Romania Sociala logo
Menu

De ce acum România Socială ?

autor:   5 April 2016  

În întreaga istorie a tranziției românești, ni se părea evident în ce direcție mergem.  Acum, la finalizarea tranziției, realizăm că ceea ce credeam că este clar și plin de speranțe, a devenit confuz.

Strategia de schimbare profundă a societății românești s-a axat pe câteva direcții prioritare: restructurarea economiei prin privatizare și promovarea economiei de piață, reforma instituțională a statului și a fundamentului său, sistemul juridic. S-a considerat că rezultatul oarecum automat, neproiectat este o nouă societate românească care va fi, normal, mult mai bună.

Începem să realizăm că societatea rezultată al procesului schimbărilor sociale din ultimii 26 ani nu este ceea ce ne așteptam: un nivel scăzut al bunăstării colective, dublat de o sărăcie care amenință să cuprindă aproape jumătate din populație, o economie subdezvoltată  care oferă mult prea puține locuri de muncă, o valoare scăzută a munci, inegalitate socială excesivă, o birocrație în creștere amenințând alunecarea spre un nou tip de dictatură, corupția care a scăpat oricărui control, delincvență în creștere, un sistem educațional reformat de fiecare nou guvern, dar în stare de confuzie și, mai grav, în degradare,  o colectivitate demoralizată împinsă până la disperare.

Sunt multe probleme în legătură cu modul în care am conceput schimbarea României. Dar cel mai șocant este ignorarea a însăși societatea românească cu nevoile sale. A dominat o mondializare goală în care România cu interesele sale nu a contat. Constatăm că logica globală a societății românești și nici interesele colectivități nu au fost prezente în proiectarea schimbărilor economice și instituționale, și nici în evaluarea rezultatelor.

Unul dintre efectele vizibile: marginalizarea științelor sociale românești, orientate spre probleme minore, cu priorități fixate exterior, nu de nevoile reale ale societății românești.

Este momentul de a repune socialul în centrul preocupărilor politicii. Oamenii politici încep să fie preocupați de formularea unui proiect de țară. Dar în centru acestui proiect de țară nu mai poate fi reforme sectoriale și nici integrarea euro-atlantică cum s-a exprimat un politician, ci construirea unei societăți pe care o dorim. Pentru aceasta e  nevoie de o nouă concepție strategică globală, evident care să conțină relansarea economiei, reformele instituționale publice, dar cu socialul ca viziune integratoare.

Oricum, strategiile de schimbare socială care au dominat tranziția și-au epuizat resursele. Este momentul să medităm asupra a ce s-a întâmplat și mai ales ce viitor am vrea să-l construim. Avem nevoie de o nouă strategie care să răspundă la noile probleme acumulate și la noile oportunități. Un nou proiect de țară.

Deci, încotro România ?

Platforma România socială este concepută ca un spațiu de colaborare a tuturor specialiștilor pentru a cristaliza împreună o viziune a României viitoare.



Facebook

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

Septimiu Chelcea, Flash-uri psihosociologice, București, Editura Pro Universitaria, 2024

Nu am inventat roata, dar m-am străduit să nivelez drumul. Am adunat în acest volum gândurile răzlețite de-a lungul timpului în revistele la care am colaborat și în unele din cărțile pe care le-am publicat. Sunt gânduri, flash-uri, izvorâte din observațiile cotidiene, filtrate de lecturile mele. Unele dintre ele poartă amprenta timpului, ...