Romania Sociala logo
Menu

Despre convingeri și obiectivitate în cercetarea sociologică

autor:   30 November 2017  

În ultimul interviu pe care l-a oferit înainte de moartea sa, Carl Sagan explica că știința nu reprezintă doar un corp de cunoștințe, ci un mod de a gândi.[1] Știința este o formă de cunoaștere, iar cunoașterea are ca finalitate adevărul. Acesta este de fapt, sensul cunoașterii[2]. Însă, când vorbim despre cunoașterea științifică și adevărul științific, vorbim despre obiectivitate. Obiectivitatea poate fi înțeleasă în două feluri: primul, se referă la opinii sau la procedurile formării acestora care evită prejudecăți, înclinații personale[3], iar al doilea, se referă la o corespondență între afirmațiile științifice și realitatea, o afirmație despre realitate, care este independentă de aprecierile noastre subiective și este verificabilă de către alții.[4] Articolul de față va discuta despre primul fel de obiectivitate, ca libertate față de biasurile personale[5].

Un astfel de subiect cred că ține printre altele, de etica profesională și pare, din punctul meu de vedere, neglijat și nu prea discutat ca fiind o problemă deontologică, cel puțin la fel de importantă ca și plagiatul, de exemplu. În cele ce urmează voi discuta despre trei probleme privind obiectivitatea, într-un mod sintetic, luând ca referință cercetarea sociologică.

În început, menționez că în sociologie avem două orientări metodologice predominante, aici vom discuta despre prima problemă:

  • orientarea metodologică „obiectivă”, unde se pune accent pe explicație și predicție pe baza analizei factorilor determinativi sau a cauzelor [6]
  • orientarea metodologică subiectivă, unde primează înțelegerea și interpretarea semnificațiilor subiective ale comportamentelor situaționale, luând în considerare motivația și scopurile acțiunii[7].

Orice cercetător va înclina spre una sau alta dintre cele două în abordarea realității sociale. „Obiectiviștii” vor avea o viziune mai „realistă” asupra socialului, în schimb ce interpretativiștii una constructivistă. Primii vor acorda o atenție mai mare structurii , iar ceilalți agentității.

Apare însă o problemă, atunci când un cercetător va lua în considerare doar una din cele două orientări. Fiecare orientare are anumite elemente eronate și tinde să o ignore pe cealaltă. Luând câteva exemple:

– avem aserțiunea unor obiectiviști pentru descoperirea legilor ce guvernează societatea, ei considerând că socialul este ca și natura(lucru fundamental eronat);

–  mai avem problema structurii și agentității, unde este nevoie de Anthony Giddens pentru a explica dualitatea structurii, unde fiecare are o influență asupra celeilalte(vezi The Constitution of Society de Anthony Giddens);

– de altfel, la unii interpretativiști vom găsi explicații total subiectiviste, care alunecă spre solipsism, sau unde se ignoră complet influența geneticului asupra unor componente sociale.

Pentru a rezuma, cele două orientări, luate separat, sunt limitate și limitative A vedea realitatea socială doar prin intermediul unei singure orientări teoretice si metodologice, ignorând-o pe cealaltă, nu este obiectiv, ajungându-se fie la o viziune “mentalistă”, fie la una ”obiectivistă”[8].

O a doua problemă nu ține de practica metodologică, cât de credințele personale și valori. Putem include și biasurile cognitive, întrucât nu există ființă umană fără biasuri, acestea fiind produse ale evoluției noastre ca specie. Dar, deși idealul este ca valorile, credințele, biasurile să nu influențeze cercetarea științifică, ele sunt totuși prezente, într-o anumită măsură și o pot influența. Aici putem vorbi despre neutralitatea axiologică a lui Max Weber, unde cercetătorul, pătruns totuși de structurile sociale și culturale în care există și de poziția sa axiologică, trebuie să controleze intruziunea unor judecăți implicite, de la sine înțelese, care pot fi prezentate drept judecăți de fapt, descrieri ale realității. [9]

În acest caz, să luăm în considerare credințele politice ale cercetătorului. Câteva exemple stringente regăsim în S.U.A. Într-un articol intitulat „How Ideology Has Hindered Sociological Insight” Chris Martin explică și arată cum sociologia americană înclină spre Stânga politică. Sociologii sunt descurajați să vorbească despre subiecte tabu, neglijează datele care portretizează pozitiv conservatorii și negativ liberalii și cum înțelegerea empatică a ideologiilor non-liberale este inhibată.[10] De altfel, într-un studiu făcut de către Yoel Inbar și Joris Lammers pe 800 de psihologi, aflăm că doar 6% dintre aceștia se descriu ca fiind conservatori.[11] Diversitatea credințelor printre unii cercetători ale științelor sociale este aparent extrem de mică.

Polarizarea politică în Statele Unite este o problemă serioasă care, după cum ne arată și datele, afectează cercetătorii științifici, dar și universitățile. În consecință, anumiți cercetători, precum profesorul Jonathan Haidt, sunt mai vocali cu privire la această problemă. Acesta împreună cu alți cercetători, au înfiițat și un site numit Heterodox Academy, unde încearcă să restaureze diversitatea opiniilor în mediul academic. Într-o conferință pe care a susținut-o, profesorul Haidt arată cum două valori incompatibile ale universităților americane, a căuta adevărul sau a schimba lumea(justiție socială), creează conflicte. [12] Universitățile sunt libere să aleagă ori una dintre valori, ori alta.

O a treia problemă, care consider că ar merita atenție, ar fi legată de ceea ce ar trebui sau nu ar trebui să facă sociologii și sociologia în spațiul public. Nu afirm că sociologii nu ar trebui să fie prezenți în spațiul public sau să nu fie vocali pe anumite probleme sociale, doar că, fiind cercetători științifici, aceștia trebuie să fie foarte atenți. Au existat sociologi cu minți strălucite, precum Weber sau Wright Mills care au fost destul de activi public sau politic, dar au reușit să păstreze o anumită distanță când au făcut știință. Sunt însă de părere, inspirându-mă din Jonathan Haidt, că sociologii ar trebui să aleagă ori între a face sociologie, ori activism, nu amândouă!

De altfel, sociologia este o știință! Știința nu are interese politice, religioase sau de orice fel! Consider că este cât se poate de greșit să ne folosim de sociologie(cât și de alte științe) pentru a justifica sau promova schimbări sociale și trage concluzii etice. Apelez în acest caz și la un criteriu de clasificare al științelor, care le împarte în științe teoretice și științe normative. Primele au scopul de a construi un cadru teoretic și metodologic pentru a explica și înțelege realitatea studiată, iar cele din urmă, de a rezolva probleme practice: științe precum pedagogia, medicina etc.[13] Sociologia, spre exemplu, este o știință teoretică. Nu este rațional să așteptăm soluții practice din partea unor științe teoretice, deoarece acestea urmăresc cunoașterea „dezinteresată”, cunoaștere pentru cunoaștere.[14]

Pentru a încheia, deși articolul poate a tratat facil aceste probleme, sper că va atrage oricât de puțin atenția spre acestea. Ele există și nu sunt discutate foarte mult în literatura științifică, fiind totuși destul de relevante. Cred că cercetătorii, atunci când vorbesc despre deontologie academică, ar trebui să ia în considerare aceste chestiuni, în speranța de a aduce inovații întrucât tema poate fi abordată și prin prisma unor alte discipline, precum sociologia științei sau filosofia științei.

 

 

Bibliografie

 

 

  1. Godfrey-Smith, Peter, Filosofia științei O introducere critică în teoriile moderne, Editura Herald, București, 2012

 

  1. Haidt, Jonathan, How two incompatible sacred values are driving conflict and confusion in American universities, New York University, Stern school of Business Duke University, Oct.6, 2016, https://www.youtube.com/watch?v=Gatn5ameRr8

 

  1. Hirghiduș, Ion, Epistemologie, Editura Focus, Petroșani, 2001

 

  1. Martin, C.C. Am Soc (2016) 47: 115. https://doi.org/10.1007/s12108-015-9263-z

 

  1. Otto, Shawn, The War on Science, Milkweed Editions, Minnesota, 2016

 

  1. Raț, Cristina, Ma(r)x Weber. “Neutralitatea” analizei sociale, în CriticAtac, 2011, http://www.criticatac.ro/marx-weber-%E2%80%9Cneutralitatea%E2%80%9D-analizei-sociale/

 

  1. Reiss, Julian and Sprenger, Jan, “Scientific Objectivity”, The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Winter 2017 Edition), Edward N. Zalta (ed.), https://plato.stanford.edu/archives/win2017/entries/scientific-objectivity/.

 

  1. Rotariu, Traian, Fundamentele metodologice ale științelor sociale, Editura Polirom, Iași, 2016

 

  1. Sagan, Carl, Carl Sagan – Science is a way of thinking, 3:02, https://www.youtube.com/watch?v=9pysBRFlln0

 

  1. Vlăsceanu, Lazăr, Introducere în metodologia cercetării sociologice, Ediția a 2-a, Editura Polirom, Iași, 2013

 

  1. Yoel, Inbar, Joris, Lammers, Political Diversity in Social and Personality Psychology, Perspectives on Psychological Science, Vol 7, Issue 5, pp. 496 – 503, First Published September 5, 2012, https://doi.org/10.1177/174569161244879

 

[1] Sagan, Carl, Carl Sagan – Science is a way of thinking, 3:02, https://www.youtube.com/watch?v=9pysBRFlln0

[2] Hirghiduș, Ion, Epistemologie, Editura Focus, Petroșani, 2001, p 66

[3] Godfrey-Smith, Peter, Filosofia științei O introducere critică în teoriile moderne, Editura Herald, București, 2012, p 367

[4] Otto, Shawn, The War on Science, Milkweed Editions, Minnesota, 2016, p 119

[5] Reiss, Julian and Sprenger, Jan, “Scientific Objectivity”, The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Winter 2017 Edition), Edward N. Zalta (ed.), https://plato.stanford.edu/archives/win2017/entries/scientific-objectivity/.

[6] Vlăsceanu, Lazăr, Introducere în metodologia cercetării sociologice, Ediția a 2-a, Editura Polirom, Iași, 2013, p 25

[7] Ibidem

[8] Ibidem 103

[9] Raț, Cristina, Ma(r)x Weber. “Neutralitatea” analizei sociale, în CriticAtac, 2011, http://www.criticatac.ro/marx-weber-%E2%80%9Cneutralitatea%E2%80%9D-analizei-sociale/

[10] Martin, C.C. Am Soc (2016) 47: 115. https://doi.org/10.1007/s12108-015-9263-z

[11] Yoel, Inbar, Joris, Lammers, Political Diversity in Social and Personality Psychology, Perspectives on Psychological Science, Vol 7, Issue 5, pp. 496 – 503, First Published September 5, 2012, https://doi.org/10.1177/174569161244879

[12] Haidt, Jonathan, How two incompatible sacred values are driving conflict and confusion in American universities, New York University, Stern school of Business Duke University, Oct.6, 2016, https://www.youtube.com/watch?v=Gatn5ameRr8

[13] Rotariu, Traian, Fundamentele metodologice ale științelor sociale, Editura Polirom, Iași, 2016, p 39.

[14] Ibidem



Facebook

Despre capitalism, numai de bine. Fragmentul V: De la CAER la UE

Refuzul sovieticilor de a accepta Acordul de la Bretton Woods reprezintă principala cauză care a determinat izbucnirea războiului rece în 1946. (17) Iar după aceea au apărut NATO, CAER şi Tratatului de la Varşovia. Această confruntare fără menajamente dintre capitalism şi socialism a durat până în 1990, atunci când CAER ...

Ca sociolog, voi răspunde DA la referendum

Mulți colegi m-au întrebat ce voi vota la actualul referendum. Spre surprinderea multora am răspuns DA. E nevoie de o explicație. Ca sociolog sunt convins că în viitor, cu siguranță, se vor schimba multe lucruri pe care acum nici nu ni le putem imagina. Într-un secol, două sau trei familia ar ...

România deleuziană: fragmentul XXVI, despre cum ajung oamenii să sfârșească în stradă

Câteva precizări tehnice: despre cărțile funciare și numerele top. La mijlocul secolului al XIX-lea (în Imperiul Habsburgic), orașul Brașov se parcelează, iar parcelele capătă numere topografice. Se constituie astfel câteva hărți topografice ale orașului Brașov în diferite perioade. Cele mai vechi, cu valoare istorică, sunt la Arhivele Naționale-Serviciul Județean Brașov. ...

Statul paralel: care stat va câștiga?

În ultimul timp, opinia publică a fost dominată de tema statului paralel. Termenul este complet nou, dar problema este nouă ?  Eu cred că da. Dar nu este încă clar ce este de fapt statul paralel. E vital să ne clarificăm aici pentru că satul paralel pare să fie o ...

DESPRE ÎMPĂRAȚI, REPUBLICI ȘI ICEBERGURI

Acest articol[1] a fost provocat de lectura eseului acad. Cătălin Zamfir intitulat “De ce împărații nu sunt aleși de popor?”, publicat pe 22 iulie de revista România Socială. Apreciez foarte mult politica editorială a revistei de a prezenta simplu, clar și pe înțelesul tuturor esențialul realităților sociale și politice românești. ...

Prof.Univ.Dr.Emerit, Eugen BLAGA: “Cel din urmă genial. Gheorghe Zamfir”, Editura Europrint

Cu puțin timp înainte de marele concert din Piața Constituției (21 septembrie), unul din cele mai mari concerte ale artistului din toate timpurile, am reușit, după mai multe luni, să finalizez cea mai recentă carte a noastră. (Eugen, Blaga „ Cel din urmă genial. Gheorghe Zamfir”, Editura Europrint, Oradea, 2018, ...

Concluzia şedinţei Parlamentului European: Europa trebuie să înveţe de la România ce înseamnă democraţia

Nu sunt doar şocat, ci, mult mai mult, profund îngrijorat. Ce s-a întâmplat astăzi în Parlamentul European (PE) impune o reformă profundă a acestei instituţii. În primul rând, din câte ştiam, în Parlamentul European se exprimă opinii politice şi, eventual, se adoptă legi pentru funcţionarea UE. Un parlamentar european, cred eu, ...

Despre capitalism, numai de bine. Fragmentul IV: URSS şi Acordul de la Bretton Woods

Apariţia URSS în 1922 a constituit o enormă provocare şi un enorm pericol pentru capitalism. Din următoarele motive: suprafaţa sa enormă (22,4 milioane de km2), resursele umane (260 de milioane de locuitori), imensele sale resurse naturale, uriaşul său potenţial economic, dar mai ales regimul său politic marxist-leninist. Pentru prima oară ...