ceea ce privește literatura de specialitate despre dezvoltarea comunitară. Elementele de noutate sunt numeroase și nu le putem aminti pe toate aici – propunem cititorilor să le descopere prin lecturarea volumului, însă câteva aspecte generale merită amintite. În primul rând, ne-am propus o abordare mai puțin pozitivistă (atât în înțelesul larg al termenului, cât și în cel tehnic, sociologic). În cel de-al doilea rând, ideea de a aduce laolaltă perspectiva teoretică/ academică [actualizată] și pe cea a practicii efective/ concrete ne-a ghidat demersul. În cel de-al treilea rând, am căutat să facem loc unor perspective neromanțate asupra unor practici, moduri de înțelegere și de a face dezvoltare comunitară în România ultimilor ani. Nu în ultimul rând, ne-a interesat practica actuală și noile forme pe care procesele conexe dezvoltării comunitară le au. Pe scurt, curiozitate profesională. Aceste rațiuni, care sunt sintetizate în subtitlul volumului – „concepte, procese, modele de analiză” sunt deopotrivă un ghid sumar de lectură și un indicator al diversității abordărilor care pot fi găsite în capitolele volumului. Astfel, volumul propune o perspectivă multidimensională asupra dezvoltării comunitare din România postcomunistă, iar noi – coordonatorii –, ne-am propus un obiectiv ambițios și anume ca volumul să contribuie la extinderea conceptuală și metodologică a modului în care o serie de procese din sfera dezvoltării comunitare pot fi prezentate, [re]discutate și [re]analizate. În ce măsură am reușit sau nu vom afla din reacțiile viitoare.
- Care au fost cele mai mari provocări întâmpinate în realizarea volumului?
Dincolo de migălosul proces de lectură colegială, generat de volumul mare de text (peste 300 de pagini) și diversitatea tematică, una dintre provocări a constat în efortul de a echilibra perspectivele pentru a asigura coerența volumului, dat fiind că nu a existat o convenție inițială în ceea ce privește abordarea teoretică și nici în ceea ce privește rezultatele cercetărilor, autorii și autoarele având deplină libertate în această direcție. O altă provocare – care pentru noi a fost mai degrabă o surpriză și în legătură cu care ne considerăm norocoși (deci, provocare în sensul de dialog și stimulare intelectuală) – a fost reprezentată de lucrul cu oameni care activează în sectorul ONG sau/ și sunt prinși atât în lumea academică, cât și în cea a practicii concrete (desigur că este vorba despre colegii și colegele de la Fundațiile Comunitare).
- Care sunt cele mai importante concluzii rezultate din analizele coordonate de dvs. despre dezvoltarea comunitară în România?
Pentru a ajunge la concluzii considerăm că lectura cărții este esențială, însă aici putem afirma că este important de precizat contextul și obiectivele care au stat în spatele demersului, pentru că, așa cum scriam și în Introducere, perspectivele teoretice care se intersectează de-a lungul volumului și care sunt utilizate pentru discutarea și înțelegerea vechilor și noilor forme de capital social, tipurilor de dezvoltare locală, comunitară, regională, transformărilor și a proceselor în lucru care se manifestă în România în ultimii ani se combină într-o paletă utilă atât prin componenta didactică intrinsecă, cât și prin aducerea la zi a bibliografiei prin referirea la exemple de cercetări recente. În economia volumului am evitat un start comun bazat pe definiții prestabilite pentru dezvoltare, comunitate și dezvoltare comunitară. Autorii și autoarele capitolelor din volum au stabilit liniile conceptuale și metodologice adecvate pentru tema analizată, iar fiecare dintre texte prezintă concluzii relevante pentru tema abordată.
Concluziile gravitează în jurul reperelor generale ale volumului: procese, instituții și modele de analiză. Accentul care reiese în urma lecturii cade pe bune practici al căror succes este întotdeauna condiționat de identificarea corectă a nevoilor și, implicit, liniilor de intervenție și contextualizarea și adaptarea acestora la nevoile locale, prin implicarea comunității/ lor. În paralel, aspectele negative sunt discutate în câteva dintre capitole și evidențiază faptul că dezvoltarea comunitară nu poate fi făcută fără o redistribuire echitabilă a resurselor și că modele top-down au din ce în ce mai puțin succes pe termen scurt și mediu. Amintim aceste aspecte cel puțin din simplul motiv că la nivelul firului ierbii dimensiunile instituțional-administrative, specificitățile locale, acțiunile actorilor locali ai statului, modul de [auto-] raportare la ceea ce comunitatea este sau poate fi etc. sunt extrem de variate.
Nu în cele din urmă, atât expresiile pozitive discutate în capitole, cât și cele negative contribuie constructiv la o mai bună problematizare a compozitului efectelor proiectelor de dezvoltare comunitară, implicit ne ajută să înțelegem de ce există și cum anume sunt articulate diferențele dintre intenții și efecte.
- Care sunt direcțiile dumneavoastră de studiu pe care vi le propuneți în viitor?
Din punctul nostru de vedere, volumul acoperă doar o mică parte a golului din literatura de specialitate în limba română a ultimilor ani. Considerăm că potențialul de cercetare și cunoaștere, în contextul transformărilor actuale (globale, regionale, locale, glocale), este enorm și util din punct de vedere sociologic și antropologic, iar intervenția se dovedește [din nou] necesară. Într-un fel, volumul corespunde vechiului dicton care stipulează faptul că cercetarea sociologică poate și, mai mult, are chiar datoria de a oferi perspective coerente și contraintuitive. Direcțiile de studiu pe care le avem în vedere în sfera dezvoltării comunitare vor fi cel mai probabil legate de aprofundarea unor procese de transformare abordate în volum (de exemplu, antreprenoriat, migrație internațională, efectele programelor europene de dezvoltare rurală) și de adăugarea unor noi dimensiuni de studiu legate de reconfigurarea ocupațională din mediul rural, viitorul muncii în agricultură, tehnologizarea și digitalizarea mediului rural etc.
- Ce proiecte aveți legate de dezvoltarea comunitară în România?
Publicarea volumului ne-a asigurat poziția privilegiată de a primi feedback și reacții de la nivelul comunității profesionale, iar acestea reprezintă un stimul important pentru a continua munca legată de dezvoltarea comunitară. Având un cadru conceptual dezvoltat, următoarele proiecte de cercetare și planuri de publicare vor avea probabil o centrare mult mai clară asupra unor teme de nișă care să permită un plus de profunzime în analiză. Nu în ultimul rând, sperăm ca viitoarele proiecte să ne faciliteze extinderea dialogului și spre specialiști din alte domenii pe care le considerăm importante pentru o mai bună înțelegere a modului în care comunitățile din România se transformă.
Vă mulțumim pentru timpul acordat!
Mai multe detalii privind cartea sunt disponibile la adresa: www.tritonic.ro
