Romania Sociala logo
Menu

Cum să nu ratăm și a ”doua tranziție” ? Avem nevoie doar ”punguța cu bani”?

autor:   13 March 2023  

Tema conferinței organizată la BNR este ”(Re)Deșteptarea României: un plan de țară acum!”,.

O inițiativă excelentă. Este absolut nevoie de ea.

Cristian Grosu face o introducere foarte precisă:

”NU e economia cu care putem intra în viitor: ea se bazează pe consumul de import finanțat prin credite guvernamentale…” ”O țară bogată care a pornit-o prost și șovăielnic la drum…” Și formulează cu claritate două idei cu care sunt complet de acord: Cum vom realiza această a doua tranziție? Și avem nevoie urgentă de un plan de țară.

Valentin Lazeaeconomist șef al BNR, punctează cu claritate cum plecăm la ”a doua tranziție”. Suntem pregătiți să înțelegem cauzele profunde ale crizei în care ne aflăm ? Și ce trebuie să facem să ieșim din actuala criză ?

Sunt înșiruite o mulțime de condiții a căror îndeplinire asigură, în fine, succesul. Multe condiții aș zice formale, dar corecte: să nu sacrificăm viitorul de dragul prezentului, ministerele să coopereze, electoratul să-l susțină… Lipsește însă ceva care cred că este cel mai important: să știm ce vrem, să fim siguri de calitatea proiectului și, cel mai important, dacă avem bani să-i utilizăm cu cap și dacă nu, de unde îi luăm. 

Punctul 1. Știm ce vrem ? Avem o mulțime de proiecte. Problema e că unele sunt bune, dar altele sunt proaste, ci e degeaba dacă pornim la cale doar cu ”punguța cu bani”. Doar cu punguța de bani e o problemă. Dacă alegem un drum greșit, doar cheltuim banii pe care vom trebui să-i dăm înapoi. Deci prima problemă nu e punguța de bani, ci ce vrem să facem cu ei. Și cine decide ce vrem ?

Domnul Laze ne asigură: ” Banii și aprobarea se dau de la Bruxelles. Ei sunt în măsură să decidă dacă se sacrifică anumite obiective.” E clar, nu trebuie să ne mai batem capul nici cu ce vrem.

Punctul 2. Care este punctul de la care plecăm. Iată care este ”punctul de plecare”:

”Cel mai bun program de țară pe care îl avem este PNRR-ul, că ne place, că nu ne place, că e făcut de români, parțial sau în mică parte, cu multă ecologie, cu mult IT și așa mai departe. Ăla este, pe ăla îl avem, e cu bani, e stabilit, e cea mai bună ocazie să îl implementăm și asta este, că ne place, că nu ne place…”

Înțelepciunea populară, cred că și economiștii o susțin, este că trebuie să avem grije cum plecăm la drum. Dacă e așa de prost acest ”punct de plecare” cred că trebuie să-l analizăm foarte serios și să-l înlocuim dacă e cazul cu unul mai bun.

Punctul 3. Iarăși fără societate. Eu sun convins că România are nevoie urgentă de o strategie/ program de dezvoltare social-economică a țării. Desigur și un program economic, dar nu o economie care ar fi singurul obiectiv al întregii țări. O economie integrată în viața socială a țării. Un program doar de dezvoltare economică, cu ignorarea socialului cu siguranță va eșua.

Acum îmi este clar de ce la foarte interesanta discuție de la BNR nu a invitat nici măcar un sociolog. Sunt conștienți că lucrurile nu sunt simple: cauzele sunt ”sociologice”, dar vrem să le examinăm fără sociologi ?

Discuția este de mare interes. Toți specialiștii, în specialitatea lor, vin cu idei foarte interesante. Dar cred că obiectivul discuției nu a fost suficient de clar.

Avem nevoie de o astfel de discuție, dar nu la BNR, ci la Academia Română, și centrată pe dezvoltarea social-economică a României.



Facebook

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

Septimiu Chelcea, Flash-uri psihosociologice, București, Editura Pro Universitaria, 2024

Nu am inventat roata, dar m-am străduit să nivelez drumul. Am adunat în acest volum gândurile răzlețite de-a lungul timpului în revistele la care am colaborat și în unele din cărțile pe care le-am publicat. Sunt gânduri, flash-uri, izvorâte din observațiile cotidiene, filtrate de lecturile mele. Unele dintre ele poartă amprenta timpului, ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Provincialismul. Cheie de lectură posibilă a tranziției

1. Punctul de plecare Lectura recentă a trei intervenții publicate în 2023 și 2024 mi-a apărut emblematică.  Este vorba de o serie de texte de analiză politică apărute sub titlul generic România ca proiect geopolitic și interesul național în contextul dezordinii mondiale, sub semnătura analistului politic Adrian Severin. Și de   cartea ...