Romania Sociala logo
Menu

De ce nu ne slăvim intemeietorii?

autor:   16 February 2020  

Gina Stoiciu

Am citit cronica lui Cătalin Zamfir la cartea lui Bogdan Bucur, Sociologia proastei guvernări în România interbelică,  pe care o recomandă pe bună dreptate istoricilor și sociologilor.

De ce am simțit nevoia să fac o intervenție? 

Găsesc salutară și constructivă intervenția luiCătalin Zamfir legată de două acuzații (reperate de autorul cărții ) aduse lui Dimitrie Gusti de Lucian Boia:  una referitoare la atitudinea lui Gusti față de putere, taxată de oportunism și mergând până la lichelism; a doua, referitoare la utopismul lui Gusti.

Și mă întreb :

1. Oare ce ar trebui să reținem în istoria sociologiei la capitolul Dimitrie Gusti : „oportunismul lui Dimitrie Gusti”, „oricând gata să se vândă pentru un blid de linte”, cum este evocat de  Lucian Boia? A utiliza  oportunități sau a le provoca într-un scop măreț (e măreț să creezi o școală sociologică națională și instituții de cercetare sociologică) se cheamă oportunism ? Crearea unor oportunități benefice pentru o colectivitate științifică nu se cheamă mai de grabă binele comun?     

2. Ce ar trebui reținut din contribuția sociologică a lui Gusti? Că „Gusti a încercat tot timpul, indiferent de regimul politic, să se mențină la suprafață”? Că „marea și utopica sa ambiție” a fost „ca prin sociologie să capete acces la putere”?  

Nu e oare o răsturnare de paradigmă?  Ținta lui Gusti a fost să capete putere prin sociologie sau, mai de grabă, să impună cercetarea sociologică puterii? Nu a legitimat Gusti reformele sociale plecînd de la cercetarea sociologică? Marea ambiție a lui Gusti a fost o școală sociologică românească,  pe care chiar a întemeiat-o,  cu intenția reformării societății românești din vremea sa.  

3. În fața unui întemeietor suntem îndreptățiți să venim cu judecăți de natură caracterială sau să apreciem o contribuție benefică pentru științele sociale?

Concluzia lui Cătălin Zamfir este  singura posibilă, pentru că nu demolează, ci consolidează contribuția unui întemeietor : Gusti a construit durabil, enorm. Dar pentru aceasta trebuia să fie un visător. Visătorul nu este un utopic. El a identificat, imaginativ și curajos, unele oportunități reale ale lumii la începutul procesului istoric. Ca să inovezi, trebuie să încerci, asumând multe eșecuri, altfel, nu poți realiza ceva. Gusti a fost un promotor strălucit al sociologiei românești și al reformei societății românești, nu un meschin centrat pe interesul personal, așa cum murdar s-a sugerat, ci un patriot motivat de interese superioare. Nu a fost el de vină că istoria a gândit altfel!

4. Am o slăbiciune pentru epistemologie. În cazul de față mă interpelează folosirea unei curent epistemologic (constructivismul ) în demolarea unor veritabili stîlpi din cultura româneasca, prin scoaterea din context. Aici e vorba de Dimitrie Gusti. Dar în alte cazuri, a fost vorba de Mihai Eminescu sau de Tudor Arghezi, „deconstruiți”, ca să zic așa. 

Cunosc constructivismul în general și cel din construcția națională în particular. Benedict Anderson, al cărui nume este legat de imaginarul național, are grijă să aducă aminte că orice construcție simbolică are loc într-un context istoric determinat.

Imaginarul național se construiește/deconstruiește/reconstruiește în rezonanță cu puterea care este  „la putere”. Și vedem acest proces constructivist (nu totdeauna constructiv) în manuale și presă. Ce ar spune Benedict Anderson despre manualele de istorie alternative de azi? Ar spune că epistemologia constructivistă nu e responsabilă de demolarea înaintașilor. Stalpii din  cultura națională au fost bătuți în anumite contexte și sensul contribuției lor trebuie înțeles în contextul istoric respectiv.



Facebook

Apariții editoriale: Filip Alexandrescu – Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană

După cartea de autor „The Midas Touch: Theoretical Essays in Environmental Sociology”[1] (2016), Filip Alexandrescu revine cu a doua carte de autor intitulată „Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană”[2] (2020). Apărută în colecția de științe psiho-sociale a Editurii ProUniversitaria, volumul aduce o perspectivă nouă ...

O nenorocire nu vine niciodată singură

În condiţiile în care presa autohtonă şi străină popularizează în mod obsesiv şi semidoct doar efectele nocive ale actualei pandemii, liderii politici, liderii de opinie şi ziariştii din ţara noastră par să nu conştientizeze două riscuri „colaterale” care vor afecta în mod dramatic viitorul României. În primul rând, nivelul datoriei guvernamentale ...

Invitație la dezbatere

Stimați colegi, Se pregătește publicarea Vol. X al Istoriei României dedicat perioadei de după al doilea Război Mondial, coordonat de Prof. Vasile Pușcaș. Volumul este dedicat perioadei socialiste și perioadei „tranziției”. Am fost solicitat să elaborez capitolele dedicate proceselor sociale din această perioadă. Capitolele utilizează contribuțiile mai multor colegi din ICCV.   Cu acceptul domnului Vasile ...

Stânga și gândirea critică

Nu abordăm aici social democrația din țările nordice, ca stat protectionist reper. Nu abordăm nici statutul PSD, Partidului Social Democrat din Romania, asociat de opoziție cu ciuma roșie, printr-o tactică de discreditare politică radicală. Ne întrebăm care sunt noile idei de stânga? Ce forme ia gândirea critică a intelectualului din ...

Interviu cu câștigătorul premiului Academiei Române „Henry H. Stahl” în sociologie 2019

Interviu cu Adrian Majuru, căștigătorul premiului Academiei Române, „Henri H. Stahl” în sociologie, pentru cartea „Francisc Iosif Rainer. Biografia unui proiect de viață (1874-1944), 2018, Editura Oscar Print. SS: Bună dimineața și felicitări pentru premiu! Ce înseamnă acest premiu pentru cariera dvs.? A.M.: Înseamnă obligația de a construi pozitiv și mai ales ...

Romii: între ONG-uri și Uniunea Europeană

Ieri a explodat o problemă gravă: șeful unui important clan mafiot a fost asasinat. Îngrijorarea vine din reacția predictibilă: se anunță un adevărat război între grupurile mafiote. Mafioți din diaspora declară că se vor întoarce în România pentru a participa la războiul dintre clanuri. Cele mai multe clanuri sunt ale ...

Explozia reacțiilor complotiste în 2020

Care sunt cele mai răspândite teorii ale complotului ? O anchetă de opinie efectuată de IFOP, pentru Fundația Jean-Jaurès și Conspiracy Watch, în primăvara 2020 și editată de l'Observatoire du conspirationnisme et des théories du complot (site fondat în 2007 de Rudy Reichstadt), a revelat că 26% dintre francezi cred despre ...

Cuvinte noi Ce ne spun ele despre epocă?

Noi și vocabularul Limba este un organism viu care se reinventează în contact cu realitatea ; ea semnifică și interpretează lumea în care trăim. Este fascinant să descoperim într-un dicționar, cum fiecare cuvînt își are propria sa poveste; fiecare cuvânt are o istorie și o arheologie cu straturi suprapuse de sensuri. ...