Romania Sociala logo
Menu

Demonocraţia – „dezvoltare creatoare” a liberalismului românesc

autor:   14 March 2018  

Ca simplu anonim trecut, de câtva timp, în gradena istoriei şi gratificat cu Înaltul titlu de… pensionar, am urmărit desfăşurarea celor două congrese ale asocierilor rivale politic, dar vizibil unite în aflarea în treabă, atunci când vine vorba de problemele reale ale ţării şi de agenda cetăţeanului tânăr dus cu… cornul şi laptele. În ceea ce mă priveşte, ca ins dus cu zăhărelul de… Cuba, am aşteptat (zadarnic) să aud ceva soluţii alternative şi la problemele pensionarilor. Am înţeles că aşa ceva nici ca problemă nu există! Când eram student, pe la „practicile agricole” auzeam că „bătrânii nu sunt nişte murături, ei sunt buni pentru cumpărături”… În prezent, dacă ai banii necesari, ţi se livrează cumpărăturile la domiciliu…

Datorită televiziunilor din România, m-am convins că s-au înregistrat şi alte performanţe istorice: europenizarea a produs o faună cu identitate incertă care poate vorbi (chiar ore în şir) pe lângă cuvinte arţăgoase, iar dacă au ambiţie, pe lângă multe vorbe goale mai strecoară câte o minciună glazurată cu globalism de second hand. Din aceeaşi sursă, am văzut cum un…HERR Ludovic Orban (oberFurer), şeful formaţiuni Parul SRL.SA, chiar a trecut la incitarea copartizanilor pentru a „da cu parul”(!), în numele noii doctrine liberale focalizate pe apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti! Aşa ceva, generaţia mea a mai trăit; dar atunci… când eram „mai tânăr şi la trup curat” (vorba poetului) o astfel de „platformă de democraţie populară” se numea luptă de clasă şi venea de acolo de unde după 1989 doar doamna Alina Gorghiu a învăţat… ceva… Poate doar din filmul cu Moscova nu crede în lacrimi… Sau a auzit pe acolo… adevăruri misterioase despre „revoluţia” română… Dincolo de controverse, am înţeles că a venit vremea democraţiei originale de tip paro-cratic! Parocraţia liberală ghidează tineretul pentru a intra în arena  politicii parocratice şi euroatlantiste.

Acum, pentru generaţia mea, care a început să pipăie cu îngrijorare bordura… veşniciei, convingerea că bordura cu pricina nu este de marmură nu se mai discută pe motiv că o astfel de abordare ar fi foarte PeDeLături de istorie, (corectitudinea politică!), iar dacă vreun profesor se trezeşte vorbind că a început să-i PeSeDe locurile de muncă ale absolvenţilor în care a investit valori, competenţe şi aptitudini pe care doreşte să le „pună la treabă” aici, în România, este imediat trimis în … Portul Marsilia, fără paşaport, de mulţimea de mercenari profesionalizaţi pe vehicularea lozincilor care ne asigură mersul înainte către… sărăcia absolută. O sărăcie capitalistă, desigur, cu totul diferită de cea din timpul guvernării comuniste. La ieşirea (din minţi) a unor protestatari cu vechi state de servicii în huiduieli bine simţite şi specializaţi în înjurături partinice demne de antologia mizeriei absolute, mass-media ne-a prezentat scene care demonstrează că mitocănia agresivă nu cedează pretenţiei sale, longevive, de a „face istorie”! Psihanalitic vorbind, aceşti tineri care nu s-au remarcat în nici o profesie cu nimic, vor să se afirme şi ei cu ceva… vor şi ei să joace un rol pe scena confuziei generalizate pe care unii o numesc democraţie. În lipsa unor calificări certe, îşi trăiesc criza de personalitate în vedetismul de mahala al politichiei multilateral dezolante invocând „implicarea” în modernizarea României, ca şi cum ar fi vorba de un text oarecare, pe care ar putea să-l rescrie, sau altceva asemănător, dar fără să propună alternative la marile probleme reale ale prezentului imediat. Logocraţia lor obsedantă, îi plasează, înconştient, în aria euroscepticismului, deşi proferează adeziuni atlantiste şi europene!

Din ipostazele noului capitalist românesc postdecembrist, specifice funcţionării mecanismelor puterii din ţara noastră, procedurile sunt următoarele:

1) identificarea persoanelor care pun în discuţie puterea în exerciţiu , în numele apărării statului de drept;

2) stabilirea , ca priorităţi pentru un grup anume de procurori, a obiectivului de etichetare a adversarilor politici ca fiind penali;

3) mediatizarea constantă a adversarilor politici ca fiind singurele personaje care aduc grave prejudicii întregii ţări;

4) preluarea acestor etichete de unele grupuri foarte vocale în ceea ce cu un termen generic se numesc „grupuri ale străzii”;

5) amplificarea , la nivelul străzii,  a unor presupoziţii din probatoriile procurorilor în scopul diabolizării adversarilor politici în speţă;

6) demonizarea  continuă a persoanelor publice, deja marginalizate, în scopul eliminării din funcţii publice, până când demonizarea poate genera adversitate faţă de puterea în exerciţiu. Atunci, puterea instituţionalizată (kratos) trece de la stadiul de democraţie la cel de demonocraţie; aceasta este performanţa celor care, nefiind calificaţi în nici o meserie, îşi arată virtuozitatea de mitingişti cu ora, făcători de nouă istorie şi inventatori de lozinci cu ingrediente de antiromânism…

Am ţinut să scriu aceste câteva gânduri ca replică la un astfel de vorbete, care opina că din cauza pensionarilor nu se poate dezvolta ţara! Aşa a auzit el de la doamna Christine Lagarde: „bătrânii pun în discuţie dezvoltarea globalăl”! Alo! Cine v-a spus că dezvoltarea se face cu lozinci şi vorbe grele? Noi, pensionarii, am contribuit din veniturile noastre, pe toată perioada activă, pentru pensia pe care o primim, deci fondurile de pensii nu au legătură nici cu indicatorul demografic de azi, nici cu productivitatea muncii şi nici cu orientarea politică a formulelor guvernamentale care manipulează naţia cum ca guvernul ne dă, din generozitate (?!) o pensie oarecare… Sumele de pensii provin din banii pe care noi i-am muncit, iar dacă în noul capitalism românesc s-a trecut la o altă abordare este treaba politicienilor; dar este si dreptul nostru de a le cere să înceteze cu umilirea noastră deoarece, chiar dacă ar fi bineintenţionaţi, sunt profund lipsiţi de cultură…

Dar, apropo de parul liberal: parul din ce ar trebui să fie ?

O celebră cântăreaţă de muzică foarte populară, în urmă cu câteva decenii se  ruga: „parul să fie de soc/ să nu mă omori de tot!”

Eu mă opresc aici, de teama (liberală, desigur!) de a nu fi păruit, deoarece nu sunt implicat în gâlceava „înţelepţilor” cu lumea… Pe aici mai este puţină zăpadă: aş prefera o bulgăreală de idei, dar nu una ideologică.

Atenţie: când se va topi zăpada (nu ştiu de dragul cui!), prin gropile străzilor vor lua naştere nişte bălţi mai mici, mai mari, sau pe alocuri chiar băltoace. Atunci se vor crea „oportunităţi” pentru darea „cu bâta în baltă”. Veţi mai pune de vreun congres ?

Un ins (încă) nepăruit,

Pentru conformitate, Ștefan Buzărnescu



Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...