Ca disciplină ştiinţifică, statistica a apărut în secolele XVII şi XVII în cadrul şcolii „descriptive” din Germania, cu contribuţia unor profesori renumiţi ca Hermann Conring (1606-1681) de la Universitatea din Helmstedt, Ludwig von Seckendorff (1626-1692) de la Universitatea din Halle, Gottfried Achenwall (1719-1772) de la Universitatea din Götttingen, precum şi în cadrul şcolii „aritmeticii politice” din Anglia, având ca reprezentanţi pe John Graunt (1620-1674), William Petty (1623-1687) şi astronomul Halley (1652-1742). La aceste personalităţi adăugăm şi meritul belgianului Adolf Quetelet (1796-1874), care a devenit directorul Statisticii din Belgia, iniţiator al congreselor internaţionale de statistică, cu contribuţii în perfecţionarea tehnicilor statistice. Cercetările statistice din acele vremuri erau îndreptate spre studierea datelor furnizate de parohii şi cancelarii, referitoare la mişcarea populaţiei, obligaţiile fiscale ale cetăţenilor, situaţia deţinătorilor de proprietăţi.Statistica oficială pare un domeniu oarecum ermetic datorită faptului că are ca fundament statistica matematică şi ştiinţa probabilităţilor.
La 12 iulie 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna Ordonanţa nr. 247 de înfiinţare a Oficiului Central de Statistică Administrativă. A fost una dintre primele instituţii publice întemeiate după Unirea de la 24 ianuarie 1859 şi unul dintre cele mai vechi oficii statistice din Europa. Pe parcursul existenţei sale, statistica oficială din România s-a numit Direcţia de Statistică Generală a Statului (1892), Institutul de Statistică Generală a Statului (1925), Institutul Central de Statistică (1936), Direcţia Centrală de Statistică (1951), Comisia Naţională pentru Statistică (1989), Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice (1998) şi Institutul Naţional de Statistică (2001).
Foto: aniversarea a 165 de ani de statistică oficială (INS, 2024)
Preocupările statistice în Țările Române sunt destul de vechi. Prima preocupare privind utilizarea datelor statistice este consemnată în lucrarea Descriptio Moldavie (Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei) a domnitorului Dimitrie Cantemir (1673-1723). Monografia a fost redactată în limba latină, la solicitarea Academiei de Ştiinţe din Berlin, în perioada 1714-1716. Prima lucrare veritabilă de statistică din țara noastră a fost semnată de prinţul Nicolae Şuţu (n. 25 octombrie 1798 la Constantinopol – d. 10 ianuarie 1871), apărută în limba franceză cu titlul Notions statistiques sur la Moldavie, Iaşi, în anul 1849, tradusă de Teodor Codrescu şi publicată cu unele comentarii sub titlul Notiţii statistice asupra Moldovei, la Tipografia Buciumul Român din Iaşi, în anul 1852. Cartea prinţului Şuţu este „prima încercare statistică” care oferă date privind teritoriul, populaţia, producţia agricolă, industria existentă în acea vreme, comerţul, consumul şi „forţele productive” ale Moldovei.
Primul curs de statistică a fost susţinut la Academia Mihăileană din Iaşi de paşoptistul ardelean Alexandru Papiu-Ilarian (1827-1877). Al. Papiu-Ilarian a fost ministru în Transilvania, unul dintre principalii organizatori ai Revoluţiei de la 1848. A participat la Adunarea Naţională de la Blaj, din 18-30 aprilie 1848 şi la cea din mai 1848. De formaţie enciclopedică, doctor în drept (1854), istoric, lingvist şi statistician, a susţinut cursuri de drept şi cursul Statistica generală a Europei la Academia Mihăileană din Iaşi, în perioada 1855-1858. În 1913 a luat fiinţă învăţământul statistic universitar prin înființarea Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (1913), iar în 1930 s-a înfiinţat Şcoala de Statistică, care a devenit, în 1941, Institutul de Statistică al Universităţii Bucureşti (1941).
Imediat după înfiinţarea statisticii oficiale, a fost realizat şi primul recensământ al populaţiei, desfăşurat în 1859/1860, care a oferit primele date referitoare la populaţie şi la aspecte ale vieţii social-economice din cele două provincii româneşti unite. Au urmat Recensământul stabilimentelor industriale, realizat în 1863, reprezentând prima cercetare de nivel naţional dintr-o ţară europeană şi recensămintele populaţiei din 1899 şi 1912, Recensământul General al Populaţiei României (1930), Recensământul General al României (1941), care a avut ca principal obiectiv inventarierea întreprinderilor industriale, Recensământul Agricol (1941), Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor (1966, 1977, 1992, 2002, 2011, 2021), Recensământul General Agricol (2002, 2010, 2020).
Anul 2019 a marcat includerea statisticii oficiale româneşti în Comitetul de Statistică şi Guvernanţă în Statistică al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), reprezentând recunoaşterea performanţei şi a gradului de profesionalism a statisticii româneşti. Cu acest prilej, reamintim numele unor savanţi care au condus destinele statisticii româneşti în diverse perioade de timp: întemeietorii Dionisie Pop Marţian şi Ion Ionescu de la Brad, Leonida Colescu, Dimitrie Gusti, Sabin Manuilă, Anton Golopenţia, Constantin Ionescu. De asemenea, omagiem academicienii şi profesorii universitari de statistică precum Nicolae Georgescu-Röegen, Gheorghe Mihoc, Mircea Biji, Octav Onicescu, Ludovic Tovissi. Începând cu ianuarie 2013, Institutul Național de Statistică este condus de prof.univ.dr. Tudorel Andrei, membru corespondent al Academiei Române, statistician cu contribuții remarcabile în domeniul econometriei.
Și sociologii au jucat un rol important la dezvoltarea statisticii oficiale în România prin cercetările sociale bazate pe metode cantitative, lansarea unor publicații de specialitate, precum și prin întemeierea unor instituții relevante pentru bunul mers al acestui domeniu fundamental pentru buna funcționare a statului. Aici se impune să menționăm numele sociologului Dimitrie Gusti (1880-1955) de care se leagă înfiinţarea în anul 1933 a Clubului Statisticienilor, denumit şi Corpul Tehnic al Statisticienilor. Dimitrie Gusti a înfiinţat şi Societatea Română de Statistică, în anul 1937, fiind primul preşedinte al acestei societăţi din care au făcut parte specialişti din diferite domenii cu o înaltă ţinută ştiinţifică. Sociologul Dimitrie Gusti a prezidat Comisia de Recensământ din 1930. Echipele monografice care mergeau pe teren erau alcătuite și din sociologi cantitativiști și statisticieni cu preocupări în cercetarea gospodărilor, bugetelor de familie, ocupațiilor, nivelui de trai al populației din mediul rural.
Foto: Dimitrie Gusti (sursa: https://www.revistadestatistica.ro)
Preocupările statistice gustiene au fost continuate de discipolii săi. Aici îi nominalizăm pe sociologul Anton Golopenţia (1909-1951), devenit şi director al Institutului Central de Statistică în perioada 1947-1948, și sociologul Gheorghe Retegan (1016-1998), membru al echipelor monografice de teren. Sociologii s-au implicat în dezvoltarea statisticii oficiale și după 1990 prin dezvoltarea de metodologii, indicatori și surse de date pentru cercetarea diferitelor aspecte ale vieții socioeconomice. Se impune să menționăm contribuția marcantă a academicianului sociolog Cătălin Zamfir, care a înființat Institutul de Cercetare a Calității Vieții din cadrul Academiei Române, și a colectivelor de cercetători de aici și din alte centre universitare care au lansat proiecte de cercetare inovatoare ale căror rezultate au fost valorificate inclusiv în elaborarea politicilor sociale, demografice, economice în perioada tranziției postcomuniste.
Statistica a fost inventată de matematicieni care erau pasionaţi de cunoaşterea fenomenelor sociale, demografice, economice. Calculul matematic, formulele complicate, graficele şi alte metode de vizualizare a datelor statistice îndepărtează uneori pe potenţialii beneficiari. Însă, noi trăim într-o lume a globalizării datelor şi comunicaţiilor, inclusiv a statisticilor inteligente, furnizate de programe informatice şi algoritmi. În lipsa unor cunoștințe de aritmetică şi algebră, a unor competențe de bază în lucru cu calculatorul, orientarea în lumea complexă a statisticii este mai dificilă uneori. Astăzi, culegem datele cu tablete electronice, care scurtează perioada de procesare, analiză şi diseminare a statisticilor, lucrăm cu baze de date mari (Big Data), cu tehnici de analiză gen Data Mining. Statistica, cibernetica şi informatica economică sunt domenii de vârf ale ştiinţelor sociale şi economice, sunt utilizate ca metode avansate de către toate ştiinţele.
Institutul Național de Statistică (INS) este principalul producător de statistici oficiale din România, rol statuat prin Legea nr. 226 / 2009 a organizării și funcționării statisticii oficiale din România, cu modificările și completările ulterioare. În calitate de coordonator al Sistemului Statistic Naţional românesc, INS are misiunea de a satisface în cea mai mare măsură nevoia de informaţii pentru toate categoriile de utilizatori de date statistice prin culegerea, producerea şi diseminarea datelor statistice relevante, precise, coerente, oportune şi accesibile, necesare luării de decizii privind dezvoltarea economică şi socială a ţării şi privind realităţile societăţii româneşti.
Statistica oficială este o activitate tehnică, în care definiţiile conceptelor, metodologiile de culegere şi analiză a datelor, sursele de date sunt foarte bine precizate. Metodologiile pe care le utilizează EUROSTAT – oficiul de statistică al Uniuni Europene sunt aplicate în fiecare stat membru, prin urmare şi în România, fiind validate ştiinţific. Apoi, statisticile sunt elaborate şi difuzate într-un mod cât mai obiectiv şi transparent. Acest aspect implică respectarea cu stricteţe a standardelor profesionale şi etice. INS și direcțiile teritoriale de statistică insistă pe asigurarea confidenţialităţii informaţiilor statistice, protejarea identității unităţilor statistice cercetate, fie că vorbim de persoane fizice, fie că lucrăm cu persoane juridice. INS este atent la eficienţa costurilor pe care le implică elaborarea statisticilor. În acest sens, statisticile obţinute trebuie să fie proporţionale cu importanţa rezultatelor şi să servească interesul utilizatorilor sau beneficiarilor: statul cu instituţiile publice, mediul academic, massmedia, cetăţenii.
Rezultatele muncii statisticienilor sunt accesibile tuturor celor interesaţi, pentru informare, cercetare, publicistică etc. Pentru a obţine aceste date, pur şi simplu, trebuie să avem un computer, telefon inteligent, tabletă cu conexiune la Internet pentru a ne conecta la baza de date INS – TEMPO Online, a EUROSTAT sau a oricărui producător de statistici oficiale. În afară de accesarea bazelor de date, INS şi direcţiile teritoriale de statistică pun la dispoziţia utilizatorilor câteva publicaţi statistice în format electronic sau „pe hârtie”, sub formă de anuare statistice, breviare, buletine statistice lunare, cărţi, reviste.
Din anul 2010, INS a dezvoltat sistemul eSOP de colectare a datelor online pe portalul web al institutului, în care furnizorii de date statistice au posibilitatea să raporteze datele în format electronic. Din anul 2018, la anchetele în gospodăriile populaţiei, s-a introdus culegerea datelor de către operatorii de interviu cu ajutorul tabletei electronice, aşa-numita metodă CAPI (computer assisted personal interviewing) sau CATI (computer assisted telephone interviewing). De asemenea, datele statistice se pot culege prin metoda CAWI (computer assisted web interviewing) care s-a aplicat și în faza de autorecenzare a populației la Recensământul Populației și Locuințelor-runda 2021.
În cadrul politicii INS de punere în practică a Codului de Bune Practici al Statisticilor Europene (CoP) un pas important îl reprezintă cuantificarea gradului de satisfacţie al utilizatorilor de date şi informaţii statistice. Astfel, Institutul Naţional de Statistică (INS), prin Programul Statistic Naţional Anual (PSNA), efectuează cu o periodicitate de trei ani cercetarea statistică dedicată stabilirii gradului de satisfacţie al utilizatorilor de date statistice. Figura 1 arată care sunt cele mai solicitate date statistice din perspectiva beneficiarilor (utilizatorilor) de statistici oficiale.
Figura 1. Ponderea utilizatorilor pe fiecare domeniu statistic (%).
Sursa: www.insse.ro
Există o anumită discrepanță în ceea ce privește utilizarea datelor statistice în funcție de domeniului statistic. Majoritatea utilizatorilor accesează date din domeniul pieței muncii, statisticii prețurilor de consum, statisticii populației. Datele cele mai puțin utilizate provin din domenii precum: Justiție, Cultură și Sport sau Cercetare-Dezvoltare. Figura 2 reflectă percepția utilizatorilor cu privire la importanța datelor statistice potrivit rezultatelor cercetării INS „Gradul de satisfacţie a utilizatorilor de date statistice” realizată în anul 2022.
Figura 2. Importanța statisticilor produse de INS pentru activitatea utilizatorilor
Sursa: www.insse.ro
O proporție însemnată dintre respondenți (73%) consideră că statisticile INS sunt de încredere, 26% sunt circumspecți cu privire la datele furnizate de INS, în timp un procent nesemnificativ consideră că datele nu sunt de încredere (Fig. 3). Nivelul de încredere parțială poate fi redus în favoarea creșterii încrederii în statisticile INS printr-un efort susținut în ceea ce privește comunicarea cu utilizatorii de date și familiarizarea acestora cu unele concepte statistice.
Figura 3. Nivelul de încredere în statisticile INS
Sursa: www.insse.ro
În ultima perioadă, există solicitări din partea utilizatorilor de date statistice pentru furnizarea de indicatori statistici care să descrie evoluția unor fenomene sociale, demografice și economice la nivel județean și de localitate. De exemplu, datele privind nivelul de trai, sărăcia sau excluziunea socială, potrivit metodologiei Anchetei privind calitatea vieții, sunt diseminate doar în profil național și regional. Însă, există tot mai multe cereri de date din partea autorităților locale care doresc să știe care este rata sărăciei relative la nivel de județ. La nivelul Eurostat, dar și la nivelul institutelor de statistică ale statelor membre există demersuri pentru creșterea granularității statisticilor oficiale (diseminarea de date statistice până la nivel de județ sau localitate).
Atitudinea populației față de cercetările statistice este variabilă, fie din motive obiective cum ar fi lipsa de timp, gradul de dificultate al cercetărilor (ex: anchetele în gospodării cu chestionare complexe, lungi, cu multe întrebări), tipul informațiilor solicitate, fie din motive subiective cum ar fi considerentul că statul și instituțiile sale trebuie să exercite atribuțiile fără a apela la timpul și bunăvoința populației. Institutul Național de Statistică prin direcțiile teritoriale de statistică care au un rol esențial în colectarea și procesarea datelor statistice își îndeplinește misiunea potrivit legislației în vigoare beneficiind de cooperarea furnizorilor de date statistice (persoanele fizice sau juridice), care sunt incluse în nomenclatoarele statistice pe baza unor proceduri de eșantionare aleatoare.
Chiar dacă furnizorii de date statistice sunt obligați prin lege să coopereze cu operatorii statistici, în multe situații aceștia refuză să răspundă la interviurile pe bază de chestionar sau la anumite întrebări pe care le consideră prea dificile sau intime din punctul lor de vedere. În mod paradoxal, cele mai multe probleme apar în relația cu furnizorii/respondenții din mediul urban. Persoanele cu statut socioprofesional mediu spre înalt, din lipsă de timp, comodidate sau informații precare referitoare la rolul statisticii oficiale, refuză operatorii de interviu. Un factor important care determină rata de răspunsuri la cercetările pe bază de chestionar este neîncrederea în instituțiile statului – atitudine persistentă și dificil de schimbat.
Pentru schimbarea atitudinii furnizorilor de date statistice față de activitățile derulate de INS prin intermediul operatorilor de teren se impune o mare mare sensibilizare și conștientizare a publicului cu privire la rolul statisticilor oficiale în cunoașterea calității vieții, precum și în fundamentarea politicilor publice. Referitor la activitatea de culegere a datelor statistice, profesorul Tudorel Andrei, președintele INS, a afirmat următoarele: „De cele mai multe ori, avem o viziune asupra statisticii oficiale, precum produsul intern brut sau indicele preţurilor de consum, dar statistica înseamnă mult mai mult, înseamnă mulţi alţi indicatori, dar care nu sunt atât de mult comentaţi în spaţiul public. Toţi aceştia sunt rezultatul muncii pe care îl depun cei peste 1.900 de statisticieni, şi nu greşesc dacă spun că sunt precum albinele, care merg la agenţi economici, la gospodării, la instituţii publice, în condiţii plăcute sau mai puţin plăcute. Misiunea lor este ca un indicator statistic să fie publicat, conform calendarului statistic, la nivelul de calitate cerut de statistica europeană. Din fericire, această misiune este îndeplinită, cu toate că nu este de foarte multe ori zona cea mai prielnică.”
Cu ocazia aniversării a 165 de ani de statistică oficială în România, Institutul Naţional de Statistică a fost decorat cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Comandor categoria H – „Cercetarea științifică”. Distincţia a fost acordată „în semn de apreciere deosebită pentru dăruirea, profesionalismul și eficiența care au condus, de-a lungul timpului, la cercetări statistice inovatoare și la dezvoltarea unui sistem statistic național modern”, se arată în Decretul privind conferirea Ordinului, semnat de Președintele României, Excelența Sa, domnul Klaus-Werner Iohannis.
