Romania Sociala logo
Menu

De ce nu ne slăvim intemeietorii?

autor:   16 February 2020  

Gina Stoiciu

Am citit cronica lui Cătalin Zamfir la cartea lui Bogdan Bucur, Sociologia proastei guvernări în România interbelică,  pe care o recomandă pe bună dreptate istoricilor și sociologilor.

De ce am simțit nevoia să fac o intervenție? 

Găsesc salutară și constructivă intervenția luiCătalin Zamfir legată de două acuzații (reperate de autorul cărții ) aduse lui Dimitrie Gusti de Lucian Boia:  una referitoare la atitudinea lui Gusti față de putere, taxată de oportunism și mergând până la lichelism; a doua, referitoare la utopismul lui Gusti.

Și mă întreb :

1. Oare ce ar trebui să reținem în istoria sociologiei la capitolul Dimitrie Gusti : „oportunismul lui Dimitrie Gusti”, „oricând gata să se vândă pentru un blid de linte”, cum este evocat de  Lucian Boia? A utiliza  oportunități sau a le provoca într-un scop măreț (e măreț să creezi o școală sociologică națională și instituții de cercetare sociologică) se cheamă oportunism ? Crearea unor oportunități benefice pentru o colectivitate științifică nu se cheamă mai de grabă binele comun?     

2. Ce ar trebui reținut din contribuția sociologică a lui Gusti? Că „Gusti a încercat tot timpul, indiferent de regimul politic, să se mențină la suprafață”? Că „marea și utopica sa ambiție” a fost „ca prin sociologie să capete acces la putere”?  

Nu e oare o răsturnare de paradigmă?  Ținta lui Gusti a fost să capete putere prin sociologie sau, mai de grabă, să impună cercetarea sociologică puterii? Nu a legitimat Gusti reformele sociale plecînd de la cercetarea sociologică? Marea ambiție a lui Gusti a fost o școală sociologică românească,  pe care chiar a întemeiat-o,  cu intenția reformării societății românești din vremea sa.  

3. În fața unui întemeietor suntem îndreptățiți să venim cu judecăți de natură caracterială sau să apreciem o contribuție benefică pentru științele sociale?

Concluzia lui Cătălin Zamfir este  singura posibilă, pentru că nu demolează, ci consolidează contribuția unui întemeietor : Gusti a construit durabil, enorm. Dar pentru aceasta trebuia să fie un visător. Visătorul nu este un utopic. El a identificat, imaginativ și curajos, unele oportunități reale ale lumii la începutul procesului istoric. Ca să inovezi, trebuie să încerci, asumând multe eșecuri, altfel, nu poți realiza ceva. Gusti a fost un promotor strălucit al sociologiei românești și al reformei societății românești, nu un meschin centrat pe interesul personal, așa cum murdar s-a sugerat, ci un patriot motivat de interese superioare. Nu a fost el de vină că istoria a gândit altfel!

4. Am o slăbiciune pentru epistemologie. În cazul de față mă interpelează folosirea unei curent epistemologic (constructivismul ) în demolarea unor veritabili stîlpi din cultura româneasca, prin scoaterea din context. Aici e vorba de Dimitrie Gusti. Dar în alte cazuri, a fost vorba de Mihai Eminescu sau de Tudor Arghezi, „deconstruiți”, ca să zic așa. 

Cunosc constructivismul în general și cel din construcția națională în particular. Benedict Anderson, al cărui nume este legat de imaginarul național, are grijă să aducă aminte că orice construcție simbolică are loc într-un context istoric determinat.

Imaginarul național se construiește/deconstruiește/reconstruiește în rezonanță cu puterea care este  „la putere”. Și vedem acest proces constructivist (nu totdeauna constructiv) în manuale și presă. Ce ar spune Benedict Anderson despre manualele de istorie alternative de azi? Ar spune că epistemologia constructivistă nu e responsabilă de demolarea înaintașilor. Stalpii din  cultura națională au fost bătuți în anumite contexte și sensul contribuției lor trebuie înțeles în contextul istoric respectiv.



Facebook

Unde începe și unde se termină fericirea la actori

Experiența 3 – Observatorul. Nu de multe ori accesul în „laboratorul de teatru” este interzis celor din afară. Și nu pentru că se întâmplă lucruri care nu trebuiesc văzute ci dimpotrivă, există lucruri excepționale care, din păcate nu reușesc să ajungă în fața publicului din diverse motive. Actorii, atunci când se ...

Postfaţă la cartea despre mine

Am fost impresionat când am aflat de iniţiativa unor colegi de a aduna gândurile lor despre mine într-o carte. Acum am cartea în faţă. Este foarte frumoasă. Mărturisesc însă că prima reacţie a fost să pun cartea deoparte. Apreciam gestul, dar mă aşteptam la vorbe frumoase, multe dintre ele convenţionale. Am ...

Știința va produce o lume mai prosperă și mai egală sau mai polarizată?

Vladimir Putin, președintele Rusiei, una dintre cele mai puternice țări ale lumii, estimează rolul științei în lumea actuală: ”cele mai avansate țări ale lumii definesc știința drept una din prioritățile strategice și cine va fi primul, acela conduce omenirea” [1]. Afirmația m-a șocat. Nu știu ce gândește Putin despre organizarea ...

Contribuția domnului Academician Cătălin Zamfir la dezvoltarea domeniului calității vieții – o perspectivă subiectivă

Prima mea discuție cu domnul Academician Cătălin Zamfir, ca în cazul multor sociologi colegi de generație de la Universitatea din București, a fost de fapt cu Profesorul Cătălin Zamfir. S-a întâmplat la seminarul de Paradigme ale gândirii sociologice. Și astăzi când predau același curs la Universitatea din Oradea – în ...

Apariție editorială/ Interviu in honorem Sanda Golopenția, volum editat de Zoltán Rostás și Theodora-Eliza Văcărescu

Apariție editorială/ Interviu in honorem Sanda Golopenția, volum editat de Zoltán Rostás și Theodora-Eliza Văcărescu, București, Editura Spandugino, 2020, 664 de pagini și 8 planșe. Simona Stănescu: – Fiindcă asemenea omagii nu sunt dese în lumea academică, este justificată întrebarea: cine a propus și de ce a fost propusă această culegere? Theodora-Eliza ...

„Dezvoltare şi schimbare socială proiectată: in honorem Cătălin Zamfir”

Marţi, 9 februarie, academicianul Cătălin Zamfir împlineşte 80 de ani.  Cu acest frumos prilej aniversar, ne face plăcere să anunţăm apariţia volumului Dezvoltare şi schimbare socială proiectată: in honorem Cătălin Zamfir.  Apărut la Editura Pro Universitaria, volumul cuprinde 32 contribuţii ale unor personalităţi ştiinţifice şi culturale, în cea mai mare parte foşti ...

România, UE, flagelul demografic şi politica struţului

Studiul de caz prezentat în continuare reflectă cu claritate impactul devastator al actualei pandemii asupra situaţiei demografice a României. Astfel, în anul trecut, România a înregistrat o diminuare semnificativă a numărului de naşteri, respectiv creşteri fără precedent în ceea ce priveşte numărul deceselor şi a sporului natural negativ. (1)  AR = ...

Despre natura non-apologetică a noii drepte

Mulți oameni, inclusiv cei de dreapta, l-au criticat cu înverșunare pe Donald Trump, mergând până la dezbaterile sale inițiale care au condus iniţial la câștigarea de către Trump a nominalizării pentru Partidul Republican. Motivul pentru aceasta a fost că stilul său s-a dovedit a fi prea acerb și prea necizelat ...