Romania Sociala logo
Menu

De ce acum România Socială ?

autor:   5 April 2016  

În întreaga istorie a tranziției românești, ni se părea evident în ce direcție mergem.  Acum, la finalizarea tranziției, realizăm că ceea ce credeam că este clar și plin de speranțe, a devenit confuz.

Strategia de schimbare profundă a societății românești s-a axat pe câteva direcții prioritare: restructurarea economiei prin privatizare și promovarea economiei de piață, reforma instituțională a statului și a fundamentului său, sistemul juridic. S-a considerat că rezultatul oarecum automat, neproiectat este o nouă societate românească care va fi, normal, mult mai bună.

Începem să realizăm că societatea rezultată al procesului schimbărilor sociale din ultimii 26 ani nu este ceea ce ne așteptam: un nivel scăzut al bunăstării colective, dublat de o sărăcie care amenință să cuprindă aproape jumătate din populație, o economie subdezvoltată  care oferă mult prea puține locuri de muncă, o valoare scăzută a munci, inegalitate socială excesivă, o birocrație în creștere amenințând alunecarea spre un nou tip de dictatură, corupția care a scăpat oricărui control, delincvență în creștere, un sistem educațional reformat de fiecare nou guvern, dar în stare de confuzie și, mai grav, în degradare,  o colectivitate demoralizată împinsă până la disperare.

Sunt multe probleme în legătură cu modul în care am conceput schimbarea României. Dar cel mai șocant este ignorarea a însăși societatea românească cu nevoile sale. A dominat o mondializare goală în care România cu interesele sale nu a contat. Constatăm că logica globală a societății românești și nici interesele colectivități nu au fost prezente în proiectarea schimbărilor economice și instituționale, și nici în evaluarea rezultatelor.

Unul dintre efectele vizibile: marginalizarea științelor sociale românești, orientate spre probleme minore, cu priorități fixate exterior, nu de nevoile reale ale societății românești.

Este momentul de a repune socialul în centrul preocupărilor politicii. Oamenii politici încep să fie preocupați de formularea unui proiect de țară. Dar în centru acestui proiect de țară nu mai poate fi reforme sectoriale și nici integrarea euro-atlantică cum s-a exprimat un politician, ci construirea unei societăți pe care o dorim. Pentru aceasta e  nevoie de o nouă concepție strategică globală, evident care să conțină relansarea economiei, reformele instituționale publice, dar cu socialul ca viziune integratoare.

Oricum, strategiile de schimbare socială care au dominat tranziția și-au epuizat resursele. Este momentul să medităm asupra a ce s-a întâmplat și mai ales ce viitor am vrea să-l construim. Avem nevoie de o nouă strategie care să răspundă la noile probleme acumulate și la noile oportunități. Un nou proiect de țară.

Deci, încotro România ?

Platforma România socială este concepută ca un spațiu de colaborare a tuturor specialiștilor pentru a cristaliza împreună o viziune a României viitoare.



Facebook

Cultură şi calitatea vieţii 1918-2018. Câteva reflecţii

Cultura, alături de economie şi politică, este parte a condiţiilor de viaţă din societate. Valorile modelează aspiraţiile oamenilor pentru o viaţă (mai) bună, ceea ce este o sursă a variaţiei calităţii vieţii în spaţiu şi timp. Cultura creează nevoi pe care comunitatea le consideră esenţiale pentru bunăstarea ei. Lectura, vizionarea spectacolelor de teatru sau film, ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Soluţia de ultimă instanţă

Dacă analizăm datele din tabelul de mai sus, vom observa că finanţarea pierderilor acumulate în băncile „too big to fail” prin majorarea nesustenabilă a datoriilor guvernamentale a reprezentat soluţia de ultimă instanţă utilizată de Fed, BCE şi BCJ după aproape două decenii de „altruism monetar”. Evident, aceste „naţionalizări” de credite putrede, practicate în mod sistematic ...

Alin Gavreliuc, Psihologia socială și dinamica personalității. Acumulări, sinteze, perspectve, Iași, Editura Polirom, 2019 (519 p.)

Lectura sagace a cărţii domnului Alin Gavreliuc, profesor la Universitatea de Vest din Timişoara, va dezvălui rosturile psihologiei sociale, care în viziunea autorului sunt acelea de a ne ajuta „Să rămînem şi să sporim calitatea noastră de oameni: discernămîntul, ancorat într‑o serie de atitudini şi valori netranzacţionale, precum renunţarea la sine pentru celălalt, cultivarea libertăţii, ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Două decenii pierdute

După cum este cunoscut, economia Zonei Euro (ZE) a fost grav afectată de implozia economico-financiară din 2008. Din această cauză, ZE a înregistrat în ultimul deceniu o creştere economică cu mult sub aşteptări. Într-adevăr, dacă analizăm la nivel mondial dinamica produsului intern brut (PIB) cuantificat în dolari internaţionali, vom constata ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Se mai poate salva Zona Euro?

Aşa cum rezultă din studiul de caz anterior, solvabilitatea guvernului francez este în acest moment extrem de precară datorită nivelului nesustenabil al datoriilor acumulate. Guvernul francez s-a împotmolit, deci, în datorii. Şi în aceeaşi situaţie se află şi guvernele din Grecia, Portugalia, Italia, Belgia, Cipru şi Spania. În toate aceste ţări, reducerea datoriilor guvernamentale nu ...

Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc

În luna decembrie 2018 a apărut cartea lui Sebastian Țoc, cercetător ICCV, Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc, București, Editura Pro Universitaria. Cartea își propune să explice cum factorii socio-familiali și cei școlari influențează în diverse contexte rezultatele educaționale ale elevilor. Fiind compusă din cinci capitole, introducere și concluzii, lucrarea ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Studiu de caz: datoria publică a Franţei

Dar cum poate fi validată afirmaţia că guvernele menţionate sunt înglodate în datorii? Evident, printr-un studiu de caz ipotetic. Să presupunem, deci, că executivul de la Paris va decide ameliorarea semnificativă a bonităţii sale financiare prin diminuarea nivelului datoriei publice de la 100% la 50% din PIB. Să presupunem, de asemenea, că Franţa va înregistra ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 6. Salariaţii din sectorul public: de la percepţia falsă la realitatea statului minimal

Creşterea numărului de salariaţi din sectorul public al economiei reprezintă o problemă crucială în cazul ţării noastre. Deşi foarte mulţi compatrioţi cred că numărul de salariaţi din învăţământ, sănătate, apărare şi administraţia publică este mult prea mare, această percepţie, indusă în mod sistematic de anumiţi lideri de opinie, este complet falsă, întrucât locuitorii ţării noastre beneficiază ...